468,170 matches
-
Sean Cotter a studiat științele umaniste la Universitatea din Dallas, Texas. Membru al Asociației Traducătorilor de Literatură Americană, (American Literary Translators Association), instructor la Unviersitatea din Michigan, Sean Cotter se află în prezent în România cu o bursă Fulbright pentru proiectul cu tema "Lucian Blaga, traducător". Doctoratul său are ca subiect teoriile traducerilor din modernismul românesc și american. Între anii 1994-1996 a fost profesor de engleză la Liceul "Al. I. Cuza" din București. A publicat lucrări critice, traduceri și poezii în
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
motiv de grabă, acum, pentru semnarea unui asemenea tratat. Ministrul Turismului a anunțat că lucrările la Dracula Park vor începe la 15 martie, deși, cel puțin deocamdată, nu se știe de unde se vor găsi banii necesari pe termen lung acestui proiect. După anunțul Ministerului Finanțelor că românii își pot plăti cotele la întreținere și în rate, cea mai mare parte a ziarelor de mare tiraj consideră această soluție drept un mijloc de a subvenționa regii-le care pun prețuri de monopol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
Ungariei și a vecinilor săi înainte de a mă angaja în aventura întemeierii de instituții. La Budapesta am avut și alte întrevederi în care umorul și ironia au jucat un rol mai puțin important. Discutînd cu ministrul Culturii despre ambițiosul meu proiect, am menționat numele colegilor maghiari cu care intenționam să colaborez. Pe măsură ce le nota, ministrul a început să murmure neliniștit: "Sînt prea mulți, sînt mult prea mulți."" Cînd l-am întrebat ce anume îl nemulțumea atît de tare, mi-a răspuns
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
primul rînd, apoi a dotărilor tehnice și a confortului - sînt factori asfixianți pentru inițiativele mai mult decît lăudabile ale caselor de distribuție, ele, în cvasitotalitate private. E un nonsens sistemic în care amenință să ne fixeze pentru alți ani lungi proiectul de Lege a Cinematografiei, promovat - se înțelege din nou - de inevitabilul S. Nicolaescu, cu complicitatea fostului culturnic ceaușist Mihnea Gheorghiu, prezident pe viață la UCIN, și cu suportul Comisiei pentru cultură de la Senat, unde tronează Adrian Păunescu și, din aceeași
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
picioare acestă instituție, cît am apucat să văd din interiorul clădirii respiră bun-gust și e cu totul și cu totul altceva decît muzeele etnografice cu ștergare roșii pe pereți. în același timp și probabil fără vina celor care au gîndit proiectul, MȚR e și un loc numai bun de speculat de către descurcăreții într-ale culturii, de către cei care studiază cu frenezie țăranul român dacă s-ar putea cît mai departe de colbul satului tradițional. Cum n-o cunosc personal pe Irina
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
în Preliminariile cărții pe care o prezentăm aici, intitulate, sub incidența actualității, Telejurnalul de la Cluj. Idealismul (care, să spunem în treacăt, conține totdeauna un strop de naivitate, chiar dacă însoțit formal de unul de autoironie) i se probează nu doar prin proiecte fantasmagorice precum transformarea, "în mai puțin de un an", a tuturor armatelor din lume într-o singură Poliție Internațională sau înființarea unei Societăți Antigregare cu Răspundere limitată, avînd... un singur membru "de rînd" (pe Ștefan Borbely), ci și prin însuși
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
număr de titluri din literatura română contemporană - firește, la alegerea fiecărei edituri în parte. Răspunsul oficialului MC a fost aiuritor: " Dacă ați ști de cîte ori le-am spus asta!" Cine erau cei cărora le spusese?! Evident, Ei. Încremeniți în proiect, am rămas la automatismele Epocii de Aur: de o parte sîntem noi, funcționarii competenți și plini de idei - de cealaltă, Ei, entitate difuză, misterioasă și imposibil de convertit la eficiență. Ce pot să fac eu dacă Ei nu mă ascultă
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
Pavel Șușară Pe o piață de artă precară și sălbatică, nereglementată juridic și lipsită de instrumente specifice, în care subteranul domină și amatorismul dă tonul, apariția unei galerii așezate pe criterii profesioniste și orientate spre proiecte culturale este mai mult decît un miracol, este de-a dreptul o aventură. Scoaterea obiectului artistic din condiția sa de marfă brută, al cărei scop unic îl constituie ,,produsul" cu orice preț, adică prostituția eficientă, și reamplasarea lui în ipostaza
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
același timp, se găsește, nu de multă vreme, criticul de artă Maria Magdalena Crișan. Cunoscută în principal ca om de televiziune și ca un actor alert al scenei noastre artistice, ea a hotărît să treacă de la observația critică și de la proiectul teoretic la promovarea nemijlocită a valorilor și la construcția instiuțională propriu-zisă. împreună cu pictorița Ileana Micodin, ea a deschis Galeria Sabina & Jean Negulescu, galerie orientată exclusiv spre arta contemporană sau, mai exact spus, spre acele personalități ale artei contemporane a căror
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
o fișă cît mai amănunțită a existeței obiective care suplinește absența celei subiective, socotită, în chip tradițional, mai adecvată condiției lirice. Desigur e la mijloc și o sfidare a convenției, în numele libertății imprescriptibile a discursului "modern". Rostirea "înaltă", sec neologistică ("Proiectul are o dimensiune artistică, dar se vrea și o investigație/ sociologică, antropologică și filozofică a singurătății, a înstrăinării/ și a părăsirii ca fenomene specifice lumii moderne" - ibidem), se învecinează cu cea familiară, populară ("Am ars niște zahăr, am turnat răchia
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
înarmat probabil cu un tip de experiență în privința banalului și excepționalului vieții, a zonelor originale și a celor penibile, Sorin Militaru a montat la Teatrul Odeon Genocid sau ficatul meu e fără rost. O comedie radicală (scrisă în 1992/93). Proiectul acestui teatru este și un pariu cu o miză mai puternică decît se poate detecta în grabă. În orice caz, o întreprindere atipică pentru perioada de sărăcie spirituală pe care o traversăm, instalată cu surle și trîmbițe, un zgomot agasant
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
prevederi, referitoare la presă, ale Codului Penal propus Executivului de către Ministerul de Justiție. Înloc să dea curs recomandării și normelor U.E. de excludere a caracterului penal pentru fapte de presă, cum ar fi calomnia ori insulta, și sancționarea lor administrativă, proiectul mărește pedepsele și cuantumul amenzilor penale. Acestea din urmă cresc de 5-6 ori. În plus, în solidar cu ziaristul care poate fi obligat să plătească aproape 200 de milioane de lei, conducerea ziarului se poate vedea în situația de a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
firească a acestei chestiuni. De aceea, nu împărtășesc rezervele și crispările regizorului Elie Malka exprimate în Caietul-program al spectacolului Bent de Martin Sherman pe care domnia-sa l-a montat la Bulandra. De fapt, este o recidivă. Malka reia acest proiect care a avut premiera absolută acum cîțiva ani, la Teatrul Național din Timișoara. Si atunci, și astăzi, textul lui Martin Sherman mi s-a părut cu mult mai interesant și mai profund decît tratamentul regizoral aplicat. Traducerea nuanțată, vie și
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
numai 26 de minute! De fapt, 26 de minute în varianta video. Pentru că există și o variantă pe peliculă, care, "din motive administrative" are numai zece minute. Indiferent de lungime, sentimentul e același: de patinaj la suprafața lucrurilor sau de proiect nedus pînă la capăt. Singura diferență care mi-a sărit în ochi între cele două variante ține de traducere: n-am înțeles de ce, în varianta video statuia lui Caragiale "ne-a ieșit în întîmpinare", în timp ce, în varianta scurtă, același text
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
cu revoluționari îndoielnici, s-a găsit vreun Bebe Ivanovici care să protesteze în numele Revoluției. Periodic partidul de guvernămînt arată presei pisica. Mai nou sub forma schimbărilor din Codul Penal. Semnalate de ziariștii de la Adevărul amenzile pentru insultă și calomnie din proiectul noului Cod Penal pot duce la faliment chiar și un ziar cu dare de mînă, specie care nu prea există în România. Există în schimb judecători, mai ales în provincie, care se simt datori să repereze onoarea cîte unui potentat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
redacteze ultima variantă a celor care urmau să fie înscriși pe placa de marmură a monumentului. De atunci nu mai am nici o veste! Și iată! Au trecut deja doi ani!..." (repetăm: Scrisoarea deschisă e datată 1997!). Să fie oare emoționantul proiect comemorativ blocat pentru totdeauna? (Va urma)
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
în plus de individualitatea acestui mod de a scrie. Individualitate provocatoare, între suav și brutal, solemnă pedanterie a amănuntului ofensator al exteriorului și a demnității aristocratice a sufletului omenesc, cât s-a mai păstrat intactă, dacă nu amplificată prin poezie. Proiectul editurii constănțene Ex Ponto este pe cât de generos, pe atât de îndrăzneț. Inițiativa editorului, pe măsură. Este vizată aici perspectiva în timp a definitivării ambițiosului plan, cât și energia pusă în mișcare, în ideea reconstituirii unui patrimoniu literar a cărui
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
Trăind în plină epocă manieristă, în care performanța intelectuală și tropismul ideii sunt elemente definitorii, el reprezintă, ca și manierismul în general, punctul de intersecție a doi vectori: pe de o parte, memoria spiritului renascentist și, pe de alta, aproximarea proiectului baroc. Renascentistă este la Arcimboldo conștiința unui univers solidar și coerent, al cărui reper major este chiar viziunea antropocentristă, chipul uman ca imagine coagulatoare a lumii, dar și ca reflex al asemănării divine. Prefigurările baroce se regăsesc în voluptatea inventarierii
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
Femeile lui George Cukor, m-am interesat de drepturile piesei după care s-a inspirat. Am aflat foarte repede că drepturile de remake erau deja reținute de cîțiva ani la Hollywood de Julia Roberts și Meg Ryan. Am abandonat deci proiectul, cu atît mai mult cu cît piesa lui Clare Boothe era foarte americană, iar eu voiam să fac un film în franceză, cu actrițe franceze. Apoi am descoperit o piesă polițistă din anii '60, 8 femei, scrisă de Robert Thomas
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
vînzarea drepturilor uneia dintre piese (Capcană pentru un bărbat singur) lui Hitchcock, care ar fi vrut să facă un film după ea, dar a murit înainte de a-și concretiza ideea. Piesa 8 femei mi s-a părut imediat ideală pentru proiectul Femei "à la française". Din piesa destul de desuetă, n-am reținut - simplificîndu-le, oricum - decît situația și intriga polițistă care mă seducea mai ales prin deznodămîntul ei (pe care Anouilh, zice-se, i l-ar fi suflat lui Robert Thomas...), și
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
mulți dintre ei pierduți pe cărările ne-aducerilor-aminte, chiar dacă, până a deveni ei înșiși, și-au îndeplinit grațios și temeinic porunca de a fi creatori. Bunăoară, un Sorin Vulcu, ale cărui îndeletniciri cu micrologosuri și himere electroacustice l-au confiscat în proiecte mirobolante; un Corneliu Cezar, compozitorul-sonolog, cel care își îmbrăca muzicile în haine de mireasă, sacrificân- du-se pentru neprihănirea armoniilor celeste, originare; un Dinu Petrescu, încremenit în constelații sonore de o generoasă densitate; un Mihai Moldovan, rănit din dragoste de
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
cărei nume se leagă de o serie de antologii virtuale și de cd-romul Literatură română contemporană (50 de volume), a lansat, cu prilejul anului aniversar, Enciclopedia virtuală I.L.Caragiale, cd-rom editat de Remus Cernea, Gabriela Bagrinovschi și Cătălin Teniță. Un proiect remarcabil, gata să rivalizeze cu orice ediție "pe hârtie", întrucât, deși nu cuprinde operele complete, ci reproduce ediția de Opere a lui Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin din 1959-1964, le adaugă, în schimb, fundamentale studii critice, de la Maiorescu
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
din aceste fotografii, desene etc. sunt nedatate, ele nefiind, în plus, nici măcar puse în ordine cronologică. Ar mai fi și alte motive de iritare. Se știe cât de tare îl enervau pe Caragiale greșelile de tipar, și cum, într-un proiect de contract cu Editura "Minerva", ceruse zece lei "pentru fiece infidelitate, fie câtuși de minimă" a tiparului față de manuscris. Ei bine, chiar și în condițiile actuale de devalorizare a leului, tot ar fi făcut bani buni de pe urma Enciclopediei virtuale. Trec
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
ține loc de trecut, în judecători ai istoriei. S-ar putea crede, date fiind, în genere, circumstanțele de la noi ale unor astfel de calificări și de îndemnuri, că acestea vor rămâne, și în cazul de față, la nivelul unor lăudabile proiecte. Nimic mai fals. Autorul găsește de cuviință "să descâlcească", după propriile-i puteri și competențe, nodurile gordiene care, sugerează el, numai arareori beneficiază de tăișul izbăvitor al sabiei; nu-și dorește �decât" să demonteze, cu o minuție asistată bibliografic, prejudecățile
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
în viața intelectuală românească după 1965, autorul s-a iluzionat, precum destui alții (nu și subsemnatul!), că așa-zisa "destindere" însemna începutul construirii unei Românii normale: "Eram lipsiți de inhibiții, relativa libertate de mișcare de care beneficiam părea definitiv cîștigată, proiectele ne asaltau spiritele cu aceeași frecvență și intensitate cu care veneau spre noi cărți, filme, muzică, expoziții de artă pînă atunci interzise". Dar speranțele i s-au văzut curînd puse la încercare de unele "nedumeriri", construcția visată "dădea semne de
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]