632 matches
-
apar contaminări, derivări, substituiri, soluții paradoxale, asociații bizare, definiri prin particularizări bizare (de exemplu, la proba de vocabular, la proba de comprehensiune sau de similitudini); toate aceste fenomene transformă itemii care se adresează inteligenței propriu-zise în secvențe/fragmente de probe proiective. Modificările în răspuns se datorează unor modificări în consemnul probei, operate de subiect fără ca el să aibă o intenționalitate în acest sens. De exemplu, la proba de înțelegere generală apar răspunsuri bizare, proba funcționând ca și cea de asociație liberă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
foarte bune, în măsura în care procesul psihotic nu este avansat; figurile matriceale și consemnul nu se pretează la asociații verbale libere. 2.2. Investigarea personalității se realizează fie prin marile chestionare de personalitate, cum ar fi chestionariul Minnesota (MMPI), fie prin probele proiective (Rorschach, Szondi, TAT, testul arborelui, testul persoanei). Probele proiective sunt preferabile chestionarelor. La testul Rorschach apar o serie de caracteristici specifice schizofreniei: - alternanță a formelor foarte bune cu forme foarte proaste, păstrarea nivelului intelectual cu distorsiune în maniera de utilizare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
matriceale și consemnul nu se pretează la asociații verbale libere. 2.2. Investigarea personalității se realizează fie prin marile chestionare de personalitate, cum ar fi chestionariul Minnesota (MMPI), fie prin probele proiective (Rorschach, Szondi, TAT, testul arborelui, testul persoanei). Probele proiective sunt preferabile chestionarelor. La testul Rorschach apar o serie de caracteristici specifice schizofreniei: - alternanță a formelor foarte bune cu forme foarte proaste, păstrarea nivelului intelectual cu distorsiune în maniera de utilizare a intelectului și în modalitatea perceptuală; - abstractizarea formei, cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită de comentarii tip "referințe personale", cu reactualizarea unor episoade existențiale vechi; - perseverații și stereotipii marcate; - protocolul (discursul proiectiv), în ansamblul său, are un aspect global insolit, straniu, dereist. TAT-ul în schizofrenie are o serie de semne caracteristice: - extravaganța temelor (de exemplu, teme homosexuale, teme bizare); - simbolismul în interpretarea unor detalii (de exemplu, o linie este interpretată cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
expresia facială, posturală, accesorile). Semnificațiile în schizofrenie sunt: - forme rotunde: narcisism, supunere; - forme angulare: agresivitate, masculinitate, opoziție; - omisiuni și deghizări,inversare a sexului personajului desenat, în raport cu sexul subiectului; mutilare a personajului desenat (perturbări la nivelul identificării profunde). În toate probele proiective tip desen se interpretează: plasarea desenului în pagină, aspectul formal în desen și aspectele de conținut. În schizofrenie apar: deplasări semnificative ale paginării (spre stînga-jos), deformări semnificative ale trăsăturilor și liniilor (disproporții), modificări de conținut, în majoritatea lor de tipul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acestei stări. Ele sunt, de regulă, urmate de o reântoarcere la lumea obiectală și de noi progrese (Brown et al, 1962; Wynne, 1977; Brown, 1985). Un alt mecanism de apărare pare să fie comun psihoticilor și adolescenților: acel de identificare proiectivă. Orice adolescent folosește identificarea proiectivă, dar cel psihotic pare fixat în această modalitate funcțională de o manieră masivă și preponderentă. Distincția între o "criză adolescentină" și tulburările psihotice ar apărea dificilă dacă se ia în considerație numai un element biografic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
regulă, urmate de o reântoarcere la lumea obiectală și de noi progrese (Brown et al, 1962; Wynne, 1977; Brown, 1985). Un alt mecanism de apărare pare să fie comun psihoticilor și adolescenților: acel de identificare proiectivă. Orice adolescent folosește identificarea proiectivă, dar cel psihotic pare fixat în această modalitate funcțională de o manieră masivă și preponderentă. Distincția între o "criză adolescentină" și tulburările psihotice ar apărea dificilă dacă se ia în considerație numai un element biografic particular, o conduită, un comportament
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt o oglindă plasată În fața realității - ca În mai vechea metaforă lansată de Stendhal. La un prim nivel de generalizare, jurnalele intime mediază, după părerea cercetătorului citat, Între realitate și ficțiune În cel puțin trei instanțe: 1. În stadiul activităților proiective; 2. În stadiul precizării ideii ori al jocurilor de idei; 3. În stadiul acțiunii propriu-zise. În funcție de aceste trei nivele, obținem trei forme ale implicării În realitate a jurnalului intim. Retorica tradițională se convertește Într-o retorică a adecvării la un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autorului. El se proiectează Într-o materialitate care, Înainte de a fi a paginii scrise, e a spiritului. O putem denumi etapa fantasmatică a spiritului creator, oscilând la granița dintre imaginar și realitate - ori, În terminologia lui de Biasi, „studiul activităților proiective”. Imaginarul funcționează asemeni unui spațiu matricial, asemeni unei zone crepusculare, În care formele realului plutesc În derivă, așteptând Întruparea Într-un contur precis. Există aici, așadar, un a fi și un a nu fi apriorice. E, probabil, stadiul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
identitatea cronologică și ritmicitatea caracteristice jurnalului. Obligatoria repetiție Nu există jurnale à rebours, pentru că acestea ar Încălca tocmai condiția obligatorie de existență. Din chiar clipa În care abolesc cronologia, ele Își pierd identitatea. Devin altceva: carnete, caiete, memorii. Însăși strategia proiectivă a jurnalului intim presupune un efort constructiv, cumulativ și evolutiv. Să Încercăm să le deslușim, fiecăruia În parte, semnificațiile de adâncime. Efortul constructiv e oarecum implicat În intenționalitatea autorului de a scrie un jurnal. Însemnarea jurnalieră este, de foarte multe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
aș fi-nvățat/ În tinerețele-mi nebune,/ Și bine de m-aș fi purtat/ Aveam culcuș și mese bune!”9 Un complex care, de foarte multe ori, se transformă În mecanism al inspirației creatoare. În fine, prin eforturi evolutive, strategia proiectivă a jurnalului intim conturează o dramă. Invizibilă În primă instanță. Jurnalul dobândește o entitate și un statut propriu doar prin actul mecanic al scrierii. Identitate pusă În evidență și de felurile În care se pot Încheia jurnalele intime: sfârșitul scurt
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE (qualisemn iconic) desen tehnic în perspectivă reprezentare a elementelor și di-mensiunilor obiectului printr-o singură imagine spațială obținută prin proiectarea în perspectivă sau axonometrică pe planul de proiecție 8 desen tehnic în proiecție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semn de apartenență la un grup social superior, în faza magiei produsului și recursului la imaginea socială, se poate vorbi și de determinări pulsionale, evaziune, reguli de integrare socială, norme culturale ("dacă publicitatea sugestivă propune evaziunea, visul, paranteza psihologică, publicitatea proiectivă propune și/sau impune norme, modele, reguli de integrare, de participare, de aculturație" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 114). În fapt, dimensiunea repetitivă (Dubo, Du Bon, Dubonnet) coexistă cu cea sugestivă și proiectivă. 6.5. Principalele funcții ale comunicării de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sugestivă propune evaziunea, visul, paranteza psihologică, publicitatea proiectivă propune și/sau impune norme, modele, reguli de integrare, de participare, de aculturație" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 114). În fapt, dimensiunea repetitivă (Dubo, Du Bon, Dubonnet) coexistă cu cea sugestivă și proiectivă. 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității B. Cathelat & A. Cadet (1976: 62-72) analizează principalele funcții ale comunicării de masă în general și ale publicității în special, corelîndu-le cu anumite medii și suporturi dominante (infra tabel): i
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cum vom vedea, cu marile stratageme folosite de autorul-regizor al spațiului romanesc. Filosoful francez postulează existența a două tipuri de mari povestiri ("grands récits") sau metanarațiuni ("métarécits") care legitimau cunoașterea în trecut. "Primul tip este mitic (tradițional), al doilea este proiectiv (modern). În culturile tradiționale, după cum arată antropologia religioasă, cunoașterea se legitimează prin referire la origini, la timpul primordial când au apărut lucrurile. Spre deosebire de mituri, metanarațiunile caracteristice modernității legitimează cunoașterea unui lucru nu în termenii trecutului, ci în cei ai viitorului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
structura ei de funcționare și de organizare, în care pot fi implicate diferitele elemente componente și conexiunile lor reciproce, mai ales pe linia relației subiect-obiect al educației. Desigur că și astăzi, conceptul de acțiune face obiectul a numeroase analize, preponderent proiective, metodologice, pe terenul științelor umane și sociale, de la simple înregistrări de opinii empirice, până la dezbateri epistemologice referitoare la esența, rolul praxisului. De fiecare dată s-au formulat modele interpretative asupra acțiunii rezultate din raportarea la contextele de cercetare, la metodele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de gen), • în determinările economice (pentru formarea competențelor, a pregătirii pentru viața profesională), • în nevoia realizării interculturale a dezvoltării (în înțelegerea și promovarea tradițiilor culturale variate), • în sprijinirea dezvoltării spirituale (educația confesională diversificată), • în conceperea managementului (soluții variate administrative, organizatorice, proiective, metodologice), • în problematica politicii educaționale (rezolvarea așteptărilor diferitelor grupuri sociale, culturale), • în respectarea principiilor ecologice, ale dezvoltării durabile ale mediului, • în diversificarea instituțiilor educative, alături de cele oficiale (clasicul sens al alternativelor educaționale). Paradigma alternativelor educaționale a rezultat, dincolo de aceste determinări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
maturizării profesionale, ea chiar poate fi considerată ca o alternanță formativă și asupra cărui rol însuși profesorul să fie conștientizat, să devină un fapt al metacogniției. Oricum, o formare de calitate a profesorilor trebuie să fie o formare în alternanță proiectivă, organizatorică, metodologică, ca articulare a formării teoretice și a celei profesionale, a celei inițiale și a celei continue, în diferite stagii propuse și cu participarea a variate grupuri interdisciplinare de formatori. Alternanța și cea cognitivă, cea metodologică și cea organizatorică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
promovării paradigmei centrării pe educat, în sensul diminuării sau eliminării acestor limite, al atenției acordate flexibilizării contextului pedagogic, al acceptării alternativelor în conceperea modelelor de ID sau a alternativelor metodologice de realizare practică, al valorizării evaluării formative, al acceptării reconstrucției proiective în baza reflecțiilor și a folosirii acțiunilor-cercetare, al sporirii interactivității educator-educat, al schimbării rolurilor acestor actori ș.a. 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării In fond, designul a exprimat la acea etapă tocmai un mod tehnologic, chiar ingineresc de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezolvare de situații-problemă în instruire, poate fi verificată și concretizată chiar prin apelul la paradigma alternativelor metodologice în perfecționarea formelor clasice (lecții) ale organizării activităților. Este un pas al educatorilor către trecerea de la planificarea, designul instrucțional behaviorist la afirmarea competenței proiective necesară în instruirea centrată pe formarea competențelor educaților. Într-o unitate de învățare, ca sistem (capitol, precizat în programa curriculară), lecțiile se definesc clasic după sarcinile dominante (pe categorii de obiective) ale activităților în parte, având o anume structurare internă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații care nu au însă aceleași particularități, • respectarea întocmai a metodicilor clasice și exprimarea neîncrederii în noi variante, • generalizarea la orice lecție a unor structuri recomandate în anumite cercetări, • slaba colaborare în grupul de educatori pentru valorizarea experiențelor de succes proiectiv. Exemplificăm prin posibilitățile de flexibilizare proiectivă, determinată metodologic, a două dintre cele mai frecvente tipuri de lecții din sistemul clasic pentru o unitate de învățare (Joița, 2003, pp. 228-235). Tabel 15: Flexibilizarea proiectivă a lecțiilor clasice Sistemul de lecții clasice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
particularități, • respectarea întocmai a metodicilor clasice și exprimarea neîncrederii în noi variante, • generalizarea la orice lecție a unor structuri recomandate în anumite cercetări, • slaba colaborare în grupul de educatori pentru valorizarea experiențelor de succes proiectiv. Exemplificăm prin posibilitățile de flexibilizare proiectivă, determinată metodologic, a două dintre cele mai frecvente tipuri de lecții din sistemul clasic pentru o unitate de învățare (Joița, 2003, pp. 228-235). Tabel 15: Flexibilizarea proiectivă a lecțiilor clasice Sistemul de lecții clasice Alternative metodologice în proiectarea lecțiilor clasice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de educatori pentru valorizarea experiențelor de succes proiectiv. Exemplificăm prin posibilitățile de flexibilizare proiectivă, determinată metodologic, a două dintre cele mai frecvente tipuri de lecții din sistemul clasic pentru o unitate de învățare (Joița, 2003, pp. 228-235). Tabel 15: Flexibilizarea proiectivă a lecțiilor clasice Sistemul de lecții clasice Alternative metodologice în proiectarea lecțiilor clasice Lecția de dobândire și comunicare • Varianta clasică: organizarea condițiilor/reactualizarea celor necesare/ anunțarea temei, a obiectivelor/transmiterea noilor informații, dirijarea învățării/fixarea, generalizarea, aplicarea, evaluarea/ tema pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau o adaptează, chiar în timpul desfășurării ei sau o reconstruiește după finalizare, în baza analizei critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
deja în același stil și efectuarea recuperărilor, • nivelul capacităților cognitive solicitate în demersul constructivist, • calitatea abilităților implicate în folosirea instrumentelor menționate, • calitatea pregătirii portofoliului proiectării temei, • nivelul consolidării motivației și a atitudinii cerute de această construcție, • stadiul afirmării componentelor competenței proiective în variante și decizionale apoi, • stadiul pregătirii pentru aplicarea rolurilor ca educator constructivist. Matricea construită în acest model CECERE, prin structura și conținutul ei, asigură libertatea, flexibilitatea, afirmarea proprie a educatorului în a menționa succint, iar nu prescriptiv, detaliat: cuvinte-cheie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]