840 matches
-
niște structuri asemănătoare breslelor), astfel Încât să poată asuma „rolul mare pe care cultura și valoarea lor morală le-o asigură”. Intelectualii ar fi devenit, astfel, forța principală care ar fi asigurat „armonia dintre clase și echilibrul social ș...ț dintre proletari și capital ...” 7. Analiza lui Marinescu prezenta intelectualii și mai ales oamenii de știință ca fiind un grup care deținea calități inerente ce i-ar fi permis să se ridice deasupra conflictelor sociale și să le medieze. Marinescu nu oferea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
economici. Forța militară sau controlul aparatului de stat i se par a fi elemente care nu trebuie neglijate. Nu acceptă nici reducerea luptei de clasă la confruntarea a două clase antagonice: Ea nu are loc numai între două clase, a proletarilor și a capitaliștilor, o regăsim între o infinitate de grupuri cu interese diferite și, mai ales, între elitele care-și dispută puterea (Pareto, 1902, p. 118). Pareto nu se raliază nici ideii sfârșitului luptei de clasă într-o societate fără
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere, fie prin cursa pentru colonii din secolele trecute, fie prin înmulțirea corporațiilor multinaționale, din zilele noastre (Jackson și Sørensen, 1999, p. 185). Pentru ca o lume mai dreaptă să fie posibilă, proletarii de pretutindeni trebuie să-și unească eforturile pentru a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens datelor din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens datelor din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene, marxiști sau nu, au chemat la grevă generală: proletarii nu ar trebui să plătească cu sângele lor confruntarea dintre interesele capitaliștilor. În ciuda acestor apeluri, solidaritatea națională a câștigat în fața celei de clasă, iar oamenii din întreaga lume au plecat cântând să lupte în Marele Război. Dincolo de elementele comune, între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la grevă generală din ajunul primului război mondial a fost făcut potrivit acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai avut loc. Prin apelul la solidaritate internațională adresat muncitorilor de un partid declarat marxist ajuns la putere și schimbarea orânduirii sociale, marxismul a înspăimântat restul lumii. La sfârșitul primului mare conflict armat al secolului XX
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitate efectiv între cele două superputeri să fie foarte greu de pus în practică. Chiar dacă cei doi se fereau de provocări, comportamentul nu era instituționalizat. Din punct de vedere ideologic, se aflau față în față „cavalerii taberei libertății” și „apărătorii proletarilor de pretutindeni”, fiecare având interese globale, inclusiv de prestigiu. Considerarea celor „doi mari” drept puteri de statu-quo este, la rândul ei, discutabilă: sferele de influență erau definite în Europa, pentru restul lumii manifestându-se o puternică competiție. Nu exista o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ultimul deceniu, a intervenit civilizația consumului, adică o nouă putere fals tolerantă care a relansat la scară uriașă cuplul, avantajându-l prin a-i oferi toate drepturile conformismului său. Această putere nu este interesată de un cuplu care să procreeze (proletar), ci de unul consumator (mic-burghez); prin urmare, ea are in pectore ideea legalizării avortului (după cum o avea deja pe cea a ratificării divorțului). Nu mi se pare că, referitor la problema avortului, susținătorii acesteia ar fi pus în discuție toate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că mișcarea este de „avangardă”, insista el. „Trebuie să acționăm astfel Încât toate celelalte unități ale armatei să ne vadă și să fie silite să recunoască faptul că noi suntem avangarda”. Scopul partidului de avangardă este de a-i educa pe proletarii binevoitori, dar „Înapoiați”, cu privire la politica revoluționară, pentru a putea fi primiți În rândurile unei armate care „va strânge și va folosi fiecare grăunte de protest, fie el și incipient”, creându-se astfel o oaste revoluționară disciplinată. Continuând seria metaforelor, „masele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asupra teoriei superioare, fără de care revoluția nu este posibilă. Asemenea proprietarilor de fabrici și inginerilor care elaborează planuri de producție raționale, partidul de avangardă abordează În mod științific teoria revoluționară, ceea ce Îi conferă o capacitate deosebită de a călăuzi lupta proletarilor pentru emancipare. În 1903, era Încă prea devreme pentru Lenin să-și explice ideile făcând referire la producția de masă pe bandă rulantă, Însă a găsit o altă analogie, foarte potrivită, În industria construcțiilor. „Vă rog să Îmi răspundeți la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Lenin, totalitatea era exclusiv În mâinile partidului de avangardă, care deține un monopol virtual asupra cunoașterii. El Își imagina un centru atoatevăzător - un fel de ochi care să privească de sus -, care să alcătuiască baza operațiunilor strict ierarhice, În cadrul cărora proletarii deveneau simpli soldați sau pioni. Din punctul de vedere al Rosei Luxemburg, partidul, deși mult mai obiectiv decât muncitorii, putea fi totuși luat prin surprindere și putea oricând Învăța lecții de la cei pe care se presupunea că Îi conduce. Ea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe revoluționarii germani, și pe cei ruși, deoarece puneau conștiința partidului de avangardă În locul celei al proletariatului, neținând cont de faptul că scopul era de a realiza o mișcare muncitorească cu conștiință proprie, nu doar de a-i folosi pe proletari ca pe niște instrumente. Asemenea unui protector Încrezător și plin de Înțelegere, ea anticipa apariția greșelilor ca făcând parte din procesul de Învățare. „Cu toate acestea, abilul acrobat”, acuza ea referindu-se la Partidul social-democrat, „nu reușește să vadă că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un adevărat război cu satele. Dându-și seama că nu se putea baza pe sovietele rurale pentru „a-i lichida pe culaci” și pentru a reuși colectivizarea, Stalin a dat mână liberă unui număr de 25 000 de comuniști și proletari orășeni, trecuți prin focul luptei, care să rechiziționeze cerealele, să Îi aresteze pe cei ce opun rezistență și să realizeze colectivizarea. Liderul era convins că țărănimea Încearcă să distrugă satul sovietic. În răspunsul dat unei scrisori personale primite de la Mihail
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și se Încerca transformarea acesteia din urmă Într-un subgrup rezonabil din cadrul proletariatului. Prin comparație cu țărănimea, proletariatul era deja o clasă relativ mai lizibilă, și asta nu doar fiindcă se afla În centrul teoriei marxiste. Regimul de lucru al proletarilor era reglat de programul din fabrici și de tehnicile de producție concepute de oameni. În cazul noilor proiecte industriale, cum era complexul siderurgic de la Magnitogorsk, planificatorii puteau practic Începe de la zero, cum se făcuse și cu Brasília. În schimb, țăranii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exploatate, cu excepția proletariatului, pentru care nu era nevoie de coerciție (pentru traducerea În limba română, vezi Lenin, Opere complete, volumul 33, Editura Politică, 1964, p. 26). Pentru ca să nu se Înțeleagă că măsurile coercitive ale statului vor fi hotărâte democratic de către proletari sau de către reprezentanții acestora, Lenin afirma chiar după revoluție că (formularea aparține lui Leszek Kolakowski) „dictatura proletariatului Înseamnă de fapt... puterea absolută, neîngrădită de vreo lege, bazată pe violență brută și directă. și spunea că nu va exista nici o libertate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și a elementelor de mediere 75. Ar fi util, deci, să reducem întregul discurs la arhetip, la acea schemă de organizare în care materia se schimbă necontenit, dar contururile rămân 76. Pentru a înțelege geneza mitului revoluționar și de ce anume proletarul a fost cel desemnat să schimbe lumea, considerăm necesară o scurtă incursiune în biografia lui Karl Marx. Dar fără să încurajăm confuzia dintre eul personal și cel auctorial 77. Scrisul este, întrucâtva, un exercițiu de depersonalizare, iar subiectul • Roland Barthes
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reducea la un singur aspect, foarte familiar, penuria. Între sănătatea lui tot mai șubredă și ideea prăbușirii inevitabile a capitalismului existau, de asemeni, evidente complicități. Se născuse într-o lume care nu îl merita. Intenționa să o pedepsească prin intermediul unui proletar apatrid, însărcinat să împartă, în locul său, dreptatea ultimă. Și-a pus speranțele în muncitor tocmai pentru că acesta, părându-i un asuprit exemplar, putea fi un insurgent pe măsură. Marxismul se întemeia, deci, pe o realitate socială fără trecut: neavând rădăcini
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
umană 124. Inventând muncitorul ca fapt cultural, filosofia lui Marx reabilita munca: din remediu al vanității în societatea medievală sau criteriu meritocratic în cea burgheză, aceasta era revalorizată ca semn sigur al elecțiunii istorice de care s-ar fi bucurat proletarul. Ideea revoluției politice era așadar o ambiție prin procură, o percepție foarte specială asupra realității, cultivată în așa fel încât să modifice realitatea însăși. Deși în aparență fugea de arhetipuri, descoperim că Marx, ca om fără o religie precisă, era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aceste condiții nu ne poate mira structura mitologică a comunismului, sensul său eshatologic 126. Marx prelua unul din marile mituri ale lumii asiatico-mediteraneene și anume rolul izbăvitor al celui Drept („alesul“, „unsul“, „neîntinatul“, „trimisul“) pe care îl asimila însă cu proletarul 127. În plus, el îmbogățea acest mit străvechi cu o întreagă ideologie mesianică, iudeo-creștină: pe de o parte, rolul profetic și funcția soteriologică pe care i le recunoaște proletariatului, pe de altă parte, lupta finală dintre Bine și Rău, asemuită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
marxism, realitatea se lasă cunoscută, în mod paradoxal, prin intermediul negării sale. Dar nu pentru a fi anulată definitiv ci pentru a fi restituită sieși, purificată 137. Ca și în gândirea iudeo-creștină, în marxism nu există mântuire fără sacrificiu. Cel ales, proletarul, constituia deja, la ora desemnării sale, un mit. Acela al individului decăzut, victimă a societății, a mizeriei citadine, dezvăluind, în contrast cu situația lui de personaj prohibit, mari disponibilități morale 138. În probleme de generozitate socială, Marx nu aducea nimic nou. Exagera
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
marea armată a „mizerabililor“, căpăta, în ochii elitelor, imaginea unei omeniri diferite și amenințătoare, degradată, irecuperabilă, potențial criminală 142. Dintre cei doi actori implicați în susținerea acestei alterități, cel care comandă, contrar aparențelor, nu este cel despre care se vorbește, proletarul, ci burghezul, acela care ține discursul și care găsește în celălalt un mijloc de a-și hrăni fantasmele 143. Muncitorul real devenea, prin delegație, un Prometeu care sfida limitele cunoașterii, pronosticurile sociale. Toate aceste potențialități au o componentă onirică, inerentă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 432. • Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, București, Editura Humanitas, 1999, a programa un viitor deja trăit. Istoria revoluției proletare era introdusă în grafic, cu epoci diferite drept variabile și cu lupta de clasă a „celor mulți“ drept constantă. Proletarul era, în acest caz, bunul sălbatic al epocii moderne, indistincția și promiscuitatea în care trăia fiind identificate, pieziș, cu egalitarismul teoretic al marxismului, spiritul comunitar cu cel de clasă, ignoranța cu inocența, iar sărăcia cu inapetența pentru corupătoarea proprietate privată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unei „adevărate direcțiuni”. În fapt însă, revista a publicat o literatură eclectică. Alături de G. Orleanu, D. Karr (D. Karnabatt), Al. Obedenaru, Mircea Demetriade, atrași - cel puțin programatic - de orientările mai noi din poezie, de I. Catina și Șt. Cruceanu, poeți „proletari”, de idilicul Dem. Moldovanu și de D. Teleor, ironic în Idilele sale față de locurile comune ale genului, mai apăreau A.C. Cuza, Carol Scrob, N. Țincu, Smara, autori de elegii, romanțe, alegorii morale în manieră tradițională. Corneliu Botez, Sc. Orăscu ilustrează
GENERAŢIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
atunci, cu două-trei excepții care mi se par uimitoare, literatura care se publica nu reușea să transmită, dacă vreți, păstrând sintagma pe care am folosit-o Înainte, alte valori comunitare decât cele ale ideologiei oficiale. Literatura aceea cu colectivizări, cu proletari buni și sabotori răi, acea literatură era covârșitoare. În anii ’50, ideologia feroce, de tip stalinist, obliga literatura să promoveze valorile susținute de documentele oficiale, adică ura de clasă, denunțul, antioccidentalismul, atașamentul față de partid și toate celelalte. Nu știu dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literatură și viață, 1891, Asupra mișcării literare și științifice, 1893). De asemenea, anomaliile societății burgheze devin tot atâtea pricini ale pesimismului. Din studierea a ceea ce consideră a fi noua poziție socială a intelectualilor în România, D.-G. dezvoltă teoria apariției „proletarilor intelectuali” și a „artiștilor proletari culți”, încercând să caracterizeze global literatura produsă de această categorie de creatori, reprezentată în primul rând de Eminescu (Artiștii proletari culți, 1894). Tentativa de a grupa pe mai toți scriitorii (chiar și Maiorescu e socotit
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
mișcării literare și științifice, 1893). De asemenea, anomaliile societății burgheze devin tot atâtea pricini ale pesimismului. Din studierea a ceea ce consideră a fi noua poziție socială a intelectualilor în România, D.-G. dezvoltă teoria apariției „proletarilor intelectuali” și a „artiștilor proletari culți”, încercând să caracterizeze global literatura produsă de această categorie de creatori, reprezentată în primul rând de Eminescu (Artiștii proletari culți, 1894). Tentativa de a grupa pe mai toți scriitorii (chiar și Maiorescu e socotit proletar intelectual prin origine) sub
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]