5,338 matches
-
întâmplător, numeralul o dată și nicidecum adverbul de timp odată, ca sens edificator al unei singure morți în care apare trinitatea existențială a unor pronume temeinic uzitate de toți vorbitori, indiferent de situația sau profesia pe care o au, sunt trei pronume care identifică viața și rezultatul ei, fără acestea omenirea ar fi fost inexistentă. Ultimul vers este cel al conștientizării ciclului, un perpetuu sens al renașterii prin moarte, o întoarcere într-un alt timp: Șerpi cu puteri de magie, / Secrete ale
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De vorbă cu sufletul meu... Duminică, 18 Septembrie 2011. „...ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său?” Marcu 8, 37 Cine erai mai înainte de-a locui în pronumele meu, în care gorun seva ta vie bătea? Spune-mi dacă aici, între cer și cuvânt, în Poemul acesta ce sunt, vremelnic mereu, te simți bine, sau ba? Cine vei fi când singur pe drum vei pleca?... Referință Bibliografică: De
DE VORBĂ CU SUFLETUL MEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355359_a_356688]
-
la umăr.// Pacea și prietenia/ Le umplu împărăția.” (Lupta pentru acord). Facem cunoștință cu două personaje, Grămătel și Grămătica, „școlărei doar atâtica” - care „mult se nevoiesc să scrie”, mai precis, să ordoneze alfabetic adjectivele. Cei opt eroi, sprâncenați și fruntelați, Pronumele personale, sunt la fel de năstrușnici și fac o mulțime de pozne și ghidușii, vorba autorului: „Orice frază înflorește/ Când gurița le rostește” (Fel de fel). Aflăm apoi Povestea Pronumelor și a Numeralului cu ajutorul unor pisicuțe. Fără acestea, aritmetica ar fi imposibil
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
mai precis, să ordoneze alfabetic adjectivele. Cei opt eroi, sprâncenați și fruntelați, Pronumele personale, sunt la fel de năstrușnici și fac o mulțime de pozne și ghidușii, vorba autorului: „Orice frază înflorește/ Când gurița le rostește” (Fel de fel). Aflăm apoi Povestea Pronumelor și a Numeralului cu ajutorul unor pisicuțe. Fără acestea, aritmetica ar fi imposibil de învățat. De fapt, nici n-ar exista. Dezlegăm apoi un Aritmogrif foarte năstrușnic care ne dă numele și rostul Numeralului. Despre Verb ce să mai vorbim și
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
devenirea în sacru. Cerul „de plumb” era acoperământul prin care omul era obligat să gândească. Numai în noapte, unde se mișcau umbrele, omul putea să cadă stării de meditație, de analiză a răului și căutării izbăvirii prin inițierea în bine. Pronumele negativ „nimic”, cu sensul de primejdios, închide brusc tentația de a găsi vreo scăpare omului, fără căință, din toată această formă de a exista. Pustiul, care se tot mărea, aduce în sufletul profanului teama de moarte, afectat fiind în cele
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
tăceri și brume, De rugină grea, risipită-anume În frunzișul veșted, căzut pe poteci. Chiar dacă-și pierde valurile-n spume, Tot n-o să te lase marea să mai pleci, Poate doar peste cuvinte să te-apleci, Să mergi printre adverbe și pronume. Să regăsești sintagmele știute, Din ale toamnei blânde incantații, Ca să refacem clipele trecute, Cu stele strălucind în constelații Iar luna vine, ploaia s-o sărute, Cu ale sale tainice vibrații. POTECI Cărări de frunze moarte, ruginite Ne pune-n față
SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368130_a_369459]
-
într-un etern “azi” este un fel de axis mundi, un spațiu al frumuseții, purității, dragostei și prospețimii, o crăiasă sau o zână din basmele noastre populare, omagiată de poet și de întregul Univers. După cum sugerează adverbul restrictiv “doar” și pronumele personal “pentru tine”, natură și oameni își canalizează toată dragostea, frumusețea și dăruirea numai către ea, “Țara”. Florile dragostei și ale primăverii: lalele, maci, tradafiri înfloresc și zâmbesc numai pentru ea, copacii se leagănă în vânt în semn de omagiu
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
pe Substantiv, fiindu-i vechi prieten. Îl complimentă și-l critică, îmbrățișându-l tare. -De ce n-ai venit la BAC? îl întrebă Adjectivul. -Nu m-au chemat profesorii. Cum a fost? -Greu, tare greu, bine ca ai stat acasă. Pronumele îi întrerupse, țanțoș și mândru cum mereu era. -Prietene, da' frumos loc mai ai! Trebuie să-ți mărturisesc ceva... Și îi arată la mai multe forme, politicoase și personale, multe, multe! -Ăștia sunt o mică parte din prietenii mei. Sper
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu” se referă la „case” sau la „madam Lefter Popescu”. Logica firească a enunțului și predicatul „are” folosit la singular ar impune ca „madam Popescu” să fie elementul regent al pronumelui „care”, ceea ce nu permite topica greșită și de-a dreptul ilogică și ilară, care trimite la referentul „case”. Privită în ansamblul ei relația d-lui Lefter cu chivuțele evidențiază și alte încercări de adaptare la situația de comunicare. Când merge
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să sporească valoarea depreciativă a cuvântului de bază. Compusele sunt formate prin alăturare într-un mod foarte ingenios. Scârța-scârța pe hârtie este format prin repetarea interjecției onomatopeice scârța și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
m-ai nenorocit și dumitale atâta ți-a fost! Fugi, fugi, că te omoară!” Politețea nu este însă de intensitate maximă, deoarece verbul se află la persoana a II-a singular, iar în exprimarea Vetei apare în același context cu pronumele dumitale al cărui grad de reverență este mai mic decât al pronumelui dumneavoastră. Aprecierea făcută de jupân Dumitrache lui Rică Venturiano este pur subiectivă, izvorâtă dintr-o „inimă rea”, roasă de gelozie. Aspectul exterior al tânărului cu ochelari și cu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
te omoară!” Politețea nu este însă de intensitate maximă, deoarece verbul se află la persoana a II-a singular, iar în exprimarea Vetei apare în același context cu pronumele dumitale al cărui grad de reverență este mai mic decât al pronumelui dumneavoastră. Aprecierea făcută de jupân Dumitrache lui Rică Venturiano este pur subiectivă, izvorâtă dintr-o „inimă rea”, roasă de gelozie. Aspectul exterior al tânărului cu ochelari și cu joben și parțial și faptele sale nu o îndreptățesc. Nae Ipingescu chiar
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
piesei când se află care este adevărata identitate a personajului și că este amorezat de Zița, ci nu de Veta, Jupân Dumitrache își schimbă total atitudinea și exprimarea față de Rică Venturiano. El este tratat acum cu respect maxim prin folosirea pronumelui de politețe dumneavoastră, a persoanei a II-a plural a verbelor, a substantivului în vocativ onorabile „împrumutat din vorbirea parlamentară la începutul epocii liberale” (Vianu 1968: 255) „Da, tocmai astă-seară citeam cu nenea Nae, în gazeta dumneavoastră, cum scriți despre
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
construcția și ador fondul! O carte atât de senină, de solară, de poetică! Poezii cu rime respectând canoane clasice, poezii cu vers liber, cu vers alb... ca într-o perfectă simbioză...polimorfism. Versuri care cuprind doar o conjuncție sau un pronume nehotărât, oricum un singur cuvânt. Ce puternic CUVÂNT! Cuvintele... mărgele de gheață(caldă), rotunde, strălucitoare asemeni perlelor. Când soarele se ’nalță, micșorându-se, iar când răcoare se așterne, mai mari se fac. De le arunci, se rostogolesc jucăușe și se
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
în loc de românescul „N-i-c-o-l-a-e”. Eu sunt român (australian!) - nu rus! Am găsit deci, echivalentul numelui meu în limba engleză și așa am ajuns „Nichols”! Nu mi-a fost ușor sufletește... Numele mi l-am schimbat cu mulți ani în urmă. De pronume nu m-am atins însă... „Viorel” am să... mor! Deci, numele meu australian este Viorel Nichols, așa figurează și în pașaport. Cel de scriitor îl folosesc deseori prescurtat: „V. Nichols”. Simplu!? George ROCA: Ce gen de literatură scrieți? Nuvele, romane
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
cu predilecție pe ecranele televizoarelor. O cenzură proprie este necesară, din respect pentru semeni, pentru cei superiori - ierarhia trebuie totuși respectată! - și pentru demnitatea limbii noastre. Altfel există pericolul unei decadențe morale și spirituale. Avem atâtea tonuri de exprimare, atâtea pronume de politețe în limba română care exprimă o atitudine de respect, de apropiere sau de distanță față de persoanele cărora ne adresăm: mata, dumneata, dumneavoastră, Domnia ta, Domnia voastră, Maria voastră ... . Am avut voievozi, am avut regi, dar nimeni nu îndrăznea, din bun
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
examenul de capacitate. Tot ce îmi amintesc din acea perioadă - au trecut aproape 10 ani - este zâmbetul lui larg, care îi lăsa în locul ochilor doar două linii luminoase, și veselia pe care nu i-o putea alunga nimic. Nici măcar păcătoasele pronume reflexive pentru care îl certam de fiecare dată. Îl iertam însă pentru că scria bine, mai ales compunerile libere pentru care nu era nevoie să înveți nimic pe de rost, ci doar să dai frâu liber imaginației. Alex a trecut cu
Moartea lui Alex. 50+ () [Corola-blog/BlogPost/338265_a_339594]
-
de coordonare: din punct de vedere ecologic și din punctul de vedere al costurilor, din punct de vedere legal și din punctul de vedere al politicii publice. Îmbinarea poate fi scindată atunci când, în locul unui substantiv în genitiv, se utilizează un pronume sau un adjectiv pronominal posesiv: din punctul lor de vedere, din punctul său de vedere, fapt care arată că gruparea nu este fixată. De asemenea, asocierea cu adjectivul demonstrativ cere plasarea acestuia în vecinătatea imediată a componentului punct: din acest
„d.p.d.v. consum” () [Corola-blog/BlogPost/338413_a_339742]
-
al unei comparații de egalitate (și nefiind obligatoriu): „El lucrează ca (și) prietenul său/Andrei”; „Profesorul pare la fel de tânăr ca (și) studenții/ei”. În astfel de structuri, ca (și) este urmat de un substantiv articulat sau propriu ori de un pronume, spre deosebire de ca din structurile în care introduce o calitate: ca președinte, ca profesor („Ca președinte, are multe responsabilități”). (ii) Într-o construcție aparent comparativă, prin care se redă un tip de aproximare, precum în exemplele următoare, ca și este, de
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plăcé, văzum. 5. Trecerea timpului, tăcerea. 6. Pronume la persoana I: îmi, -mi, m- și verbe la persoana I: petrec, văzum. 7. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora. 8. Două trăsături ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plăcé, văzum. 5. Trecerea timpului, tăcerea. 6. Pronume la persoana I: îmi, -mi, m- și verbe la persoana I: petrec, văzum. 7. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora. 8. Două trăsături ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plăcé, văzum. 5. Trecerea timpului, tăcerea. 6. Pronume la persoana I: îmi, -mi, m- și verbe la persoana I: petrec, văzum. 7. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora. 8. Două trăsături ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
atras; taina - misterul, secretul. Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. El a dat glas durerii din suflet. va plăcé, văzum. trecerea timpului, tăcerea. pronume la persoana I - îmi, -mi, m- și verbe la persoana I - petrec, văzum. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora Două trăsături ale genului liric sunt: Transmiterea în mod direct a unor
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite; ajută la păstrarea rimei, ritmului și măsurii versurilor. 3. El a dat glas durerii din suflet. 4. va plăcé, văzum. 5. Trecerea timpului, tăcerea. 6. Pronume la persoana I: îmi, -mi, m- și verbe la persoana I: petrec, văzum. 7. Cuvântul „scânteie” este o metaforă pentru o trăsătură fizică ori morală a tinerei iubite. Metafora. 8. Două trăsături ale genului liric sunt: a) transmiterea în mod
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]