787 matches
-
aspect dramatic și, subsecvent, polițist. Diferența este că, de această dată, nu pasiunea exacerbată, nemotivată rațional, ci venită de undeva, din subconștient, îl va determina pe protagonist să acționeze pentru a-și atinge idealul, ci dorința sexuală, combinată cu speranța propășirii sociale și cu voința de revanșă pentru condiția sa de individ comun, lipsit de titluri nobiliare. Donna Alba este prințesă Ypsilanti și soția lui Georges Radu Șerban, descendent al unui domnitor, în timp ce Mihail Aspru e doar urmașul unor boiernași provinciali
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
fel, ereziile care înfundă mințile multor ortodocși cu certificate de bună purtare rămân neatinse. Temele, desigur „clasice”, ale teologiei ortodoxe românești din „epoca de aur” - „Biserica Ortodoxă în lupta pentru pace și dezarmare”, „Credința strămoșească pe calea progresului,” „Ortodoxia și propășirea patriei” - și-au pierdut subit popularitatea. Asta nu înseamnă că veți pomeni vreodată o discuție serioasă despre originea și terapia acestui coșmar est-european numit colaboraționism. N-o fac rușii, n-o facem nici noi. Procesul comunismului a rămas în seama
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
italienistul Alexandru Marcu, filologii Claudiu Isopescu, Ștefan Bezdechi, I. I. Russu, George Uscătescu, H. Mihăescu ș.a. Au fost studiate, printre altele, prezența în Italia a lui Vasile Alecsandri sau a lui Duiliu Zamfirescu, precum și contribuția unor italieni la cunoașterea și propășirea României în secolul al XIX-lea: publicistul Giovenale Vegezzi-Ruscalla sau filologul Graziadio Isaia Ascoli (membri de onoare ai Academiei Române încă din 1869 și, respectiv, 1877), ca și raporturile culturale italo-române din timpul Evului Mediu și chiar mai vechi. Au fost
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
decât în mod excepțional, că soțiile țărăniștilor, ale liberalilor etc., ar lucra în alte partide decât acelea în care sunt înscriși soții sau fiii lor. Atunci cum și-ar închipui cineva că feministele, care înainte de orice țin la întărirea și propășirea familiei ar contribui cu activitatea lor politică la disocierea ei? Dar noi nu voim să luptăm contra realităților. Voim să clădim ceva pozitiv bazat pe natura lucrurilor și în concordanță cu interesele patriei și ale societății. Ce înseamnă noua grupare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
morală și financiară, vom vedea cum pășesc femeile în viața socială, cum vor înțelege să-și împlinească rolul. Noi vom analiza căile care trebuie urmate și ne vom supune unei disciplini. Va trebui ca femeile să câștige lupta internă, pentru propășirea neamului și a țării. Dacă femeile rămân numai la căminul lor vom fi în mare inferioritate față de elementul minoritar. Femeile grupării noastre nu se vor înscrie în partide politice, dar sunt gata să colaboreze ca experte și ca sfătuitoare, căci
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Eugenia Tordășanu, Pinula Doctor Kițulescu, Lucia Oană, Lucreția Mureșanu, Caliopi Delescu, Paulina Mezin, Maria Georgescu, Maria Georgescu din Târgul Mureș, Leontina Diaconescu, Doamna Berea din Huși, Aneta Săvulescu, Furdui din Câmpeni, care toate s-au devotat în mod deosebit pentru propășirea Societății Ortodoxe. Institutele noastre din București, Craiova, Giurgiu, Buzău, Galați, Vaslui, Iași, școlile de meserii din Chișinău, Ismail, Sulina au progresat afirmând din ce în ce mai mult caracterul lor ortodox. Așezăminte ca ale noastre trebuie să selecționeze în fiece an corpul didactic, nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan, Ana Lahovary, Venera Comandor Darian. Domnul Prof. Savin, Domnul Vasilescu Valjean cărora le urăm izbândă pentru propășirea și mai departe a Societății Ortodoxe. Secția Fostelor eleve ale școalelor Societății Ortodoxe merită o deosebită atențiune căci ele reprezintă viitorul. Societatea Ortodoxă se va rezema pe conștiința clarvăzătoare și pe înțelepciunea fiicelor noastre crescute în principiile național religioase care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a familiei. Azi, nu se mai restrânge nimeni, nici individ, nici popor, în cercul strâns al activității și dezvoltării individuale, ci fiecare ține să cunoască și să aducă colectivității din care face parte, patriei sale, umanității chiar, acel aport necesar propășirii și bunei stări economice. Sub acest raport, Asociația noastră a fost la înălțime. Prin reprezentantele sale încă din 1923 a participat și s-a distins la diferite congrese din Apusul și Răsăritul Europei. Congresul din Roma 1923, Paris 1926, Viena
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
greșeala și ofensa ce li se aduce prin îndepărtarea de la drepturile care li se cuvin cu prisosință. Au făcut aceasta și pentru o înțeleaptă înțelegere a dreptului de vot care trebuie să fie întrebuințat pentru binele națiunii, a căminului și propășirii acestui neam. Virtuțile feminine au reclamat, în primul rând, respectarea moralei creștine, care trebuie să pătrundă în întreaga viață de stat, în întreaga viață socială, în viața individuală a cetățenilor, în tot angrenajul nostru ambiant. Nesocotința acestei morale, nesocotirea celor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tuturora? Desigur că nu! Nu șovăiți așadar a urma chemarea Frontului feminin, organizație care își propune ca scop promovarea tuturor intereselor femeilor din România, fără deosebire de rang, credință politică sau religioasă, organizație care tinde la crearea de condițiuni favorabile propășirii femeii pe tărâmul muncii intelectuale și manuale, la ridicarea nivelului cultural, precum și la crearea de condițiuni higienice, favorabile vieții și muncii femeii și a familiei. Toate acestea, prin concentrarea tuturor forțelor feminine, pentru câștigarea drepturilor egale cu ale bărbaților în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Gr. Cantacuzino a cărei prezidentă generală este. Această asociație are de scop a dezvolta și încuraja munca femeii pe toate tărâmurile: cultural, social și economic și de a ridica prestigiul moral și social al femeii. Educația, sănătatea publică, morală socială, propășirea economică și financiară a țării, asistența socială, toate aceste ramuri de activități trebuie să fie cercetate de femei, căci viața casnică este în legătură directă cu toate acestea. Pentru cunoașterea și răspândirea acestor chestiuni, D-na Cantacuzino a organizat conferințe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Dar suntem pătrunse și de marea răspundere precum și de puterea care ne stă la îndemână de a contribui ca țara noastră să fie o dârză luptătoare pentru pace, de a contribui la făurirea unei vieți de pace, lumină, sănătate și propășire pentru părinții, soții și copiii noștri. Dragostea și grija noastră de familie, de vatră și de țară ne va ascuți mintea și ne va întări voința. Ea ne va ajuta să cumpănim după faptele lor, pe adevărații prieteni, ca și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acuzații, printre care și Borcea, care a primit 25 de ani de muncă silnică. Inițial, inculpații au fost condamnați pe baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950 pentru sancționarea unor infracțiuni care primejduiesc securitatea statului, dotarea forțelor armate ale RPR și propășirea economiei naționale. Ulterior, În 1956, câtorva dintre ei li s-a schimbat Încadrarea, faptele lor fiind Încadrate la „crimă de omor”, menținându-se durata pedepselor date inițial. Pe baza memoriilor Înaintate de cei În cauză, În 1957, Alexandru Drăghici, la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acest prototip la Paris, chiar la insistențele acestora. Este interesant de remarcat că foarte multe scrisori adresate Anei Pauker solicită repatrierea unor români aflați În străinătate, care Își oferă serviciile, dorind În mod real să-și aducă o contribuție la propășirea regimului și crezând sincer În beneficiile pe care acesta le va aduce „clasei muncitoare” și țării, În general. Revenind la cazul lui Vuia, Calafeteanu a cercetat În arhive istoria raporturilor sale cu regimul de la București În ultimii ani ai vieții
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
București, lunar, între 1 ianuarie și decembrie 1912, sub conducerea unui comitet. Purtând subtitlul „Revistă literară, artistică, teatrală”, A. își propune să cultive „simțul frumosului, simțul artei ce înalță” și să-i apropie „mai mult pe toți cei ce doresc propășirea artei la noi”. Rubrici: „Versuri”, „Proză”, „Articolul nostru”, „Notițe artistice”. Colaborează cu versuri: Ion Al-George (Hyperion), Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, C. Râuleț, G. Gregorian, M. Demetriad, M. Săulescu, Oreste, C. Titus Stoika, Șerban Bascovici; cu proză - Nigrim, Liviu Rebreanu (Mușteriul
ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285462_a_286791]
-
s-a discutat problema înlocuirii alfabetului chirilic cu alfabetul latin, unii membri scriind numai cu litere latine. În 1847, sub patronajul asociației, în mod deosebit al lui I. Ghica, apare publicația „Album științific și literar”, concepută ca o continuare a „Propășirii”. Cunoscută uneori și sub denumirea Asociația pentru înaintarea literaturii, A.l.a R. a fost un însemnat mijloc de creare a unui spirit literar unitar în Țara Românească, Moldova și Transilvania, contribuind totodată și la pregătirea atmosferei revoluționare dinainte de 1848
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
Eforturile lui de a recâștiga terenul pierdut prin introducerea unui foileton literar permanent (începând din 1839) și prin atenția pe care o va acorda acestui foileton în deceniul următor nu au fost suficiente pentru a egala autoritatea „Daciei literare”, a „Propășirii” și a celorlalte publicații periodice ale lui Kogălniceanu. Concepția politică a lui Asachi, vederile sale în privința dezvoltării sociale, rădăcinile inspirației sale poetice erau prea mult legate de realitățile primei jumătăți a secolului al XIX-lea. Înainte cuvântarea scrisă de Asachi
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
parte și familia Teleki, îmbrățișează modelul cultural european, fie și pentru că era la modă. Firește, necesitățile lăuntrice, sufletești și morale nu pot fi trecute sub tăcere. Teleki era conștient că nobila sa pasiune trebuie pusă în slujba țării, adică „pentru propășirea științelor în sânul națiunii și patriei mele”, cum obișnuia să afirme. Aspirațiile depășeau problemele de apartenență națională, ideologică sau religioasă, de îndată ce în prim-planul intențiilor cancelarului aulic transilvan era educarea societății în spiritul Aufklärung-ului germano-austriac. Cărțile le-a catalogat singur
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dacă ele au o semnificație politică anume. Un exemplu care ne vine în minte este gafa lui Ilie Serbănescu, la ceremonia de învestitură în funcția de ministru al cabinetului Ciorbea: „Jur să contribui cu toate forțele mele la prăbușirea ... pardon, propășirea economiei românești”. Folosiți un stil direct, fără fraze lungi și căutate. Evitați ironiile. Eventual, plasați-le inteligent la finalul textului. 6.2.2. Conferința de presă. Tinerii ziariști găsesc în conferința de presă un bun prilej de a-și exersa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dă o definiție a frumosului, în spirit hegelian („revelație a însăși ideei poetice sub forme externe și simțite”). În câteva articole, poetul exaltă funcția militantă a literaturii, socotită a fi totodată un mijloc de cunoaștere, un factor de reformă și propășire. Preocupat, în special, de chestiunile de limbă, aplecându-se asupra versurilor populare, în care găsește, de altfel, și o sursă de inspirație, B. contează ca un precursor al criticii literare românești. În treacăt, s-a ocupat și de unele manifestări
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
ofițer activ până în 1921, când demisionează, pentru a se dedica publicisticii. Debutează în „Curierul liceului”, revistă fondată de fratele său mai mare, Zaharia Bărbulescu. Mai colaborează asiduu, cu versuri iscălite Ioan Em. Rădulescu, la „România viitoare” și, sporadic, la „Cortina”, „Propășirea”, „Flacăra”. După război, publică note, scurte proze și poezii în „Dunărea”, „România nouă”, „România viitoare”, „Gazeta cărților”, „Cele trei Crișuri”. Prim-redactor al ziarului „Transilvania românească” (Alba Iulia), devenit „Săptămâna” (Ploiești), trimite corespondențe la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Rampa
BARBULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285630_a_286959]
-
în căutarea vestigiilor istorice, și leagă prietenii cu moldovenii V. Alecsandri, C. Negri, M. Kogălniceanu și cu ardeleanul G. Barițiu. Cu studiul Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum (1844), prima sa colaborare la revista ieșeană „Propășirea”, se afirmă ca unul dintre cei mai competenți istorici ai românilor, apreciat de Gh. Asachi, M. Kogălniceanu, I. Heliade-Rădulescu. În 1845, în Asociația literară, este ales secretar, împreună cu I. Voinescu II. În același an, în colaborare cu Aug. T. Laurian
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
ținutale”, școli sătești și pentru minorități (armeni, evrei). În 1834, ia ființă primul institut de educație a fetelor din Moldova și, în 1841, școala de arte și meșteșuguri din Iași, completându-se, astfel, sistemul de instrucție conceput de el întru „propășirea” prin știință și cultură. Eforturile referendarului se văd încununate la 16 iunie 1835 prin inaugurarea Academiei Mihăilene, instituție de învățământ superior după model european, ce funcționa cu trei facultăți (filosofie, drept, teologie) și două cursuri „extraordinare”. Prin clasele de pictură
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie (1836) propovăduiește funcția melioristă a artei și a cunoașterii în transformarea obștii. În ton oratoric sau encomiastic, sunt marcate etapele importante ale propășirii naționale: La moldoveni. La restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La introducerea limbei naționale în publica învățătură, Restaurarea școalelor naționale în Moldova, Paladiul moldovenilor (la inaugurarea Academiei Mihăilene). Poezia patriotică nu rămâne doar declamativă și conjuncturală, ci resuscită, alteori, figuri alegorice, clasicizante
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
compuneri, tr. A. Donici și C. Negruzzi, Iași, 1844; ed. Iași, 1858; ed. îngr. Pavel Balmuș, Chișinău, 1988; Stihuri, tr. Virgil Teodorescu, introd. Paul Cornea, București, 1966. Repere bibliografice: V. Alecsandri, „Satire și alte poetice compuneri de prințul A. Cantemir”, „Propășirea”,1844, 23; I. Heliade-Rădulescu, Notiță critică, „Curierul românesc”, 1844, 50; Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I, Viena, 1862, 147; Al. Odobescu, Opere, București, 1955, 205; Ghenadie Enăceanu, Principele Antioh Cantemir ca scriitor, „Revista nouă”, 1889, 4; N.
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]