13,470 matches
-
o formă relativ liberă, putând fi cântat sau doar recitat. Poemul a apărut și s-a dezvoltat pe baza noii forme muzicale în mai multe părți, creată de Ziryab. Odată cu apariția poemului muwashshah, putem vorbi deja despre o muzică arabo-andaluză propriu-zisă, un nou gen muzical ce își are bineînțeles originile în muzica orientală, dar care evoluează și se dezvoltă urmând legi proprii și suferind nenumărate influențe, cristalizându-se în final sub forma unui repertoriu muzical aparte. În paralel, a apărut și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
cultă, savantă și deci predată în școli speciale muzicale, era exclusiv vocală, instrumentele existente servind numai ca acompaniament. La câteva secole după expansiunea islamului, apar primele tentative de notare a repertoriului existent. Această modalitate nu constituia un sistem de notație propriu-zis, fiind mai mult un fel de aide mémoire sau memento, destinat fixării unor repere. Așa-zisa partitură a unei piese muzicale se compunea din : textul poemului, numele modului în care respectiva piesă trebuia să fie interpretată și ritmul aferent. Se
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
mult sau mai puțin obligatorii de ornamentare a discursului în interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și alte reguli de notare a dinamicii lasă mult mai puțin loc adăugirilor de note. La Mozart, problema ornamentelor propriu-zise trece, în preocupările interpreților, mult în urma celei a Cadențelor, lăsate la voia improvizației atunci când nu sunt compuse integral de autor. Uneori sunt recomandate, după anumite opinii de autoritate, și completări necesare ale unor pasaje doar schițate prin punctele extreme (v.
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
tipuri de Pasiuni. Vechiul tip, fără instrumente muzicale, dar înfrumusețat cu imnuri a fost ignorat de majoritatea compozitorilor. Al doilea tip, Pasiunea-oratorică, era cu mult mai artistică și legată de textul evanghelic. Al treilea tip de Pasiune era un Oratoriu propriu-zis, scris în stil operistic și care avea text complementar (libret) la cel biblic. În fine al patrulea tip de Pasiune, a fost o Meditație lirică a patimilor, fără dialoguri directe. Singura deosebire, între diferitele feluri de Pasiuni în funcție de terminologia lor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
avea text complementar (libret) la cel biblic. În fine al patrulea tip de Pasiune, a fost o Meditație lirică a patimilor, fără dialoguri directe. Singura deosebire, între diferitele feluri de Pasiuni în funcție de terminologia lor, este că Pasiunea-oratorică, aflată în contrast cu Pasiunea propriu-zisă și Pasiunea oratoriu, este așa numita Passions-Music, la care se adaugă numele Evangheliei, iar textul este bazat pe o compilație a celor patru Evanghelii, asemănător textului Pasiunii Istoriei Sfinte (Passion-Historia), având adesea un titlu poetic. În recenta istorie a Pasiunii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
judecată” spune mai multe lucruri laolaltă. Termenul este echivoc sau ambiguu: judecată înseamnă, în sens juridic, și procesul, dar și sentința, iar filosofic, denumește facultatea de judecare - fiind de interes pentru psiholog - dar și forma logică obiectivă, adică judecarea logică propriu-zisă sau conținutul judicativ al procesului de judecare. Termenul stă și pentru procesul (psihologic), dar și pentru produsul (logic obiectiv al) acelui proces. Să deplângem, acum, aceasta bogăție de sensuri, acest echivoc sau ambiguitate sistematică? Nicidecum. Limba naturală, cu toate aceste
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Șeicaru și mulți alții. Intervievații sunt, de asemnea, nume care au făcut istorie în radio și televiziune: Florian Lungu, Valeriu Lazarov, Horia Moculescu, Titus Andrei, Petre Magdin, Alexandru Bocăneț, Ioana Bogdan, Paul Grigoriu, Carmen Dumitrescu, George Stâncă, Nicoleta Păun. Petrecerea propriu-zisă începe la ora 22.00, cănd TVR Timișoara da startul Revelionului Karaoke. Muzică, dansul și magia se regăsesc în „meniul” acestei nopți speciale. Alină Șerban, Felicia Stoian, Uica Mihai și Andrei Boroșovici sunt gazdele programului de Revelion, în care îi
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
VI - Note. Autoarea ne-a mărturisit personal: „Absolut TOATE evocările recente, deci în afară de cele semnate de Horia Stanca, Eugen Todoran și Cornel Regman, mult mai vechi, au fost provocate, realizate de mine, corectate de mine ca text, ca și interviurile propriu-zise. La fel am conceput și Interpretările, cercetările mele recente“. Cartea are atașat pe coperta a treia un compact-disc cu piesa lui Radu Stanca, Hora domnițelor, adaptare radiofonică de Ioan Chindriș în regia artistică a regretatului Ioan Taub, difuzată în premieră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
pentru „vergeluit”, precum și un butoi cu băutură. În noaptea din ajunul Anului Nou, la un semnal sonor dat prin bucium sau prin împușcături, tinerii se adunau la casa stabilită și anunțată din timp. Aici, după o mică petrecere, începea Vergelul propriu-zis. Fetele și băieții își aruncau pe masa câte un obiect personal (nasture, pieptene, foarfece, cuțit etc.) care era aruncat în vasul cu apă neînceputa iar vergelatorul, un bărbat isteț și bun improvizator, ascuns sub un cearșaf, amestecă obiectele din vas
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
în 2010 în mediul online după ce îi fusese anulat un show pe care îl modera la „MSNBC”. „Nu mai aveam job, dar aveam multă energie și o aprigă dorință de a construi ceva nou”. Nou nu a fost site-ul propriu-zis (în 2010 asta nu mai era ceva inedit), ci maniera în care a ajuns la 35 milioane de cititori în 2013 și la 109 milioane în 2016! În condițiile în care numărul angajaților a „sărit” de la 18 la 80 în
Înapoi la reporterul necalificat, dar original? [Corola-blog/BlogPost/93986_a_95278]
-
Printre cei 19 membri semnatari, rămași în final, se află și colegul nostru de breaslă, jurnalistul și scriitorul Miron Manega, membru UZPR, alături de personalități ca Florian Colceag și Constantin Cojocaru (acesta din urmă fiind și președintele Comitetului de inițiativă). Proiectul propriu-zis a fost finalizat de Constantin Cojocaru, în colaborare cu Ilie Bădescu, Florian Colceag, Viorel Gligor, Marian Ilie, Alexandru Melian, Ioan Roșca, Mihail Seidner și Gheorghe Sin. La finalizarea textului, au fost luate în considerare observațiile formulate de Consiliul Legislativ al
UZPR implicat în elaborarea și promovarea PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/93982_a_95274]
-
implicare a sa în acțiunile societății civile, dar și ca formă de reabilitare a imaginii jurnalistului român în ochii opiniei publice. Instituirea și instituționalizarea „proiectului jurnalistic” (pornind de la modelul Mihai Eminescu) vine în sprijinul ideii că jurnalismul, ca și literatura propriu-zisă, este o formă creativă de manifestare a spiritului uman și că UZPR merită un statut similar cu cel al USR (Uniunea Scriitorilor Români). În scopul realizării celor de mai sus, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a hotărât să acorde premii
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
sensul său primar, aspirația de sorginte ortodoxă și bizantină către esențializarea limbajului poetic, către "poezia săracă", cum bine spune Biancamaria Frabotta, a impus, cred, un alt tip de efort din partea traducătorilor Anei Blandiana. Acesta s-a îndreptat nu către cuvintele propriu-zise și echivalențele lor în limba italiană, ci către "alcătuirea" și "rostirea" lor în discursul liric și mai cu seamă către relevarea, în spatele acestuia, a rolului asumat cu "umilință" de autoare, acela de poeta theologus, după cum a constatat însuși traducătorul italian
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
ploaia de stele/ filmată de turiștii americani:// Până la urmă,/ la malul mării/ ești creasta înspumată/ a unui val/ pe care/ nu alunecă nimeni." (Surfing). Ioan Radu Văcărescu, Gnoze, poeme, Botoșani, Ed. Axa, 2004. 84 pag. Poeme discursive și, uneori, discursuri propriu-zise, poetizate convențional: "Femeie: mamă, amantă, fecioară,/ cu trup de cucuteni și de vioară" (Plângere). Se remarcă elogierea iscusită a iubitei, într-un fel de toasturi lirico-eseistice pe care ni le închipuim rostite cu paharul de șampanie în mână: "Ești icoană
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să facă atât la folclorul literar, cât și la literatura propriu-zisă. în descântece, spre exemplu, zânele, măiestrele, dușmanele oamenilor sunt exorcizate să se ducă "în pustie/ în locuri depărtate/ Unde popa nu toacă,/ Unde fata nu joacă/ Unde-n răscruce/ Nu e stâlp de cruce", sau în alt text, "fulgerătura din
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
9), partea de propoziție certă a unei, să zicem așa, propoziții istorice integrate unei fraze (mai) ample, supraordonate, prin multiplicarea căreia se ajunge la textul unei epoci. Dar, ca și în textul lingvistic (fie el mesaj literar sau nu), textul propriu-zis al Istoriei, secvența din Textul ei general, nu este totul. Semnificațiile textului unei epoci se percep prin raportarea la alte texte, care alcătuiesc fundalul contextual, dar și prin autoraportare, la mesajele liminale sub- sau metatextuale. Prin urmare, dacă evenimentul creează
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
recomanda cu deosebire să trateze și să scrie cărțile Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (1895) și Legendele Maicii Domnului. În cele aproape 350 de pagini ale cărții, în fapt un amplu corpus de texte, sunt adunate nu numai legende propriu-zise, ci și datine, credințe, colinde, cântece de stea, descântece, bocete, toate concurând la conturarea unui portret al Sfintei Fecioare, al născătoarei de Dumnezeu, al apărătoarei și salvatoarei oamenilor “din toate nevoile și necazurile”. Sunt texte străbătute de pietate creștină, de
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
o nuanțează pe măsură ce aduce noi argumente, de aici impresia de schematism a textelor - este că alchimia nu poate fi o prechimie. „Elemente obscure științifice, rudimente de prechimie, au existat din foarte vechi timpuri (...); ele au existat paralel cu tehnicile alchimice propriu-zise. Chimia nu se naște din alchimie. Chimia există de la început, separată, dar în paralel, alături de alchimie. Sunt două structuri mentale complet diverse. Numai acela care pierde sensul alchimiei o poate lega de chimie. Alchimia participă la o anumită funcțiune spirituală
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
legii degradării sensului înțelegând prin aceasta orice alterare, orice pierdere sau uitare a unei semnificații originare”. Lucrarea este mai amplă decât precedenta pentru că își propune un tablou mai complex al universului mental babilonian, de la mistica metalurgică și cosmologie până la alchimia propriu-zisă. Nu mai știu cine a spus-o, dar mi-a rămas în memorie această ciudată afirmație: „Eu nu intru în apă până când nu voi învăța să înot”. Atât în Alchimia asiatică, cât și în Cosmologie și alchimie babiloniană, M. Eliade
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
a fumat deja". Altceva ar trebui să se schimbe, căci " Își cunoaște moșul nepoții". Serviciu prompt Cu siguranȚĂ, una din primejdiile cele mai mari în munca avântată a omului nou a fost - și este - monotonia. Odată cu creșterea competenței, mecanismul, tehnica propriu-zisă a muncii se simplifică până la o schematizare foarte apropiată de mecanica lucrului de la sine înțeles. Obișnuința, la rândul ei, creează, pe lângă profesionalism, monotonie. Cum să ieși din cercul acesta vicios? Fiecare, după puterile lui, sub auspiciile mărețe ale progresului și
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
De ce Pașadia sucombă, chiar dacă și el este înzestrat cu însușirile excepționale ale Rașelicăi? În realitate, ca și supraomul lui Gabriele D’Annunzio, personajul matein este minat de tainice tendințe dezagregante ale Eului său adânc, care se manifestă printr-o dedublare propriu-zisă a personalității. Dincolo de figura titanică a lui Pașadia se ascunde cea a eroului decadent, corupt de o boală neidentificată bine și peste care se întinde stăpânirea cruntei seducătoare, a femeii chinuitoare și dușmance, asemenea unui vampir, gata să-i sugă
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
a produs efecte care perturbă astăzi o integrare firească și decentă în Uniunea Europeană, de exemplu. Aspectul cel mai deficitar al evoluței românilor în modernitate îl constituie organizarea socială coerentă în urmărirea unui țel comun. Se pare că, dincolo de virtuțle estetice propriu-zise, }iganiada lui I. Budai-Deleanu conțne și unele indicii cu caracter profetic, în legătură cu neputința românească de agregare socială în epoca modernă. Se știe că E. Lovinescu a aplicat principiul sincronismului nu doar la configurața și evoluța societăți noastre, ci și la
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
doar o mențiune (locul 4), deși poemele din faza preliminară îl recomandau ca principal favorit. O altă mențiune a obținut pictorul Doru Drăgoi care a avut inspirația de a realiza și ilustrația la poemul pe care l-a elaborat. Premianții propriu-ziși - cei care au obținut și bani - au fost Teodor Dună din București - locul III (un poet evident talentat, dar a cărui lirică este încă tributară unui model foarte vizibil, Cristian Popescu), Vlad-Ioan Tăușance din Timișoara - locul II (un beatnic întîrziat
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
ca și acum cele mai multe dintre cărțile de poezie erau tipărite pe cheltuiala autorului, iar pentru a putea supraviețui un editor serios trebuia să tipărească..." registre și bilete de plăcintă". Chiar dacă, la nivelul mecanismului, problemele sînt cam aceleași, în ceea ce privește realitatea culturală propriu-zisă, Bucureștiul interbelic stătea mai bine decît cel de astăzi. În Bucureștiul interbelic existau 50 de cinematografe (deși cinematografia se afla la începuturile sale, de abia se introdusese sonorul) numărul revistelor culturale era mai mare, iar difuzarea lor se făcea mult
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
viu, după regulile narațiunii romanești, adică acordînd notației personale semnificații artistice și urmărind nedisimulat un adevărat plan epic, o construcție narativă pe cale de consolidare."4 În același sens erau și concluziile: "Jurnalul Soranei Gurian, mai mult decît proza ei literară propriu-zisă, face dovada unei excepționale vocații scriitoricești" și, fiind "cea mai izbutită carte a ei", "rămîne pînă astăzi, împreună cu Au commencement était la fin, cartea Adrianei Georgescu-Cosmovici, printre cele mai remarcabile imagini ale instaurării comunismului în România [...] relatînd realități netrucate și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]