426 matches
-
personajul, mergea ca el, perora ca el... Știa și volumele de versuri ale lui Matei Călinescu, își bătuse capul și cu critica lui. Cred că dacă l-ar fi întîlnit cu adevărat pe criticul nostru din State s-ar fi prosternat, pe trotuar, în fața lui. Niciodată n-am întîlnit atî-ta devoțiune însoțită (să fie o marcă a idolatriei?) de atât de puțină înțelegere pentru textele reale. Dincolo de "Zacharias Lichter" nu prea-l interesa literatura. Nu-nțeleg cum Dumnezeu îi căzuse romanul lui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
devine simbolul unui gest încremenit de rugăciune. Dumnezeu, prea "obosit" ca să dea un răspuns, dezamăgește orice așteptare. Ironia amară, care exaltă, de astă dată, solitudinea cosmică și melancolia fără sfârșit, provine dintr-o disperare nedisimulată. Versurile "Râuri, nu vă mai prosternați" și "lemnele varsă lacrimi pentru voi" pun în evidență "un aspect secundar al apei nocturne și care poate juca rolul de motivație subalternă: lacrimile. Lacrimi care pot introduce indirect tema înecului, așa cum reiese limpede din butada lui Laerte în Hamlet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
să pleci. Atât pretind. Să vedem, e numai amor propriu din partea mea, ori fata e o făptură divină? Ah, iubitule, să nu fiu însurat, să nu fie legile omenești la mijloc, pe Lili aș lua-o de nevastă. Să mă prostern înaintea ei, să-i sărut numai vârful piciorului. Ce pieliță fină, ce râs, ce nevinovăție! Și plinuță, colo, bine! Păcat că ești "angajat", insinua Stănică, c-ar fi pentru dumneata o partidă strălucită. Tată-său vrea să dea așa pahar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cumplite, preotul vede în adepta vechilor zei singura scăpare a orașului : O singură ființă îi poate ajuta./ Aceea care zeii cei drepți și vechi cinstit-a,/ Casandră, vestitoarea cea neînfricoșată,/ Încearcă rugăciunea din urmă (IV 7). Apelul celor ce se prosternează spre a-i obține îndurarea (în fața ta cădem/ Și te rugăm, sărmană martiră, de iertare) este primit cu rezervă de tânăra sceptică în privința capacității muritorilor de a schimba hotărârile zeilor : Ce pot face eu, omul, când zeii altfel vreau ?/ [...] Mă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
încât vede totul ca prin pâclă. — Aici! se aude chemat de o voce aspră. Împăratul! Distinge doar o siluetă neclară la capătul celălalt al încăperii. Figura este și mai estompată întrucât lumina vine din spate. Se 93 grăbește să se prosterneze adânc, cu capul până la pământ, în direc ția sunetului. — Ție mă închin, Mărite Doamne! articulează cu umilință profundă în glas. Nu îndrăznește să-și înalțe fruntea. Ridică te și lasă prostiile astea, se împotrivește posac Au gustus. Fulcinius nu cutează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și a gurii să i se întipărească în minte. Apoi, îl așază tot mental alături de miile de amintiri despre celălalt tată al său - nu poate să nu se gândească la Amar Nath ca la tatăl său: tata privindu-și unghiile, prosternându-se la templu, spălându-se subraț, chemând o servitoare să ridice ceva. Micul pătrat de hârtie rigidă este strivit de greutatea amintirilor despre Amar Nath. Și cu toate astea, acest petic a reușit să le detroneze într-o singură după-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
câțiva Cracovia august 1991, în papamobil români, cu gândul să nu ni se fure bagajele sau chiar mașinile, priveam detașați la creștinii aceștia pe care-i consideram dușmani). Când Sanctitatea Sa a ridicat mâinile a binecuvântare ,,Pax Vobiscum”, toți ne-am prosternat, înțelegând instantaneu cine a răsturnat comunismul în Polonia, adică politica suveranului pontif bazată pe înțelegere și evaluare lucidă a situației specifice, dar în liniște și pace. La noi era prea mare satisfacția populară după executarea Ceaușeștilor. La ei n-am
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
decât un nou delir, poate ceva mai închegat decât derapajul lui Aldulescu, dar tot delir. La Aldulescu, într-un aer rural, două femei cad dintr-o dată pradă organului genital masculin purtat cu mândrie de un domn pe nume Robert. Se prosternează în fața lui, se miră tot timpul cu icnete mistice, împreună cu naratorul, de mărimea întregului aparat masculin de reproducere. Ei bine, fetele reușesc până la urmă să mai potolească din virilitatea nesățioasă a masculului propus de Aldulescu. Brumaru și-a câștigat acel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
în care căzuseră de când aflaseră de executarea celor șase bărbați ai familiei lor. Dacă pe Ana o mai lega de viață nepotul ei Vasili, rămas orfan, pentru Ulitia și Olga viața nu mai avea nici un sens, rămâneau ore în șir prosternate în fața icoanei lor, refuzau mâncarea, nu mai munceau. După o zi și jumătate de hurducături pe un drum cu greu de bănuit prin pădurea tot mai deasă am ajuns la Cingaly, localitatea în apropierea căruia se afla spitalul la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
acolo, la catolici, strictamente pentru orgă, cunoșteam locul, mai fusesem și atmosfera și rezonanța sunt acolo perfecte, te poți delecta cu un ceas de muzică bună, ei, și într-una din zilele astea pe cine credeți că l-am văzut prosternat în fața Madonei, gata să dea cu scăfârlia de pământ, ce mai, n-o să credeți, măi, ei, bine pe...nu, nu era vorba de nici o vedenie, mă, nu venise, ca mine, să caște gura acolo, nu, era prosternat de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
l-am văzut prosternat în fața Madonei, gata să dea cu scăfârlia de pământ, ce mai, n-o să credeți, măi, ei, bine pe...nu, nu era vorba de nici o vedenie, mă, nu venise, ca mine, să caște gura acolo, nu, era prosternat de-a dreptul, c-o față de senil idiot, în transă, bătea mătănii, dacă-l înțepenea sciatica nu se îndura să facă douăzeci de genuflexiuni să-și dezmorțească articulația. Nu, și-ar fi luat concediu medical, ar fi apelat la împachetări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ele, din moment ce sunt mute. Didascaliile precizează însă că marionetele se mișcă, vorbesc, râd batjocoritor, în vreme ce popicele cu cap de om doar țopăie; aceleași manechine își vor manifesta deplina supunere în fața bătrânei Sgricia, vestitoarea sosirii Îngerului ocrotitor al sufletelor din Purgatoriu, prosternându-se dinaintea acestuia, îngenunchind atunci când Îngerul, urmat de cortegiul său de suflete - și ele cu înfățișare de îngeri -, va trece prin spatele peretelui transparent din fundal. De-abia atunci când peretele va redeveni opac, manechinele se vor ridica și se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
astfel merg doar lunaticii, duși peste abisuri de mîna Atotțiitorului, de o cutezanță care nu vede hăurile, de o nesăbuință ce vine dintr-o credință ancestrală, de forța păgînă a trupului În care Încă mai dăinuie credințele străbunilor care se prosternau În fața lunii; mersul lor cu mîinile Întinse În față vine de la adorația păgînă a zeiței Luna, de unde erau chemați de sufletele strămoșilor, iar umbletul lor era chemarea sîngelui, chemarea vremilor, de aceea el nu s-ar fi Încumetat să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
spunem Domnului: „Doamne, Tu știi că eu nu merit încredere, Tu cunoști sărăcia mea, imprudența mea, fixațiile mele, iresponsabilitatea mea; Tu cunoști distanța imensă ce există între incapacitatea mea și responsabilitatea Împărăției”. La această primă întrebare este bine să răspundem prosternându-ne într-un mare act de penitență, deoarece fragilitatea noastră se cunoaște ușor, ușor cu asumarea responsabilității. Cu cât mai mult ne asumăm responsabilitatea, cu atât mai mult ne dăm seama că avem lipsuri. Atât timp cât cineva se imaginează într-o
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
coborî să arunce gunoiul. La Întoarcere, Își va aminti să pescuiască În sfârșit din cutia poștală ziarul și scrisorile. Și va continua spălând vasele și făcând ordine În frigider, chiar dacă va fi nevoit să amâne schimbatul așternutului. Dar când se prosternă și Îngenunche pentru a căuta mărul pierdut, mai descoperi În spatele găleții jumătate de chiflă, o cutie unsuroasă de margarină și becul ars În timpul penei de electricitate de ieri, trecându-i În aceeași clipă prin minte ideea că s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
gâtul ca să fie măcelărit? Și Annette, domnule apărător al moralității? Ce i-ai făcut azi? Ea, care a avut Încredere În tine de la prima vedere? Care a crezut cu naivitate că o vei salva, ca o țărancă necăjită care se prosternează la picioarele omului lui Dumnezeu În vreo mânăstire pravoslavnică și Își deschide sufletul În fața lui. Singura femeie din viața ta care ți-a zis frate. Niciodată nu ți se va mai oferi un asemenea dar, ca o femeie străină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dispărut. Spuneți un cuvânt. Dați doar un semn mic, o aluzie, un capăt de ață, o clipire din ochi, și În clipa aia mă ridic și plec. Nu Întârzii nici măcar să-mi schimb cămașa. Mă scol și plec. Acum. Mă prosternez la picioarele tale. Cad În transă cu ochii larg deschiși. Afară vântul se Întețise. Rafale de ploaie se spărgeau lângă fruntea sa, pe geam. Spărtura dintre nori, de deasupra dealurilor Betleemului, prin care străluceau stelele, era și ea Întunecată acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nici să citească, a refuzat să-și piardă speranța. După ce medicii i-au spus că fiul ei nu mai avea nici o șansă și că doar o minune din ceruri Îl mai putea salva, femeia s-a dus și s-a prosternat la picioarele unui rabin celebru din Bnei Brak1. Rabinul a sfătuit-o să angajeze un anumit tânăr religios, cunoscut ca retardat mintal, care să-i citească la ureche copilului, zi și noapte, o anumită pagină din Zohar 2 despre Avraam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
strada Țfania. Acceptă deci cu mulțumiri câteva broșuri ilustrate, cu itinerarele excursiilor organizate pentru grupurile de păstrători ai tradiției. Dintr-una din ele, scrisă În ebraică, idiș și engleză, află că, grație ajutorului Domnului Atotputernic, oamenii se puteau din nou prosterna la mormintele „sfinților venerați“ din Ungaria și Polonia, puteau vizita „locuri sfinte distruse de opresori, fie-le numele șters din cartea vieții“, și totodată se puteau bucura de „frumusețile lui Iafet, care lărgesc orizonturile umane“ - totul Într-o atmosferă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mod atât de public. Dansul ăla, în care nici una n-o plăcea pe cealaltă, ar fi putut să continue ani de-a rândul. Mary s-a ridicat în picioare, în timp ce Ahmad s-a așezat în fund, pentru ca apoi să se prosterneze din nou. Irene se aștepta ca Mary să-i pună o mână pe umăr și, cu o voce dulceagă, să-i spună să se liniștească. În loc de asta, s-a trezit cu prietena lângă ea, umăr la umăr. Irene a realizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
din cenușa casei incendiate ca o altă persoană - mai întâi, ca un băiat bântuit stând lângă patul de spital al tatălui, apoi, după ce părintele își revenise, ca un tânăr transformat, de o religiozitate feroce. Singura dată când Naji s-a prosternat a fost atunci când i-a cerut tatălui să-i îngăduie să meargă să studieze în Statele Unite, iar răspunsul nu l-a auzit niciodată. Tatăl lui i-a lăsat un bilet de avion pe masă, iar toate lucrurile i le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ea. La repetițiile audiției Mika-Le nu asista, dar concertul avea ecouri mari în birou și Mika-Le cădea în extaz când se vorbea de muzică, cu atât mai transportată cu cât nu înțelegea nimic. Tot ce ieșea din putințele ei o prosterna în admirație. Drăgănescu era și el în nesiguranța dacă trebuie sau nu să fie prezent la repetiții. Elena nu-i precizase nimic în privința asta și asista uneori de teamă ca nu cumva contrariul să fie o greșală, dar, odată acolo
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Sunt lângă Dumneavoastră, dar am răbdare. Totul e luminos . Altă clată scria: " Doctorii sunt tirani, m-au oprit de la concursul de schi și de ia raidul aerian. Eu, totuși, am lunecat până la picioarele concertului Bach." Marcian, aducând această cartă, o prosternase întîi la pantofii de satin ai Elenei, căreia negrul mat al doliului îi făcea fața mai albă încă. Bietul Maxențiu! Poetic și inconștient de starea lui! Surâsul lor glumeț devenise o umbră blinda în care învăluiau pe sărmanul 256 absent
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
neatomicitate? Ce înseamnă fenomen parametric? Din ce rațiuni sunt delimitate legitățile cu acțiune terestră? Există și legități cu acțiune neterestră? Gelu Doru Ilieș este un Rică Venturiano al filozofiei. În loc să cadă în genunchi în fața Vetei, ambetat de amor, el se prosternează în fața vieții, morții, infinitului, cunoașterii etc., ambetat de filozofare. Și la fel ca Rică Venturiano, în pofida trăirilor lui sublime, stârnește râsul. Avea dreptate și Eminescu în felul lui: „Căci nu mai poți străbate / De-atâta terestralitate.“ De la epigrama la rondel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Curând, pe poartă intră una dintre iscoadele lăsate cu cinci ceasuri În urmă. Omul sări din șa și alergă spre treptele care duceau către camera În care se afla rănitul. Ali deschise ușa și ieși pe coridor. - Vin! strigă iscoada, prosternându-se În fața comandantului spahiilor. Trei grupuri de câte cinci sute de luptători au trecut Dunărea azi dimineață! Unul din ele se apropie În cea mai mare viteză de Vidin! Ali coborâ scările și chemă patru spahii. - Luați rănitul și doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]