366 matches
-
din privilegiile și drepturile mele? O să și ia un iubit și o să se tolănească cu el În toată averea mea... Mai bine o sugrum cu mâna mea decât s-o las să mă moștenească! — Nu uita, te rog, drepturile pentru prostime. Ei spun că sângele lor ar avea aceeași culoare ca al nostru! Vor să devină deopotrivă cu noi. Eu, care am strămoș pe tovarășul de luptă devotat al Împăratului Carol, să mă Înclin cu smerenie În fața unui negustor nespălat și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
admirată de multe generații de aici Înainte. Burghezii se Înclinară adânc și se retraseră. Prea mirați de cuvintele ducelui, nu știau dacă trebuie să se bucure sau să se Înspăimânte. Nimeni nu vorbise Încă despre asemenea legi și drepturi pentru prostime! Nu mai puțin mirați erau nobilii, ministerialii, cavalerii și vasalii. De abia după câteva clipe de tăcere se auzi ici și acolo câte un șoptit ușor, care se transfor ma Încet Încet Într-un murmur general. În timp ce zgomotul surd creștea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
atât de ocolit? Dacă erai o femeie de rând, te-ar fi sugrumat Într-un colț de iatac sau te-ar fi aruncat Într-o temniță uitată, de unde nu se iese niciodată, și nimeni n-ar fi Întrebat de ce... Viața prostimii n-are nici un preț, dar tu n-ai de unde să știi asta. Oricum, moartea Domniei Tale trebuia să semene cu o Întâmplare nefericită a cărei vină o poartă acest dobitoc cuminte și nevinovat. Ucigașul, cine o fi el, cunoaște obiceiurile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
un viclean. Ai dreptate, cum putea un călăreț fără pereche ca domnul Bodo să cadă ca un sac de grâu? Dar am vrut să te cruț de spaimă, domniță. Acum Îmi dau seama că minciuna are picioare scurte, cum spune prostimea. Adelheid Își Întorsese calul și se pregătea de plecare, fără să asculte potopul de vorbe fără rost ale netrebnicului. Văzând că nu o putea opri, acesta Își ridică brațele spre cer și strigă cu disperare: — Nu pleca, domniță, fără să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sprijine pe noi, floarea nobilimii, stă toată ziua cu blestematul de zürichez, aplecat peste pergamente, trage linii și visează orașe noi! La ce ne trebuie alte târguri și negustori grași care să se lăfăie ca niște porci În banii lor? Prostimea n-are decât să asude pentru noi! Pe noi ne-a lăsat Dumnezeu să-i stăpânim și nu de-andoaselea! Noi suntem aleșii Domnului și nu animalele astea păroase și murdare care put a bălegar! Bine a făcut Adalbrecht de pe Stouff
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din Zürich, nu vede În mine decât un om de rând, așa cum și sunt. Pentru el, Bodo nu e vrednic să se unească cu fiica lui. Nu-l judec pentru asta. știu că Dumnezeu a lăsat nobili și negustori și prostime de rând, și sângele lor nu are voie să se amestece. Monahul ridică mâna cu un gest de dispreț care vădea dezaprobarea lui pentru aceste cuvinte: — În fața lui Dumnezeu suntem toți nevrednici și ticăloși și n-ar trebui să ne
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Unire. Printre ei era, se știe Și-un țăran tare isteț, Si cinstit și îndrăzneț. Ion Roată se numea, Si povestea-ncepe așa: Ion Roată: Ba eu, să vă spun cinstit, Mai nimic n-am priceput. Să ne punem noi, prostimea, Colo-n rând cu boierimea? Că țăranul când merge, tropăiește, Și când vorbește, hodorogește. Boierul: Ba nu, acum s-a dus vremea Când boierii porunceau, Si țăranii ascultau. Astăzi spunem fără frică De la Vlădica pan’ la opinca De-s nevoi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
îmi fie cu iertare, Că-ndrăznesc a spune tare. Dumneata, ai poruncit Bolovanul de-am urnit. N-ai pus umărul, și-apoi... Ușor, greu, l-am dus tot noi. Cred c-așa-i și cu Unirea Greu-l duce tot prostimea. Pan’ acum am dus pe umeri Pietre mici, după putere, Ca și cântecul ne spune: Cântă toți: Unde-i unul nu-i putere, La nevoi și la durere. Unde-s mulți, puterea crește Și dușmanul nu sporește. Boierul: Țara noastră
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
era convins că lumea se învârtește în jurul lui, el fiind soarele Universului, predestinat să fie conducătorul unor ființe mai proaste că el, cărora el le va tolera tot, toate jafurile și furturile, deoarece ei vor fură și pentru el, iar prostimea manipulata îl va accepta. De atunci, a început să fie arogant și îngâmfat. |n dorința lui de grandoare și agoniseală, își dă seama că pentru a ajunge cât mai sus pe scara socială nu este suficient să fii ginere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
sunt însă un foarte mic procent din populația țării sau a poporului respectiv. Și gradul de dezvoltare culturală, socială și spirituală a unui popor este determinat nu de micul procent al savanților ci de masa de cetățeni de rând, de „prostime”, de milioanele de indivizi care de secole sau chiar de milenii, duc în spate țara la bine ca și la rău. Unii încearcă să-și formeze o imagine asupra națiunii privind monumentele marilor proeminenți. Corect ar fi să cercetăm elementele
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
un dicționar și a învățat de acolo o groază de termeni. De multe ori folosește cuvintele învățate în serii sinonimice: „E amuzant, e ridicol, e hilar!“ (iar la „hilar“ subliniază cuvântul cu două li nii imaginare, conștient de faptul că prostimea nu prea știe ce înseamnă). Întro emisiune, chiar își întreba publicul, plimbânduse mândru de el ca un cocoș în ogradă: „Știe cineva ce în seamnă «dihotomic»?“ Pe de altă parte, ca orice intelectual, Andrei Gheorghe este vizitat, în biblioteca în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
se zbăteau Întru obținerea fondurilor necesare supraviețuirii săracilor urbei, domnii transformați oportun În tovarăși de nădejde făceau politică și, Îndrăznim să spunem, nu pe burta goală, pentru că (ne)vrednicul partid comunist avea mare grijă de cadrele sale active, chit că prostimea cea multă murea de foame și-și petrecea timpul omorând păduchii cu miile. Prin urmare, li s-a pus pata pe cel care, la nivel foarte Înalt, fusese timp de mai bine de 3 ani un cui ascuțit În talpa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un obiectiv industrial În colaborare cu o firmă italiană, care va produce instalații și utilaje pentru tehnologiile de prelucrare a cauciucului”. Cum occidentul era făcut praf aproape zilnic În mass media românească de atunci, nu se cuvenea ca să se arate prostimii colaborările de nevoie cu venalii capitaliști, puși numai pe supt sângele bieților exploatați din bătăturile lor. I. Cordoneanu, În emisiunea „Radiomagazin” din 27 ianuarie oprise de la difuzare informarea care preciza tratativele Întreprinderii „Arcom” „...În vederea Încheierii contractelor privind construirea În Irak
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în spiritul "adevărului istoric". Și totuși, nu ne cunoaștem și nu ne cinstim îndeajuns eroii, ca alte neamuri ce-i țin la mare cinste și aspiră să le fie asemenea. Ștefan s-a aplecat cu grijă asupra oamenilor de rând, "prostimea" cea multă și vrednică, "sarea pământului", care a fost puterea de nădejde în "Oastea cea mare a Moldovei", cu care Ștefan a izbândit în bătăliile lui răsunătoare. Legendarele iubiri ale Mușatinilor aruncă o undă de lirism, de poezie asupra tristelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
abia mai pâlpâie? Dacă îl pierdem și pe Ștefan, noi cu cine rămânem? Dacă îl pierdem și pe Eminescu, noi cu cine rămânem? Dacă ne pierdem "eroii", noi cine suntem? Dar, mai mult și mai mult, l-a iubit poporul, "prostimea" cea multă și umilă, care, veacuri și veacuri, i-a cuibărit în inimă o amintire de legendă: "Așa era Ștefan Vodă: înțelept, isteț, glumeț și viteaz, cum n-a fost altul pe timpul său de-ai fi umblat să cauți lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan Vodă, din mila lui Dumnezeu, Mare Voievod și Mare Domn a toată Țara Moldovei!" În carne și oase!...Mai ales oase!... "Magnific"! rostește și desface larg brațele, febril, agitat, ironic. În toată splendoarea strălucirii mele!... Oare, nu mă cântă prostimea: "Ștefan, Ștefan Domn cel Mare, Seamăn pe lume nu are, Decât numai mândru' soare"?! Mă iartă, se căinează vinovat Daniil. Ochii... Bătrânețile... Nu-s ochii, Sihastre! răbufnește Ștefan necruțător:... E apusul! Soarele a apus! Daniil se zbârlește: Ce vorbe-s-aistea Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ești "Omul lui Dumnezeu", că ești dăruit cu harul profeției. Părinte! Rogu-te! Prorocește! Nu pentru mine! Nu pe mine mă plâng! Soarta Țării! Soarta Moldovei voi s-o aflu! Prorocește! Un tunet undeva, departe... Daniil râde încetișor, cu îngăduință: Prostimea! "Iartă-i pre ei că nu știu ce spun"... De unde, pacatele mele, un prăpădit de schimnic pierdut în pustietăți să știe voia Celui de Sus, că și Domnia ta prea bine cunoști cât de încurcate sunt "Căile Domnului". De ale oamenilor, ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce să mai vorbim? Sunt încâlcite rău, rău de tot... Ba, încă mi-au scos vorbe c-aș fi "făcător de minuni", se miră el și barba îi saltă într-un hohot sănătos. Ștefan râde chinuit: Ai scăpat ieftin! Mie, prostimea a scornit, măre -, c-aș fi fermecat:... c-aș avea "iarba fiarelor" și d-aia nu pot fi răpus de fier vrăjmaș... Mai rău, s-a lățit vorba prin babe, cum că numele lui Ștefan Vodă îi bun la descântec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vecilor!" Și, când m-o strâns la pieptu' lui și m-o bătut pe schinare, mi s-or muiet chișioarele, că inema o luase la sănătoasa! Trăi-l-ar Dumnezău! Că pe Domnu' Ștefan îl doare inema și pentru noi, prostimea... Gheorghe împinge cu piciorul trupul unui ienicer ce horcăia alături chinuindu-se să-și dea duhul: Mișcă păgâne! Ocupi o bucățică de Moldovă cu hoitu' tău împuțit! Nu țî-i rușâne?! se stropșește Toader la el. Lasă-l să moară în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să râdă. Dar, dincolo de lacrimi, e și puțină bucurie... Negrilă! Dă cep la butiile cu Cotnar din ăl mai vechi, să se împărtășească cu toții, după pofta inimii! Trei zile și trei nopți să nu tacă alăutele! Să nu stea horele! Prostimea și boierimea, cu Vodă, împreună, să se veselească! Măcar odată! Înfierbântat, Ștefan aruncă de pe el cabanița și rămâne într-o cămașă albă, largă, de mătase. Se târăște pe trepte și-și culcă fruntea în poala Doamnei Maria, care, ușor, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la noi... Să ne veselim! De aceea, după ospăț, te îmbraci cât mai simplu, fără podoabe. Coborâm în târg și ciocnim și cu poporul Sucevei. Încingem o horă, de la vlădică la opincă. Eu? Ce să caut acolo în cârd cu prostimea? șoptește ea înțepată. Maria, ești "Doamna țării"! șoptește Ștefan cu reproș. Ești "Doamna lor". Trebuie să înveți odată să devii "prima moldoveancă a țării". Știu. Trebuie. Mi-ai mai spus-o... Când intri în horă, joci Doamnă, joci, spune Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
le dai, te lasă!... Haideți! Haideți! Împărăția Cerurilor e pe voi! Care mai dați?! Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta, de-om da și-om tot da, boierii or sărăci și prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de... prost... prostime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cerurilor e pe voi! Care mai dați?! Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta, de-om da și-om tot da, boierii or sărăci și prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de... prost... prostime... "Prostimea"? i-o reteză Ștefan. Ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de... prost... prostime... "Prostimea"? i-o reteză Ștefan. Ce-i cu prostimea? I-ai văzut cum luptă! I-ai văzut cum mor!? Se leapădă de viață cum s-ar lepăda de cămeșă! E drept că nici nu prea au ce pierde, mormăie el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de... prost... prostime... "Prostimea"? i-o reteză Ștefan. Ce-i cu prostimea? I-ai văzut cum luptă! I-ai văzut cum mor!? Se leapădă de viață cum s-ar lepăda de cămeșă! E drept că nici nu prea au ce pierde, mormăie el. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]