384 matches
-
necondiționate nici măcar la adresa preamărețului Eminescu. Corneliu Vadim Tudor este, evident, unul dintre fruntași în orice atac orchestrat la temelia ideologiei adverse și nu-i scapă nici E. Lovinescu. Un moment important descris în carte este atacul lui Gogu Rădulescu la adresa protocronismului, atac demarat într-o perioadă în care Rădulescu deținea două funcții extrem de importante în nomenclatura comunistă. Textul publicat în „România literară“ cade ca un trăsnet și provoacă un șir de replieri în rândul naționaliștilor (care își găsesc drept singur loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
În rest, o lectură foarte utilă și un studiu cinstit, fără floricele academice inutile, fără excrescențe dizgrațioase ale eului critic. Una dintre cele mai plăcute surprize în ce privește istoria și critica literară a ultimilor ani. Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc, colecția „Noua Critică și Istorie literară“, Cartea Românească, 2007 Satul curcubeielor duble Bogdan Romaniuc „Și unde căutăm un obiect atunci când constatăm că nu-l mai avem? Ne-am pierdut, să zicem, ceasul. Unde-l căutăm? Pe unde am umblat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
alias Alter Grumberg Braurer), dirijau orientarea și critica literară (Zigu Or nea), cenzurau cultura (Leonte Răutualias Lev Oigenstein), ca să nu mai vorbim de orientarea ideologică a culturii (losif Chișinevschi - alias losif Roitman) și mulți alții ca ei. Sub acest aspect protocronismul anilor 70 ai secolului trecut, pe care-l dezavuează cu atâta insistență autorii cărții, a avut tocmai darul (mult prea târziu din păcate) de a readuce la locul lor simbolurile culturii și științei noastre, reținând din operele lor ceea ce este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de reabilitare. Aceasta a premers schimbării, în anul 2008, a denumirii acestei unități - devenită totodată, începând de la finele anului 2005, universitară - anume din Secția de Recuperare Neurologică în Clinica de Recuperare Neuro-Musculară. Mai trebuie menționată, ca o importantă recunoaștere a protocronismului calificării în domeniul Recuperării Neurologice/ NeuroReabilitării al acestei secții, încă din perioada sa neuniversitară: obținerea statutului de Centru Național de Referință pentru Recuperarea Neurologică. Un progres major în privința statutului și activității acestei unități s-a realizat la finele anului 2005
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
rădăcini politice. Fiindcă scriitorii estici nu puteau citi autori vestici contemporani decât dacă erau cărți de contrabandă, sau traduse pentru că sistemul le considera inofensive ei au inventat (cel puțin în România) un termen pentru ideea că își ajung lor înșiși: protocronismul. Ideea era că, sub comunism, cultura nu avea nevoie să se sincronizeze, pentru că ea era prototipul independent al oricărei culturi posibile. Socialismul putea recrea universul fără ajutorul divinității ori oamenilor de altundeva. Comunismul putea exista singur în univers. Cățile scrise
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe orice istoric al ideilor lingvistice și (β) acela de a lăsa sentimentul patriotic să întunece ori să denatureze judecățile referitoare la un savant aparținând aceluiași neam. Într-un sens, cele două pericole se găsesc întrupate și într-unul singur: protocronismul, care a bântuit o perioadă prin cultura noastră. Asupra acestuia din urmă chiar în legătură cu una dintre ideile lingvistice ale lui Hașdeu m-a prevenit și profesorul Eugen Munteanu (de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași), căruia țin să-i mulțumesc
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ar fi, poate cel mai întîlnit, mitizarea (mai e nevoie să spunem că e ceva ilicit?!) unor figuri din diferite sfere ale spiritului, sau ivirea ca Minerva din capul lui Jupiter a unei pletore de idoli de varii calibre, sau protocronismul (în spațiul românesc, cu o probată vocație a începutului, strategia aceasta e un fel de rețetă a casei), ei bine, toate acestea și altele nenumite întemeiază gratuit și dilată nepermis de mult valorile, generînd astfel o maladie culturală pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pretențiile de originalitate ale unor politicieni (rămași la abc-ul claselor primare) frizează capcana ridicolă a unui excepționalism românesc care îndrăznește să concureze pe cel american. De-ar fi să ne gîndim, de pildă, doar la domeniul culturii în care protocronismul susținut cu atîta obstinație strecura ideea unui mic excepționalism, și vom observa cum o formă de colaboraționism dintre intelectuali și putere producea inexorabil o canceroasă exacerbare a orgoliului nemăsurat al totalitarismului. Convingerea noastră este că intelectualii pot să fie azi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acestui episod sau laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic de la Cluj, publicat în anii '30 de Subsecția Eugenică și Biopolitică a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se devoteze în forme dintre cele mai diferite, dar pe cât le este posibil în afara cadrelor și directivelor culturii oficiale. Ei gândesc și în perspectiva viitorului, știu să continue tradițiile românești pozitive, reale (nu inventate), nu subscriu la doctrina oficială a protocronismului și trec, ori de câte ori au ocazia, dincolo de normativele ideologiei și ale propagandei de partid. 3. Cultura română neînregimentată pe care o putem defini de tip umanist, liberal și pluralist nu pune neapărat în discuție ordinea socială existentă, dar aspiră din toată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
slogan: „Trăiască Nicolae Breban, în frunte cu Nicolae Breban”. Numai că, o personalitate de calibrul dlui Breban, purtând în frunte un hematom de mărimea dlui Breban, ar fi un soi de struțo-cămilă care ar putea descuraja pe toată lumea - nostalgici ai protocronismului, campioni ai „defenestrării”, pionieri ai postmodernismului politic, trupeți și generali ai corectitudinii politice. Din motive bine-cunoscute, antisemitismul este o etichetă de care mai tot omul se teme. Eșuând în lupta cu antisemiți viguroși, un grup de cercetași care ar muri
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în lumea civilizată, singura exigență fiind scoaterea formei românești sînt din uz, formă care este folosită în vorbire de intelectualii autentici și care reprezintă tradiția și norma istorică a limbii române. 126 Este vorba în primul rînd de așa-numitul protocronism, care s-a manifestat îndeosebi în deceniul 1970-1980. 127 Modul în care a fost interpretată creația populară nu a fost însă întot-deauna adecvat, căci nu s-au folosit criterii estetice autentice de evaluare, ci mai mult s-au preamărit figuri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Gazeta literară, unde critica și autocritica era susținută cu entuziasm de intelectualii desemnați de partid: Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Savin Bratu, N. Moraru, Traian Șelmaru, M. Beniuc, N. Tertulian etc. Prin pervertirea ideilor "esteticianului Edgar Papu s-a născut protocronismul", curent care a afirmat "poziții autarhice și profund antiliberale, xenofobe și antiintelectuale. Printre exponenții protocronismului s-au remarcat prin vehemență: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Bălan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Savin Bratu, N. Moraru, Traian Șelmaru, M. Beniuc, N. Tertulian etc. Prin pervertirea ideilor "esteticianului Edgar Papu s-a născut protocronismul", curent care a afirmat "poziții autarhice și profund antiliberale, xenofobe și antiintelectuale. Printre exponenții protocronismului s-au remarcat prin vehemență: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Bălan, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Mihai Ungureanu, Nicolae Dan Fruntelată, Artur Silvestri, Ilie Purcaru etc.". Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sau Întârzierile românești. Românilor nu li s-a permis să-și valorifice calitățile. În vremea lui Stalin, aproape Întreaga știință și tehnologie mondială apărea ca operă rusească. Românii au trecut și ei printr-o febră asemănătoare, cunoscută sub numele de protocronism, teorie vizând scoaterea În evidență a priorităților românești În cele mai diverse domenii. Naționalismul acesta frenetic care nici nu-și spunea numele (cuvântul „naționalism“ fiind repudiat, odată ce comunismul se definea ca „internaționalist“, Încă o ilustrare a dublei gândiri și dublului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
române în orizontul neomodernismului. Ea și-a asumat ostentativ postmodernismul de influență americană, în încercarea de resincronizare la mișcarea ideilor literare occidentale. De aceea, noi eram în vizorul Securității niște "vânduți" Occidentului. Securitatea, prin scriitorii racolați de ea, a inventat protocronismul, care încerca să demonstreze preeminența noastră culturală europeană de la Burebista la Ceaușescu... Ea a cultivat lupta generaționistă, pentru a divide și controla mai bine această breaslă care îi crea insomnii. Istoria breslei oferită de Securitate este o enormă mistificare (vezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și confesiuni, o virtute Înscrisă Într-un soi de „cod genetic” al neamului. Este aceasta o caracteristică reală sau doar unul dintre numeroasele clișee care compun portretul schematic al românului, la rândul lui, „imaginar” ? În 1845, Într-un acces de protocronism avant la lettre, Mihail Kogălniceanu scria că românii (; cf. <endnote id="82, pp. 36-37"/>). Poli- ticianul moldovean spunea aceasta În condițiile În care, din 1831, Regulamentele Organice legiferaseră cumva antisemitismul În Prin- cipatele Române. Această nouă legislație „proclama principiul apartenenței
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dezinfecție și deparazitare <endnote id="(686, p. 635)"/>. Peste alți doi ani, În timpul regimului Ion Antonescu, evrei și țigani au fost deportați În Transnistria, unde au murit cu zecile de mii. De altfel, Încă din 1913, Într-un acces de protocronism, dr. N. Paulescu propusese „exterminarea evreilor”, „cum bunăoară se ucid ploșnițele” <endnote id="(67, p. 49)"/>. „Stârpirea insectelor” se făcea În epocă „prin gazificare” - o metodă „absolut sigură și garantată”, cum ne asigură o reclamă de la Începutul secolului XX <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exactă a oribilelor stereotipuri evreofobe vehiculate de doctorul Nicolae Paulescu În opera sa, vezi recenta lucrare monografică semnată de Peter Manu și Horia Bozdoghină, Polemica Paulescu <endnote id="(877)"/>. A.C. Cuza și, mai ales, N.C. Paulescu sunt cazuri maligne de protocronism : suntem cu două-trei decenii Înaintea sinistrei Conferințe de la Wannsee (Berlin, 20 ianuarie 1942), În cadrul căreia s-a hotărât ca, „În conformitate cu voința lui Adolf Hitler”, să se treacă la „rezolvarea problemei evreiești” prin „anihilarea” (Vernichtung) a 11 milioane de evrei din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e evident. Întrebarea e la ce ne servește într-un demers istoric, în cazul gândirii lui Heliade Rădulescu. În mod curent, a pleca de la o asemenea conceptualizare înapoi spre ideologia politică a romantismului s-ar numi anacronism sau, mai rău, protocronism - situația în care o gândire extrem contemporană e proiectată asupra unor contexte istorice depășite și eventual e transformată într-o anticipare, adesea neverosimilă. Ce aplicabilitate poate să aibă o reflecție generată de contextul globalizant al secolului XXI la contextul naționalist
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folosite în cărțile de istorie din anii dictaturii nu lasă un dubiu prea mare în ceea ce privește libertatea cuvintelor, frazelor și textelor de a fi purtătoare de semnificație. în climatul cultural românesc al anilor ’70-’80, etatizarea timpului s-a materializat în protocronism, paradigma oficială a producerii de cunoaștere a regimului Ceaușescu. Dimensiunea timpului și a temporalității din specificul anchetei istorice i-a impulsionat pe protocroniști în a institui o manieră de concepere a timpului istoric, cu accent pus pe timpul primordial al națiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
folosită cu obstinație de protocroniști, sau vehicularea clasicilor, de exemplu „Ființa istorică” a lui Lucian Blaga, nu pot fi puse decât în intenția regimului de a construi un miez doctrinar cultural, care să exercite un capital mare de aderență. Mizeria protocronismului a constat în aceea că a vulgarizat profund în principal noțiunea de timp, așezată în centrul demersului său, inițial circumscris unui singur domeniu, cel al creației literare. De la preempțiunea temporală în creația artistică, în care sursa de inspirație în a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în care sursa de inspirație în a fi așa cum suntem ca națiune -, „stilul”, dacă îl invocăm pe Blaga - este reprezentată de spațiul geografic și cultural, „mioritic”, s-a trecut logic la preempțiunea creației culturale și civilizaționale. Deși există și un protocronism al istoricilor români, din multiplele exemple care se pot da din paradigma protocronistă mă voi opri numai asupra unui exemplu care depășește domeniul istoriei. Este vorba despre cazul Zoei Dumitrescu-Bușulenga care îmbină în textele sale analize din literatură, istorie, estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
paradigma națiunii socialiste, concept format din ortodoxia marxist-leninistă ca bază și din ideologie națională ca ingredient unic, au fost folosite de birocrația de partid la trasarea limitelor politice între care discursul despre istorie se putea manifesta independent. Concepte culturale ca protocronismul istoric, deosebit de cel literar, care fie au fost trasate ca sarcini de partid, fie s-au insinuat în cercetarea academică, și cultivarea conformismului în gândire de către aparat au avut ca rezultat fenomenul de suspendare a reflecției și interogației în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ncepe, ca `n majoritatea lucrărilor de același tip din perioada 1970-1989, cu istoria condițiilor climatice și a succesiunii erelor geologice. `n acest caz, istoria românilor debutează cu cuaternarul, iar autorul acestor r`nduri, V. Tufescu, este un specialist `n geografie. Protocronismul istoricilor români este obiectul unui capitol separat din lucrarea citată a Katherinei Verdery, Compromis și rezistență..., ed. cit., pp. 205-248. Dintre numele cele mai vehiculate `i amintesc pe Ștefan Pascu, G.D. Iscru, Iosif Constantin Drăgan ș.a. Un exemplu de eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]