313 matches
-
Șanțurile sinusurilor transverse ("Sulcus sinus transversi") sunt două șanțuri largi pe fața endocraniană a solzului osului occipital, situate orizontal și care se îndreaptă lateral și anterior de la protuberanța occipitală internă ("Protuberantia occipitalis interna") spre oasele parietale unde se continuă cu șanțurile sinusului sigmoidian ("Sulcus sinus sigmoidei"). În aceste șanțuri se află sinusul transvers ("Sinus transversus"). Pe marginile acestor șanțuri se fixează cortul cerebelului ("Tentorium cerebelli"). Șanțul din dreapta este
Șanțul sinusului transvers () [Corola-website/Science/325395_a_326724]
-
care este locul de fuziune a celor două jumătăți din care se formează mandibula, este fibrocartilaginoasă la făt și se osifică în primul an de viață. Simfiza mentonieră se continuă în jos printr-o proeminență triunghiulară, cu baza în jos, - protuberanța mentonieră ("Protuberantia mentalis"), care este caracteristică speciei umane. Lateral de simfiza mentală, sub dinții incisivi și deasupra protuberanței mentoniere se află o depresiune - foseta mentonieră (numită și foseta mentală sau foseta incisivă) - pe ea se inserează mușchiul mentonier (mental) ("Musculus
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
și se osifică în primul an de viață. Simfiza mentonieră se continuă în jos printr-o proeminență triunghiulară, cu baza în jos, - protuberanța mentonieră ("Protuberantia mentalis"), care este caracteristică speciei umane. Lateral de simfiza mentală, sub dinții incisivi și deasupra protuberanței mentoniere se află o depresiune - foseta mentonieră (numită și foseta mentală sau foseta incisivă) - pe ea se inserează mușchiul mentonier (mental) ("Musculus mentalis"). Lateral de protuberanța mentonieră se află câte un mic tubercul mentonier ("Tuberculum mentale"). Protuberanța mentonieră și tubercul
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
care este caracteristică speciei umane. Lateral de simfiza mentală, sub dinții incisivi și deasupra protuberanței mentoniere se află o depresiune - foseta mentonieră (numită și foseta mentală sau foseta incisivă) - pe ea se inserează mușchiul mentonier (mental) ("Musculus mentalis"). Lateral de protuberanța mentonieră se află câte un mic tubercul mentonier ("Tuberculum mentale"). Protuberanța mentonieră și tubercul mentonier formează baza osoasă a mentonului (bărbiei). Pe protuberanța mentonieră se află două puncte craniometrice: gnation ("Gnathion") care reprezintă punctul cel mai inferior al liniei mediane
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
incisivi și deasupra protuberanței mentoniere se află o depresiune - foseta mentonieră (numită și foseta mentală sau foseta incisivă) - pe ea se inserează mușchiul mentonier (mental) ("Musculus mentalis"). Lateral de protuberanța mentonieră se află câte un mic tubercul mentonier ("Tuberculum mentale"). Protuberanța mentonieră și tubercul mentonier formează baza osoasă a mentonului (bărbiei). Pe protuberanța mentonieră se află două puncte craniometrice: gnation ("Gnathion") care reprezintă punctul cel mai inferior al liniei mediane a mandibulei și pogonion ("Pogonion") care este punctul median cel mai
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
și foseta mentală sau foseta incisivă) - pe ea se inserează mușchiul mentonier (mental) ("Musculus mentalis"). Lateral de protuberanța mentonieră se află câte un mic tubercul mentonier ("Tuberculum mentale"). Protuberanța mentonieră și tubercul mentonier formează baza osoasă a mentonului (bărbiei). Pe protuberanța mentonieră se află două puncte craniometrice: gnation ("Gnathion") care reprezintă punctul cel mai inferior al liniei mediane a mandibulei și pogonion ("Pogonion") care este punctul median cel mai anterior a protuberanței mentale în plan sagital. Lateral de protuberanța mentonieră la
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
tubercul mentonier formează baza osoasă a mentonului (bărbiei). Pe protuberanța mentonieră se află două puncte craniometrice: gnation ("Gnathion") care reprezintă punctul cel mai inferior al liniei mediane a mandibulei și pogonion ("Pogonion") care este punctul median cel mai anterior a protuberanței mentale în plan sagital. Lateral de protuberanța mentonieră la jumătatea înălțimii corpului mandibulei, sub premolarul al doilea, se află un orificiu rotund - gaura mentonieră ("Foramen mentale") - prin care trece mănunchiul vasculo-nervos mentonier: ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
bărbiei). Pe protuberanța mentonieră se află două puncte craniometrice: gnation ("Gnathion") care reprezintă punctul cel mai inferior al liniei mediane a mandibulei și pogonion ("Pogonion") care este punctul median cel mai anterior a protuberanței mentale în plan sagital. Lateral de protuberanța mentonieră la jumătatea înălțimii corpului mandibulei, sub premolarul al doilea, se află un orificiu rotund - gaura mentonieră ("Foramen mentale") - prin care trece mănunchiul vasculo-nervos mentonier: ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
terme, se introduceau și în pereți tuburi de lut ars ("tubuli"), prin care circula atât fumul provenit din focar, cât și aerul cald ce fusese circulat în hipocaust. Spre etaje aerul circula prin conducte de țiglă, sau prin țigle cu protuberanțe ("tegulae mammatae").
Hipocaust () [Corola-website/Science/322684_a_324013]
-
borangic, ele diferențiindu-se prin culoare: una este roz, cealaltă aurie. O altă specie are forma unui țipar mare dotat cu pelerină și trăiește în mediu acvatic. Una dintre extremități este roșu aprins, iar cealaltă cenușie, ambele prezentând încrețituri și protuberanțe. Ea este singura dintre cele trei specii inteligente din habitatul natural care călătorește prin spațiu. Specia posedă o manifestare alternativă, prima generație de urmași fiind tot acvatică și dotată cu membre. Urmașii acesteia revin la forma bunicilor. Personajele din cele
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
femele ventral, pe torace se formează o cameră incubatoare protejată de oostegite (= expansiuni lamelare ale coxopoditelor toracopodelor, care formează un receptacul pentru ouă). La masculi, oostegitele perechii a șaptea prezintă caractere sexuale. Au ochi compuși sesili, imobili sau plasați pe protuberanțe ale capului. La multe specii există statociști. Izopodele reprezintă unul din grupele de crustacee cu un deosebit succes evolutiv. Sunt adaptate la mediul marin, libere ("Idothea", "Sphaeroma" ) sau parazite la pești și crustacei ("Anilocra"). Există forme dulcicole ("Asellus"), de ape
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
Membrana proteică (capsida) este compusă din subunități hexonice, cu determinanți antigenici specifici de grup și de tip, precum și din subunități pentonice, ce conțin la nivelul fiecărui vârf antigene specifice de grup. Din fiecare penton se proiectează o prelungire cu o protuberanță la capăt, ce conține antigene specifice de tip și de grup. Adenovirusurile se împart în 6 subgrupe (de la A la F), pe baza omologiei genomului de ADN și a altor proprietăți. Genomul adenovirusului este alcătuit din ADN liniar, dublu-catenar, ce
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
descoperit în stratele geologice ale permianului târziu din Rusia, în apropierea râului Viatka, de la care își trage numele. Fosila constă dintr-un mulaj natural din gresie al unui craniu aproape complet, cuprinzând și mandibula și numeroase detalii interne. Caracteristice sunt protuberanțele de formă neregulată de pe suprafața exterioară a acestuia. Craniul are aproximativ 20 cm iar lungimea animalului atingea probabil 1,5 m.
Proburnetia () [Corola-website/Science/334383_a_335712]