19,897 matches
-
care abordează o tematică diversă (economie agrară și urbană, vânătoare, meșteșugul prelucrării osului și cornului, sărbători rustice, organizarea activității meșteșugărești, cir culație monetară ș.a.). Valoarea lor este inegală, dar toate contribuie la trasarea tabloului unui domeniu extrem de important al vieții provinciei norddunărene. O mică secțiune de recenzii (p. 263-266) și o binevenită Cronică a activității științifice a Centrului de Studii de Istorie și Arheologie pe anii 2008-2010 (p. 267-276) întregesc conținutul volumului.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
privești istoria cu lejeritate, să te joci cu ea, numai asta înseamnă înțelepciune. La cât de grosolan se înfăptuiește, istoria nu merită alt tratament. Iar în ce-i privește pe români - care pricepere, care braț de fier? Uitați-vă la provinciile noastre neînstare să absoarbă lecțiile niciunei administrații imperiale, fie că a fost romană, rusă, otomană sau vieneză. Și uitați-vă la felul în care istoria ne blagoslovește cu România asta Mare - ce penibil e să crești doar în suprafață, să
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
rămîne simbolul tinereții eterne iar crezul poetic Îmbracă gestul sacrificial. Prin repetiție motivică și reluări obsedante, Cezar Ivănescu riscă impresia de monotonie. Un Baaad fictiv, simțit că real, de neevitat, În care respirăm un aer bacovian („tot Pămîntul e-o provincie”) vorbește de această grație fragilă, pioasa a poeziei sale, mereu amenințată. Cezar Ivănescu este „un rob răbduriu”, muncind asupra versului, evitînd luxurianta lexicala. Experiență scrisului, urmînd convulsiile interiorității constituie un supliciu ce duce la purificare: scrie pe creier „cu negreala
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
tăcerea cu neliniștea cu freamătul vostru tristețea m-a catehizat sub templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul din jurul gâtului îți rumegi
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul din jurul gâtului îți rumegi faima ca pe o bomboană de mentă ori ca pe o frunză de macriș sălbatic înverzindu-ți cerul gurii într-o îndepărtată tristă provincie balcanică uitată de Dumnezeu și de oameni Pe talgerul morții Lumină a cerului bătrână înțelepciune a pietrei când șoaptele vântului ne promit nebunia lui Aprilie când arborele soarbe lumina din aer cu ventuzele lui într-un vaer prelung și demonul
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
inteligenței, vocației, talentului deturnate de o Istorie mașteră. Și atunci... Poate de aceea scriu și vreau - din ce vanitate (sau disperare) a vârstei? - să public asemenea scurte și neînsemnate texte. Băjenarii Băjenar, băjenari s.m. Persoană care își părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi. / Var.: bejănar, bejenar s.m./ Definiție din DEX, 1984. Așadar, în 1984 băjenarul nu mai exista. Era doar o amintire, un termen atestat în hrisoave și cărți vechi, căci în
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
Ion Simuț Vladia, ca provincie imaginară, este nucleul generator al prozei lui Eugen Uricaru. Proiectul exista fragmentar în povestirile volumului de debut Despre purpură (1974), dar a dobândit amploare, complexitate și coerență abia în romanul Vladia (ed. I, 1982; ed. II, 1997; ed. III, 2004
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
hrănindu-se din propriul trecut, este termenul stabil al unei ecuații mai complicate, un fel de constantă a cărei valoare solicită recalculări periodice. Ce este Vladia nu e ușor de răspuns, dar sunt câteva lucruri sigure. E un orășel de provincie, undeva în sudul Moldovei, o regiune exclusiv viticolă, mărginită de pustiu sau de câmpie, într-o parte de orașul și băile Comana. E o margine de lume, un loc abstras din fluxul evenimentelor (pe aici războiul nu a ajuns). În privința
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
o singurătate neomenească, lipsită de suferință și tristețe" (p. 238). Dispariția lui Șerban Pangratty face inutilă existența iubitei lui, K. F., a cărei profesiune devenise așteptarea. Inginerul și locotenentul distrug ce mai rămăsese din această legendă întemeietoare a locului. Degradarea provinciei fericite se vede și din bătălia vegetală ce se desfășoară tacit și dezastruos: via sălbăticită este treptat înlocuită de salcâmi, de tufele de liliac și de regina-nopții. Vladia, patria șampaniei interbelice, devine o provincie sterilă, pe măsură ce-și pierde
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
această legendă întemeietoare a locului. Degradarea provinciei fericite se vede și din bătălia vegetală ce se desfășoară tacit și dezastruos: via sălbăticită este treptat înlocuită de salcâmi, de tufele de liliac și de regina-nopții. Vladia, patria șampaniei interbelice, devine o provincie sterilă, pe măsură ce-și pierde toate iluziile și secretele. Transportul de vin din Vladia spre Comana, făcut pe ascuns, se dovedește și el o mistificare a lui Bașaliga, deconspirată de Copaciu. Inginerul întreținea o iluzie necesară: Singurul lucru important
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
cele din urmă, într-o narațiune despre mecanismul ficțiunii. Vicol Antim își cheamă în Vladia prietenul din copilărie, pe Gelu Ravac, ajuns maistru constructor. În roman sunt prezentate alternativ episoade din biografiile celor doi, aflați, unul înlăuntrul Vladiei, adică al provinciei imaginare, altul în afara ei. Gelu Ravac este adeptul credinței tibetane în "tulpa, invenții, născociri de-ale noastre" (p. 45). Tulpa este dublura afectivă a unui om, o copie mentală, un fel de clonă îmbunătățită, un substitut imaginar al unei dorințe
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
mai am poftă să sar într-un picior de pe un fir de bărbă albă pe un alt fir de barbă albă al mult prea răbdătorului dumnezeu eu nu mai am poftă să mai am poftă de ceva vreodată în această provincie etern cu splina prea mică etern cu inima prea măruntă * mă întrebi dacă nu mi-e frică teribilă că va veni ziua în care voi fi omorît la colțul străzii cu bolovani de trufașii mei concetățeni și îți răspund că
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
păstrând însă nealterat desenul melodic. Aceste două tipuri de antifonie - cea așa-zis clasică și cea de tip grec - se regăsesc și astăzi în diferitele repertorii din nordul Africii, dar și în muzicile populare din unele regiuni de pe teritoriul Spaniei - provinciile Andaluzia și Murcia. În Maroc, transformarea responsorialului în antifonie - preluarea de către un cor a rolului deținut de solist - este extrem de evidentă. Există chiar și variante în care în loc de două grupuri, găsim doi soliști ce își răspund, preluând unul de la altul
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
o „Scurtă introducere pentru a lămuri cititorul asupra Moreei În anul 1715”, prelungită În „Altă introducere pentru a lămuri cititorul ce a făcut Fric până a devenit eroul acestei cărți”. Detalii spațio-temporale vin să lumineze o istorie densă. Central, Moreea, provincie venețiană, este cetatea În care se portretizează static primele evenimente. Fragmente abrupte din cronica lui Constantin Diichiti imprimă gradual discursului o lentoare bolnăvicioasă. O apariție tensionată sparge cadrul Închis al scriiturii. Fric, „profesor de logică În orașul Trapezunt”, care „și-
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de recitaluri de sonate (martie-mai 1921, Ateneul Român, cu Alfred Alessandrescu) a găsit totuși timp ca să pregătească pentru un mic turneu în provincie și un program variat, cu piese de muzică din trei secole. Acompaniat de Nicolae Caravia a cântat:F. Veracini, Sonata în Mi, G. Martini- F. Kreisler, Andantino și Preghiera; E. Lalo, Simfonia spaniolă; F. Kreisler, Rondino, variații pe o temă
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Îi scrie o epistolă În care vădește multă considerație, cu toate că nu este o comunitate fondată de el, și laudă credința romanilor care „se vestește În toată lumea” (Rom 1,8). Cea dintâi Epistolă a lui Petru, Îndreptată către creștinii din unele provincii anatolice, provine din biserica din capitală. În continuarea acesteia, la sfârșitul veacului I, Prima Clementis reprezintă o intervenție plină de autoritate a comunității romane cu prilejul disensiunilor izbucnite la Corint<footnote La Corint se mai citea Încă public către 170
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cu Învățătura bisericii romane; Tertulian (De praescrp. 32 e 36: „Dacă ajungi În Italia, acolo afla-vei Roma de unde ne vine și nouă autoritatea”) și Origene (Eusebiu, Ist. Bis. 6,14,10) spun indirect același lucru. Faptul că până și provinciile orientale ale Imperiului roman aveau legături strânse cu biserica romană dă mărturie despre cât de mare Îi era autoritatea; faptul de a o informa de tot ceea ce se Întâmpla aiurea era un act de Încredere. Se solicita atât În orient
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
de primire a păgânilor În creștinism. Practica aceasta conciliară, păstrând În continuare un caracter regional, s-a dezvoltat Încet, Însă cele dintâi mărturii cu privire la adunări Însemnate datează dintr-a doua jumătate a secolului al II-lea În mediul oriental. În provincia romană a Asiei (partea vestică a peninsulei anatolice) au avut loc adunări episcopale pentru combaterea montanismului (Eusebiu, HE 7,7,1). La cererea papei Victor (193-202), s-au reunit concilii pentru stabilirea unei date uniforme pentru sărbătorirea Paștilor (Eusebiu, HE
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ori, în afară de Traviata, Bohème etc. Desigur te va interesa să știi că la Scala, ca în toate teatrele italiene, nu există nici un fel de angajament pe an, decât numai pentru directorul artistic, cor, orchestră (și încă aceștia în teatrele de provincie numai pe luni determinate), corepetitori, personal tehnic și administrativ. Dirijorii și cântăreții sunt angajați pe număr de spectacole. Așa că boerii de la București nici nu-și dau seama ce regim avantajos au, în ceea ce privește stabilitatea și garanția pentru bătrânețe! Acum, unde am
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
această practică improvizatorică continuă să fie conceptul generator al tuturor creațiilor specifice acestui fenomen muzical. Context istoric Odată cu sec. V d.Hr., Imperiul Roman începe să sufere din ce în ce mai mult atacurile populațiilor barbare migratoare. În ceea ce privește provincia romană spaniolă, aceasta a fost la rândul ei atacată și invadată, vizigoții ajungând în scurt timp să ocupe toată Peninsula Iberică, regatul lor întinzându-se în perioada de maximă expansiune de la strâmtoarea Gibraltar până în Valea Loirei, în nordul Franței. Durata
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
avea la bază aceleași principii de toleranță și bună înțelegere, cele două comunități fiind deschise și interacționând în cele mai diverse feluri. Din anul 711 d.Hr., regatul arab iberic va purta denumirea generică Al-Andalus - a nu se confunda cu provincia Andaluzia a Spaniei din zilele noastre, mult mai redusă ca dimensiuni - și va deveni o provincie îndepărtată a califatului arab ce avea capitala la Damasc. Islamizarea populației locale s-a produs mai ales în mediul rural, în marile orașe comunitățile
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
interacționând în cele mai diverse feluri. Din anul 711 d.Hr., regatul arab iberic va purta denumirea generică Al-Andalus - a nu se confunda cu provincia Andaluzia a Spaniei din zilele noastre, mult mai redusă ca dimensiuni - și va deveni o provincie îndepărtată a califatului arab ce avea capitala la Damasc. Islamizarea populației locale s-a produs mai ales în mediul rural, în marile orașe comunitățile creștine și evreiești beneficiind de clemența noilor guvernanți, fiind autorizate să-și practice în continuare religia
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
populației locale s-a produs mai ales în mediul rural, în marile orașe comunitățile creștine și evreiești beneficiind de clemența noilor guvernanți, fiind autorizate să-și practice în continuare religia tradițională. În anul 756, orașul Cordoba se transformă într-o provincie independentă denumită Emiratul de Cordoba. Două sute de ani mai târziu, acest oraș-stat se va transforma în Califatul de Cordoba, ce își va întinde dominația peste tot teritoriul iberic musulman, până în anul 1031. Această perioadă va reprezenta apogeul unei societăți extraordinare
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
apoi ce-a de-a doua parte, ce se derula într-o mișcare moderată. Un personaj care va marca evoluția muzicii pe teritoriul Spaniei musulmane a fost muzicianul Ziryab. Sclav originar din Bagdad, acesta își caută libertatea fugind în îndepărtata provincie Al-Andalus. Aici devine o figură extrem de controversată. Erou civilizator pentru majoritatea istoricilor medievali, Ziryab se dovedește a fi susținătorul unui curent modernist în muzica arabă, intrând în conflict cu alți muzicieni, susținători fervenți ai păstrării nealterate a tradiției muzicale. Ziryab
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Ziryab reunește mai multe poeme de tip sawt într-o mini suită cu trei și chiar patru mișcări. Astfel, el fundamentează rudimentele unei forme de suită, ce va constitui nucleul repertoriului de tip arabo-andaluz. Prima creație muzicală originală de pe teritoriul provinciei Al- Andalus aparține poetului Ibn Abd Rabbih de Cordoba (860-940), și a fost compusă în jurul anului 900. Această lucrare reprezintă de fapt o compilație de poeme ce tratează diferite teme literare, dar și aspecte ale vieții și activității muzicale în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]