8,957 matches
-
p. 96) Imprevizibil în reacții, Eugen Barbu putea să uimească în discuțiile particulare prin susținerea unor puncte de vedere diametral opuse celor pe care le vehicula în revista pe care o conducea. Dan Ciachir își amintește de discuții în care prozatorul a făcut elogiul intelectual al cuplului Monica Lovinescu-Virgil Ierunca. Mai mult, cuiva din anturaj care îl înjura pe Nicolae Manolescu, crezînd că aceasta îl face fericit, Eugen Barbu i-ar fi tăiat-o scurt: "Ăsta e cu adevărat un critic
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
înlocuiască foarte utilele colecții de la editurile Eminescu sau Albatros. Volumele "Bibliotecii critice", apărute între 1972-1989, jucau, în acea vreme, rolul Google-ului de azi, ba erau chiar mai eficiente!. Zeci de autori culeși de pe toate rafturile valorice, clasici și moderni, poeți, prozatori și dramaturgi, creditați sau nu de manualele vremii (de la D. Anghel, Emil Botta și Eugen Jebeleanu la Nichita Stănescu, de la N. Filimon, Caragiale și Mihail Sebastian la Alexandru Ivasiuc, de la Eugen Lovinescu și Tudor Vianu la Șerban Cioculescu și Ov.
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
nici pe jos, nici îmbrăcat, nici dezbrăcat". Mircea Ivănescu n-ar trebui așezat, dacă i-am da ascultare celui mai valoros (poate!) critic ardelean contemporan de poezie, nici alături de generația "60, nici alături de "nepoții" optzeciști, nici printre poeți, nici printre prozatori, nici printre "liderii de opinie", nici printre ratați, nici printre oameni, nici printre "Păpușile Muppet". Și asta nu pentru că s-ar fi rătăcit în "no man"s land"-ul axiologic al unui public nătăfleț, vrăjit de modelul sclipitor al lui
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
structura intimă el rămâne un modern alungat din cetate, bântuit, renegat Meci nul. Urmează scurte scheme pentru structura tematică a ceea ce ar putea fi o lucrare de mari dimensiuni: clișeul " închisoare, sinuciderea prin predecesori, cotidianul mitic, reveria (sub semnul madlenei), prozatorul care face penitențe în versuri, recitalurile de măști și jocurile de personaje, Mopete ca un alter-ego auctorial (merită menționată o interesantă polemică cu interpretarea biografistă a lui Matei Călinescu). O monografie Mircea Ivănescu nu avem încă. Deocamdată, există o antologie
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
Eu-l supradimensionat, veritabil centru al lumii în scrisul lui Octavian Paler, nu este, de aceea, proba existenței unui orgoliu nemăsurat al autorului sau rodul unui eventual narcisism fără limite, cum cred unii, ci calea aleasă de eseist (după caz, prozator) pentru cunoașterea lumii. Pentru că scriitorul a învățat de la antici că nu există cunoaștere în absența cunoașterii de sine. Filtrînd întreaga realitate înconjurătoare prin sensibilitatea propriei sale conștiințe, Octavian Paler nu dorește să aloce existenței sale un sens exemplar, ci doar
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
EST sau Idea Design & Print) sunt în acest moment într-o veritabilă competiție pentru a publica autori români contemporani. Exemplul dat recent, la Bookarest 2004, de editura Polirom, care și-a riscat propriii bani pentru a tipări o serie de prozatori perfect necunoscuți vorbește despre normalitatea vieții culturale românești. Exact în măsura în care buluceala grețoasă la miliardul lui Năstase vorbește despre anormalitatea ei. Și, dincolo de ea, de anormalitatea pur și simplu.
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
practică. Fairia asta este: un roman SF hibrid, de tip fantasy, livresc și intertextual ca orice narațiune înaltă. Fapt care permite evoluția genului prin completarea unui ciclu. Odată ce literatura cyberpunk produce deja (în America, evident) locuri comune, e timpul ca prozatorii SF-ului alternativ să povestească Banchetul lui Platon, de pildă, pe chat-ul rețelelor Matrix. De aceea putem fi ușor contrariați citind această splendidă carte (una dintre cele mai frumoase ale colecției) ca în fața unui alt salt uriaș pe care
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
de prieteni, toate poveștile sunt banale. De aceea autorul insistă pe metaforă Peșterii din final cu "povestea despre orice poveste posibilă, o ficțiune despre Ficțiune". Metaforă care mă trimite cu gândul mai degrabă la un sofisticat român postmodernist ŕ la prozatorii târgovișteni. Inteligent, fără îndoială, cu o scriitura bună și fluenta, dar fără o practică serioasă a ficțiunii adevărate, Adrian Șchiop încearcă un roman al generației deopotrivă nonconformist și de substanță, lucru, totuși, de apreciat. Dar atât! n
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
este atît de pretențios-stupidă încît ar fi interzis orice comentariu. De cîte cărți are nevoie cineva ca să fie scriitor? se întreabă dl. Petrescu retoric. De una și bună, am zice noi, fără să ne gîndim neapărat la unicul volum al prozatorului ieșean. Problema e că dl. Petrescu nu se lasă și caută pricină, cum se spune, cu afirmații calomnioase, declarîndu-se gata chiar să meargă la pușcărie, în lipsa banilor, pe care nu-i are, dar pe care ar putea fi condamnat să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
ora actuală în literaturile română și franceză. Chiar și într-o țară cu potențialul economic al Franței, publicarea unei cărți tinde să devină un lux, pe care nu și-l mai poate permite oricine. Interviul realizat de Ion Simuț cu prozatorul Dumitru }epeneag este plin de sugestii în acest sens. Spune Dumitru Țepeneag: " Un scriitor francez trebuie să aibă avere personală ca să poată scrie ce vrea, fără să se supună dictaturii publicului larg, adică cenzurii zise economice care, o spun cu
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
debuturile Colecției "Ego-Proză" ale Poliromului. Tânăr muzeograf, coautor al volumelor Sărbători românești, Frânturi de versuri țărănești, Arca lui Noe. De la neolitic la Coca-Cola (Ars Docendi, 2002) și Anii '80 și bucureștenii (Paideia, 2004), toate apărute sub egida Muzeului }ăranului Român, prozatorul mai urmează și cursurile Centrului de Excelență în Studiul Imaginii al Universității din București. Toate aceste date biografic-profesionale nu sunt chiar inutile. Vom vedea și de ce. Ce față cumplită am este un volum de proză scurtă, de fapt, cu câteva
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
decupează/înregistrează imagini întâmplătoare. Toate nimicurile care fac subiectul prozelor chiar și de numai două pagini ale lui Cosmin Manolache au devenit text doar datorită unui cât de umil sâmbure de neobișnuit, de semnificativ, prin urmare. Momentele și schițele tânărului prozator originar din Mizil nu sunt gratuite și, dincolo de anodin, au un ce al lor, chiar dacă deseori acesta nu e surprins la prima vedere și e dificil de formulat. Detaliul, doar aparent, lipsit de semnificație este principiul textual declanșator. Unui câine
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
promisiuni de povestiri pot crea cititorului frustrări. Savoarea unui puzzle este efortul de reconstrucție răsplătit în final cu imaginea întregului. Deocamdată, nu-ți poți face o imagine de ansamblu prea clară și de durată a ceea ce vrea să-ți transmită prozatorul. Paul Cernat vorbește în prefață de un posibil "roman-puzzle" și de o "monografie compozită" a Mizilului, dar, oare, nu orice mulțime de fragmente, chiar și eterogene și discursive, tinde să sugereze un ansamblu în baza unor minime elemente, să le
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
care fac vânzările adevărate pe piața noastră de carte, vom vedea că majoritatea acelor scriitori sunt, înainte de toate, niște foarte buni povestitori. Indiferent că e vorba de Yourcenar, Kawabata, Cortázar sau de Coelho. Nu putem decât spera că acești tineri prozatori care vin acum puternic își vor tempera avântul experimentalist (vizibil bine doar la unii) și vor descoperi savoarea și adevărata provocare a povestitului pur și simplu. Căci, slavă Domnului!, realitatea înconjurătoare furnizează subiecte extraordinare pe bandă rulantă, iar televizorul, orice
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
din anul 1935 despre Panait Istrati recuperat de Stelian Tănase. Articolele sînt semnate de: Const. Zețaru, în Proletarul, Mihail Sebastian, în Rampa din ianuarie și din aprilie, și de Pamfil Șeicaru în Curentul. Am aflat din articolul lui Sebastian că prozatorul a colaborat la Cruciada Românismului, gazetă de extremă dreaptă tipărită de Mihail Stelescu, fost camarad al lui Corneliu Zelea Codreanu. Spicuim din articolul lui Sebastian (ian. 1935), fraze cu bătaie lungă și care depășesc cu mult, azi, cazul Istrati: "Ceea ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
tinerilor spre deosebire de mulți alții din generația lui care erau critici oficiali, nu?, și care nu sprijineau tinerii sau care au făcut-o mai tîrziu, mult mai tîrziu, cum a fost Ov. S. Crohmălniceanu. N.M.: Crohmălniceanu i-a descoperit pe tinerii prozatori optzeciști. E unul din promotorii lor. M.C.: Rolul Paul Georgescu, dar cu o generație mai tîrziu. N.M.: Mi-am adus aminte că noi doi am făcut cîndva o emisiune de televiziune, avîndu-l alături pe Adrian Marino. Atunci m-a frapat
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
mize ridicate din start. N-aș vrea să cred că fragmentarismul postmodernist a devenit un alibi nu neapărat pentru sterilitate, dar pentru comoditate sau lipsă de vlagă. Destul de frustrant pentru criticii români să constate că, în ceea ce-i privește pe prozatori, doar Mircea Cărtărescu are curajul și conștiința necesară să lucreze la un proiect romanesc cu o miză cu mult peste medie. Să nu ne amăgim că postmodernismul a impus definitiv și irevocabil neîncrederea în marile narațiuni și că minimalismul său
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
invariabil peste cerul acestor povestiri - dovadă că suicidul îl preocupa pe autor, ca motiv literar, încă dinainte de Circul nostru... De aceea, câteva povestiri din această primă parte a cărții par doar niște tatonări a temei în cheie tragică, urmând ca prozatorul să descopere un ton mai potrivit, declanșator de efecte literare puternice, în romanul tocmai menționat. Cu siguranță, această primă secvență este și cea mai realizată, iar povestirea de rezistență Patru povestiri care compun o unică proză, cam banală, e-adevărat
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
tocmai menționat. Cu siguranță, această primă secvență este și cea mai realizată, iar povestirea de rezistență Patru povestiri care compun o unică proză, cam banală, e-adevărat, dar exemplară deschide chiar volumul. O poziție care, însă, nu-l avantajează pe prozator. A doua parte a cărții, Să ne ierte Pistruiatul, este tentativa unui mic roman alcătuit la rându-i din scurte secvențe memorialistice din perioada comunistă ce a coincis cu copilăria autorului. Textul, alături de producțiile similare ale altor autori ieșeni (probabil
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
Această reconstituire bifează exact aceiași topoi ca și demersul celor patru ( C.A.P.-ul, Moș Gerilă, filmele video, Europa Liberă, lipsa alimentelor, a apei, a energiei electrice, revolta de la uzinele brașovene ș.a.), diferența constând în literarul mult mai pregnant la prozatorul ieșean, literar urmărit nu doar prin stilul evocării, al narațiunii propriu-zise, dar, mai ales, prin lipsa scrupulozității, a intenției de a realiza un inventar cât mai complet, exhaustiv dacă se poate, al tuturor elementelor și mărcilor reprezentative pentru anii de
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
referință, Atunci i-am ars două palme menține liniile de forță ale scrisului tânărului autor și promite o revenire în forță și exclusiv inedită. P.S. Temerară oarecum și demnă de laudă inițiativa Polirom-ului de a face o colecție a tinerilor prozatori, cărora le oferă o șansă editorială extraordinară. S-a tot vorbit că bătrânii au obosit, iar tinerii n-ar avea cine știe ce de spus. Acum se va vedea cum stau lucrurile în proza românească actuală, căci între cele două colecții Fiction
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
o dejecție de istoria însăși învingătoare în urma înfrângerii hitlerismului, la care un intelectual rafinat ca Celine, aderase. Colaboraționismul pare o vorbă. Dar el a fost, pentru nu puține conștiințe estetice , o tragedie irecuperabilă, existențial. Literar, nu. Celine fiind un mare prozator. Călătoria....Moartea pe credit...etc . Cărți acompaniate de idei negre, funeste, deși magnific definite ca "Omul, sac de larve"..."Deșeu între a fi și a nu fi..." Corp travestit în molecule agitate ce se revoltă tot timpul contra farsei de
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
prisos" (p. 207). Rezultatul nu poate fi decât o repovestire rezumativă, punctată exclamativ, căci nu se poate face critică literară cu convingerea că "orice comentariu e de prisos". Concluzia exegetului e că temele și motivele povestirilor voiculesciene "sunt variate", arta prozatorului e "extraordinară", iar subiectele "senzaționale sau banale". Cu astfel de aprecieri critica însăși cade în banalitate. E apoi mult prea reductiv, chiar comic, să califici asceza voiculesciană din anii ´50, ce tinde să se identifice cu isihasmul, drept "un trai
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
romanelor lui Gabriel Chifu întreprinde în Luceaf|rul din 5 mai Dan Cristea, subliniind afinitățile acestora cu postmodernismul literar ("ficțiuni care se hrănesc din ficțiuni, creând deopotrivă lumi ficționale"). Aflăm totodată din Luceafărul că autorul comentat de Dan Cristea, poet, prozator și publicist, colaborator cu intermitențe și al revistei noastre, a devenit cincantenar. Cronicarul îi adresează, fie și cu întârziere cuvenitele urări de bine. Tot o aniversare, pe care am consemnat-o la timpul potrivit, prilejuiește apariția volumului Nicolae Breban 70
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
să mă stăpânească" Zadarnic! O frică rea mă luase în brațe, mă strângea, mă strângea, mă strângea" O să mă înăbușe"" (Opere 3, p. 150). Descrierea durerii morale, a suspiciunii și a eșecului ca senzații fizice apăsătoare, distructive, constituie specialitatea tânărului prozator Liviu Rebreanu, care va excela însă, în acest registru, în alte pagini ale operei sale. Relele presimțiri ale lui Remus Lunceanu nu sunt doar invențiile "unei ușoare manii a persecuției" (p. 150), de care suferea. Se vorbeau despre el, într-
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]