1,374 matches
-
asta e mai caldă, Norii s-au împrăștiat, Vrăbiile-n drum se scaldă. Totul pare-ncremenit, Nu sunt fulgi. Unde-i zăpada? Pomii au înmugurit, S-a întors pe dos livada! Azi e ziua de Ajun, Doamne, ce harababură! Soarele, pe după prun, Pare o caricatură. Se aude-un colindel, Iarna-i dusă-n nord, fudulă, Moș Crăciun, un ghiocel Și-a prins vesel la căciulă. Referință Bibliografică: IARNĂ BLÂNDĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1821, Anul V, 26 decembrie
IARNĂ BLÂNDĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370122_a_371451]
-
fără pierderea sufletului. În medicina tradițională, vâscul este o plantă semi-parazită, ce se dezvoltă pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori. Sunt cunoscute efectele benefice ale vâscului în diferite afecțiuni, în special planta care se recoltează de pe măr, prun sau păr. În schimb, cel adunat din păduri, de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de rămurele și frunze de vâsc este un excepțional vasodilatator coronarian, folosit foarte mult în vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
stăpânii după ele... Acum, lângă porumbar, tata ascuțea araci. Căldura era ca o cocă, trebuia să o dai la o parte să te poți mișca, pe pieptul lui curgeau boabe de transpirație, ochii cu luciri verzi ca al frunzelor de prun, toamna, când nervurile maronii desenează mileuri fine priveau departe, îi dădeam la mână nuielele subțiri și lungi de sânger, de tufan sau de plop și tata le transforma din câteva mișcări în araci lungi și ascuțiți, numai buni pentru fasole
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Frecția este rotundă în partea de jos, sub buric și la organele sexuale. -Fumuri pentru descompunerea pietrelor de la ficat, rinichi și fiere. Ingrediente: rășină de brad, clei de cais, clei de cireș, clei de piersic, clei de vișin, clei de prun Se ia câte o bucățică de mărimea bobului de grâu (sau de porumb...) din fiecare. Se pun pe o plită încinsă sau pe jar. Se pune o pâlnie de metal peste conținut, cu țeava în sus. Se trage o gură
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
voi arăta ministerului care ma trimisese ce se petrece, s-au răzbunat. Într-un sat îndepărtat și pierdut în munți numit Urșua, în Valea Gurghiului, Mureș, sat care nu avea deloc deaface cu gazul metan dar avea mari livezi de pruni, m-au parat primarului, un tip de Golem, că aș fi jurat că nu voi bea în casa sa. Ajungând acolo tocmai în perioada de recoltare a prunelor, copacii erau noaptea zguduiți de mistreți și urși. Cum nu aveau voie
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
seducătoare. A trimis copacii-solii s-o vestească. Ei s-au și grăbit să-și împodobească falnicele coroane. Plopi, tei, arțari, molizi, tisa și tuia și, prin preajma blocurilor, în grădinițele amenajate de locatari și de edili, pomi fructiferi: vișini, cireși, caiși, pruni, nuci, piersici. Colțuri de paradis. O încântare. O explozie de ninsoare albă, parfumată. Nimic nu i-a mai stat în cale de astă dată: nici furtuni, nici aerul rece de la munte, unde au căzut iar ninsori, nici ploile reci, cu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
să șchiopătez cât mai puți, am plecat printre grădini spre vie, făcându-mi o mie de planuri cum să aflu, de la ele, dacă într-adevăr Marin luase premiul întâi sau mințise. Le-am găsit în pătulul făcut de tataie în prunul înalt de la capătul viei. Cântau amândouă de răsuna nu numai via noastră, dar și grădinile vecinilor din împrejurimi. M-am cocoțat lângă ele și după ce mi-am făcut loc suficient să nu-mi șifonez rochia, am observant că alegeau mătasea
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
se naște din naivitatea altora, am început și eu încet, pe nesimțite, să-mi dau aere și să cred în superioritatea pe care mi-o dădea cuvântul de “orășeancă”. Așa că, fără nici o jenă, m-am așezat pe un preș sub prun și, cum le consideram vinovate de a doua nenorocire, le-am lăsat să coacă porumbul singure și să mă servească. Numai seara, când am întratât în curte, mi-am amintit că pe mamaie nu o impresiona domiciliul meu și riscam
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
-Taci, Susano, cu doi poli, ce eu îi găsesc pe drum?! -Pe al doilea o să-l plătească tăticu! le-am spus cu un aer ușurat. În mai puți de cinci minute tataie și mamaie erau la current de istoaria din prun. Abia acum li se luminară mintea de ce Mia nu se oprise la ei, ci trecuse val vârtej prin fața casei? Numai mami, când a venit să mă ia acasă, a râs mulțumită că nu m-a împuns vaca și apoi a
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
plecase într-o zi la fân și cum pe drum și-a dat seama că uitase acasă furcoiul, s-a întors să-l ia; când a ajuns însă, a observat că în grădina sa o vecină îi scutura de zor prunii...A stat omul nostru și a privit-o cum își umple desagii și cum golește de roade cinci dintre prunii săi și când a dat să se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
întors să-l ia; când a ajuns însă, a observat că în grădina sa o vecină îi scutura de zor prunii...A stat omul nostru și a privit-o cum își umple desagii și cum golește de roade cinci dintre prunii săi și când a dat să se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spunându-i cu calm și blândețe: «Nu te opinti, te ajut eu să le treci!» și a ajutat-o
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
tataie. Alergasem ca vântul printre grădini, cu ochii plini de lacrimi de bătaia luată, mai mult pe nedrept, după părerea mea. Mă gândeam la Nicu. Poate mă văzuse scuturându-mă mamaia. Tataie nu se vedea. M-am urcat repede în prunul în care aveam patul de unde păzeam via când se cocea și l-am zărit tocmai în celălalt capăt al locului. Nu era nimeni prin jur și mi s-a făcut frică. L-am strigat de mai multe ori, dar nu
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
tinerețe: „Lasă, nea Ghigă, că ne descurcăm noi! Am scăpat cu viață din război, nu ne dăm acum învinși ... Dănilă Dunăreancu era vestit în Colibași, cât și în satele din jur pentru băutura de care dispunea. Avea vie altoită, avea pruni și alți pomi. Făcea mult vin bun și țuică tare și oricând era gata să bea un pahar cu cine-i trecea pe la poartă. Era un bun gospodar și nu i se uscau niciodată butoaiele în beci. De îndată ce noii veniți
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
și adâncă, Am văzut un înger, Se uita în mine Și de bună seamă Se mai uită încă... POEM DIN GRĂDINA DUMINICII Aerul din jur mă doare, Cerul amiroase-a clor, S-au îmbolnăvit caișii, Se-ofilește rodul lor; Merii, prunii din grădină Tot mai supărați îmi par, Via vrea să dea în floare Că e vremea-n Calendar! Printre ramuri geme vântul, Fulgeră sub norii surzi, Cade grindina de-a valma- Știu Iisuse că ne-auzi Gura noastră cum înjură
RUSALII (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358276_a_359605]
-
nu ne luați comisioanele de la gurile noastre nesătule, ca să nu vă mai lăudați voi și să nu mai încercați să ne dați nouă sfaturi!” Iertați-ne, generații de după '90, iertați-ne pentru plantațiile intensive și superintensive de meri, peri și pruni pe care vi le-am lăsat (și pe care le-ați distrus, de asemenea), iertați-ne pentru sutele de hectare cultivate cu căpșuni care asigurau piața internă a României plus exportul. Unde sunt merele autohtone, frumoase și gustoase sau cele
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
or mai fi prin iarbă și pe sub frunze, dar vrăbiile și ciocănitoarea, sitarii care zboară în zig-zag, cucul și dumbrăveanca, graurii și pițigoii și mierlele au început deja să-și zidească cuiburile, care prin vîrfurile pomilor, care prin scorburile din pruni, pentru că, dacă omul și păsările nu se înțeleg bine, atunci se distrug ogoarele și se usucă livezile și ni se îngreunează sufletele de pustietate ... . Afrodita îl auzise și prin curte cum stătea de vorbă cu fiul lui cel care, de
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
cu roua pe el . E moale și se ia verde ; bine se spală și lama de oțel . Pune merindele jos și se-nchină . Măsoară cu-o nuia de alun, deși își cunoștea bine mejdina, cureaua lui de pământ, cuprinsă din prun până-n prun . Printre plantații de pomi și tufișuri Soarele își deschide ochiul roșu în față . Nea Titi trage vârtos și vede cum pălește iarba verde sub coasă . Ca balauri uriași rămân poloagele în urmă . Vântul le țeseală pe coamă și
LA COASĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358042_a_359371]
-
pe el . E moale și se ia verde ; bine se spală și lama de oțel . Pune merindele jos și se-nchină . Măsoară cu-o nuia de alun, deși își cunoștea bine mejdina, cureaua lui de pământ, cuprinsă din prun până-n prun . Printre plantații de pomi și tufișuri Soarele își deschide ochiul roșu în față . Nea Titi trage vârtos și vede cum pălește iarba verde sub coasă . Ca balauri uriași rămân poloagele în urmă . Vântul le țeseală pe coamă și viața, pe-ndelete
LA COASĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358042_a_359371]
-
de-a artiștii”. Organizam câte un spectacol de muzică și poezie, avându-i ca invitați pe toți copiii din mahalaua pescărească de pe Faleza Dunării. Cortina era improvizată din cearșafurile și cuverturile mamei prinse de o sfoară întinsă bine între doi pruni. Așa cum am spus, suntem o familie numeroasă și în general, am fost copii cuminți, ne-am ascultat părinții și nu ieșeam din cuvântul lor. Ne-au dat o educație simplă și sănătoasă. Și mai ales creștinească. Mai târziu am terminat
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
dimineți, răspândind viață și bucurie în jur. Tudorița se așezase pe pat și își așeza cu mișcări abia simțite lucrurile; avea aceeași privire dusă, numai ea știa unde. -Doamnă, nu vreți un măr? E din livada mea cu meri și pruni;mai am încă în beci multe lădițe, până vine vremea celorlalte.Știți, păstrează mirosul verii trecute, fiecare clipă are mirosul ei, fiecare anotimp. Clipa asta miroase a moarte, spuse cu tristețe întinzând un măr frumos colorat, jumătate roșu, jumătate galben
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
de sus, pe-un fir de borangic se coborî că de pe-un alt tărâm; apoi lui Iov, grăindu-i rar, i-a spus: Un Om, cu ora lui amară, azi noapte, cănd dormeai, veni; parcă-nflorea o denie de prun în părinteasca Lui privire: M-am abătut pentru rămasul bun, că mâine Eu merg la răstignire Și-atunci când te-i trezi când o să-ți fie sete o să-ți întindă-n trestie - burete cu-oțet și cu venin, dar Eu îți
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
încet, „Sunt o evidență luminoasă”, Îmi spune cartea-femeie, Cu voce joasă, plăcută, Răsfoiește-mă încet, încet, Uneori să te oprești la un capitol, Ai să observi că la sfârșit Vom fi numai noi, doi. Îmi place răcoarea din livezile de pruni, Nu-mi place frigu-n noi, oameni buni, Nu-mi place gripa, iubesc risipa, Nu vreau refuzul, iubesc abuzul, Dar, Există un dar plin de har, Aș fi fericit să scap de obsesii, De gândul la moarte și de profesii, Iubesc
DIPTIH CON AMORE de BORIS MEHR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358879_a_360208]
-
ne legănăm, Ca-n mari spânzurători din cer, mai sus, Visăm și ne-ntrebăm ce mai visăm. Când soarele recade la apus. Mestecenii copilăriei versuri spun Din cartea lui Esenin, pe de rost, Un paznic m-a bătut lângă un prun, Decât deștept și bun, mai bine prost. Viața-i neplăcere, prea mult chin, Stăm pe-un vulcan viclean și mult corupt, Există și dulceață în venin, Tu poți să fii un ghimpe sau un fruct. Trăim în anarhia cu moroi
ÎN SOMN ŞI ÎN NESOMN de BORIS MEHR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358896_a_360225]
-
De aur, bate vântul în țâțână - Pe ștrec, un felinar se mișcă până Îi iese mocănița dintre pulpe - Alt trup - bunica - îi întinde patul Trupului meu - în tremuratul lunii - În gând, se scoală - când adoarme satul, Sufletul meu - să arginteze prunii ... 28 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: CASA RAIULUI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CASA RAIULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358956_a_360285]
-
niciuna dintre ramurile băiețoase. Pentru câteva clipe, am senzația de loc străin, de capăt de lume, pe care am trăit-o în împrejurimile orașului Gabrovo, lângă pădurile de pini, țâșnind către cer ca o hoardă de creioane subțiri. Într-un prun tânăr, vântul a agățat poznaș o sacoșă, făcând-o să semene vag cu un ursuleț. Și în pădurile din Gabrovo erau agățate prin crengi mărțișoare, legănându-se în bataia vântului ca niște clopoței albi-roșii, pufoși și fără glas. Se luminează
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]