461 matches
-
avere conform inventarului jurnal. Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov, strada Șirul Șaguna Nr. 1, cu un imobil în stradă Prundului Nr. 45; un imobil în piață Berthelot Nr. 1; un imobil în stradă Prundului Nr. 2; o casă în str. Prundului; o casă în str. Sf. Nicolae Nr. 1; o casă în stradă Barac Nr. 1; o casă în stradă Pe Tocile Nr. 2-4; casă Fundațiunii Ion Iuga, strada 23 August, cu întreaga avere conform inventarului jurnal. Liceul industrial de fete
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
drumurilor: pe teritoriul localității sau în imediata vecinătate; inclinarea maximă a pantelor 15-20 grade; distanță între 100 - 2000 m., cu marcaje ale distanței la 50-100 m; lățimea drumului 0,75 - 2 - 3 m, după caz. Suprafața solului; asfaltat, pietre de prund, nisip, pămînt, iarbă. Drumul va fi delimitat de arbuști plantați, arbori, liziere de pădure. Pe distanțe de 50-100 m (după profilul de boală indicat, vîrsta persoanelor, conformația terenului) vor fi amplasate bănci din material lemnos (pentru 3-4 persoane), prevăzute cu
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
pentru amplasarea, amenajarea și instalații pentru plajele marine: ... - amplasare pe plaje cu o adancime de cel puțin 10 m, cu maluri de adancime mică progresivă de la 0,10 - 1,5 m, cu fundul apei curățat, netezit, acoperit de pietre de prund și nisip fin; - se recomandă amplasarea plajei în microzone cu valuri mici (cu malul delimitat de diguri dacă este cazul); - plajele vor fi separate (delimitate prin garduri) pentru copii și adulți; - suprafață plajei va fi acoperită de nisip fin granulat
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
varza aia tot restul verii. Cum am sădit-o în iunie, așa era și în septembrie: nici n-a murit, nici n-a mai crescut. Dădeam cu hidrantul cu apă și după aceea se limpezea rigola pe loc, pentru că era prund și nisip, ca pe albia Moldovei. M. M.: Varza și dovleceii v-au marcat viața. S. B.: Varza, nu. Dovleceii și spanacul, da. Primăvara, tot așa: ciorba de spanac și spanac cu rântaș. M. M.: Bun mai era! S. B.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
nr. 28, județul Sibiu. 207. Bartmus Nicolae Vlad, născut la 19 iulie 1972 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Sasu Traian și Dania-Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 68161 Mannheim, Friedrichsring 36, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Prundului nr. 29, județul Brașov. 208. Erdei Iosif, născut la 21 iunie 1972 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Erdei Iosif și Margit, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Bahnhofgurtel 23/2/12, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 461 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
să nu se limiteze la personanță eludând capacitatea transcendenței de a realiza unirea noastră cu Marele Anonim, zona matriceală a ideii. "Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună/ pământ e ea, și prund și undă,/ un drum cu călătorul dimpreună/ fântâna-adăpostind o lună". Imaginea poetică a răsturnării cerului în om dându-i acestuia tiparul, dar inversiunea feed-back reflex ar putea determina pe Dumnezeu să poarte tiparele vremelniciei ca un arc de regăsire a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a omului. Antropologia este cea care se pare a fi devansat toate eforturile hermeneutice ale semnificației acestui raport pentru mentalitatea omului. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună,/ pământ e ea, și prund și unda,/ un drum cu călătorul dimpreună,/ fântână-adăpostind o lună./ Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină,/ mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă./ Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină./ Și poți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să nu se limiteze la personanță eludând capacitatea transcendenței de a realiza unirea noastră cu Marele Anonim, zona matriceală a ideii. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună/ pământ e ea, și prund și undă,/ un drum cu călătorul dimpreună/ fântâna-adăpostind o lună. Aici intervine subconștientul, adevărata natură a poetului, echivocă prin ea insăși. Secretul de care vorbeam înseamnă conservarea energiei mentale. De exemplu un dinam, la bicicletă, generează energie electrică atât cât
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
reprezentând fecunditatea celălalt moartea. Minunatul satelit al pământului, misterios și înălțător totodată, este întruchiparea principiului feminin, al Shekinei, al Sfintei Fecioare. Umbra lui Dumnezu e tot ce vezi ce-n spațiu se desparte și se-adună, pământ e ea și prund și undă, un drum cu călătorul dimpreună fântână-adăpostind o lună. Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că primăvara e numai dragostea oamenilor, prefăcută-n anotimp 1048. Renașterea naturii e deci un simbol liric și temă deosebit de incitantă pentru un poet. Poate e numai vântul, Poate sunt numai apele, Vânătul vânt printre munți, Apele grele vuind Pe prunduri, sub stele 1049. Lumina și căldura verii uscate excită particulele universului ca un fluid eteric, dinamizând creația și conducând la împlinirea ei. Toamna, uscată dar rece e pământul acumulând simboluri, rupându-le și separând în regnuri viața. Mai rece, dar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
energie, umbră și lumină. Dincolo de toate este fântâna care reflectă luna, fiind parte din viața noastră, înconjurându-ne și integrându-ne. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi, ce-n spațiu se desparte și s-adună, pământ e ea, și prund și undă, un drum cu călătorul dimpreună, fântână-adăpostind o lună. Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cale? Nu pot să știu ce-a fost prin vremi, odinioară, știu doar ce văd: sub pasul tău, pe unde treci sau stau, pământul înc-o dată, pentr-o clipă, cu morții săi zâmbond, se face străveziu. Ca-n ape fără prunduri, fabuloae, reci, Arzând se văd minuni prin lutul purpuriu 1056. Mai mult decât descrierea vieții prin senzații și sentimente declanșate de realitate, marile minți și misticii, vizionari în vis sau cu ochii deschiși, au adus prin artă tot ceea ce nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai mult un simbol decât o rezolvare a situației. Mai ales că multe au fost furate de gardieni. Moartea Seara sau dimineața se încărcau morții într-o căruță ca sacii la moară și erau duși la malul Mureșului, răsturnați în prund, iar deținuții de drept comun prăvăleau pământul peste cadavre. Bălana, iapa deșelată care trăgea căruța, mergea în pas domol, jelind neștiută de nimeni tragedia neamului românesc. Mai apoi, de bătrânețe și durere, avea să se prăbușească alături de cei pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nr. 16. Voith Iosif, Brașov, strada fosta I. Maniu Nr. 53. Tavitiam Aram, Brașov, strada fosta Regina Maria Nr. 18. Mumuianu Marcela, Brașov, strada Lungă Nr. 99. Dr. Eug. Sianu Bulavischi, Brașov, strada Baritiu Nr. 8. Tomescu Ortansa, Brașov, strada Prundului Nr. 9. Urziceanu Iliescu Iulia, Brașov, strada CuzaVoda Nr. 50. Arpad Singer, Brașov, strada Smardan Nr. 2. Liebling Iuliana, Brașov, strada Lungă Nr. 42. Massu Aurora, Brașov, calea Victoriei Nr. 63. Ruchenstein Lupașcu Henrieta, Brașov, strada Hirscher Nr. 3. Grigorescu
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
județul Brașov. 181. Schausz Adriana, născută la 30 noiembrie 1975 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Dragomir Vasile și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 72793 Pfullingen, Ludwigstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sadu, Str. Prundului nr. 585, județul Sibiu. 182. Serghie Cristina, născută la 22 decembrie 1956 în București, România, fiica lui Lungu Traian și Eufrosina, cu domiciliul actual în Germania, 92224 Amberg, Rembrandtstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Maria Hagi
HOTĂRÂRE nr. 437 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128613_a_129942]
-
Rucar Județul Maramureș Sindicatul C.A.M., Ocna Sugatag Județul Neamț Trianon, Piatra - Neamț Progresul, Piatra - Neamț Popular, Piatra - Neamț Popular, Buhusi Găetan, Tg. - Neamț Trianon, Tg. - Neamț Județul Năsăud Omnia, Bistrița Capitol, Bistrița Cika, Năsăud Radna (Hapca Vasile), Radna Trianon, Prundul Bargaului Județul Olt Ivanovici, Slatina Județul Odorhei Muncitoresc, Odorhei Urania, Cristur Județul Prahova Aro, Ploiești Corso, Ploiești Victoria, Ploiești Odeon, Ploiești Progresul, Ploiești Roxi, Ploiești Popular, Ploiești Colorado, Ploiești Fabrică de postav "Azuga", Azuga Cinema Comunei, Baicoi Cam. Cultural, Barcanesti
DECRET nr. 303 din 3 noiembrie 1948 pentru naţionalizarea industriei cinematografice şi reglementarea comerţului cu produse cinematografice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128721_a_130050]
-
si o lipește la pământul unui alt proprietar, acea parte rămâne a cui a fost pământul de la care s-a rupt; însă dacă se va reclamă în termen de un an. (Cod civil 476, 495, 1894). Articolul 499 Insulele și prundurile, care se formează în albia fluviilor și a râurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale statului, daca nu i se opune titlu sau prescripție. (Cod civil 476, 1844). ---------- 1. Prescripția achizitiva nu poate fi opusă în ceea ce privește bunurile care constituie domeniul public
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
civil 476, 1844). ---------- 1. Prescripția achizitiva nu poate fi opusă în ceea ce privește bunurile care constituie domeniul public. A se vedea în acest sens și notă de la art. 1844. 2. A se vedea și notă de la art. 495. Articolul 500 Insulele și prundurile, care se formează în râurile nenavigabile și neplutitoare, sunt ale proprietarului țărmului pe care ele s-au format; dacă insula formată trece peste jumătatea râului, atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra părții de insula ce se întinde
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
cadastrului, sumele necesare pentru executarea lucrărilor de măsurătoare, parcelare și aplicarea parcelarii, prin deschidere de credite extraordinare, rambursabile din sumele ce se vor încasa dela locuitori, pe baza art. precedent. Capitolul 4 Dispozițiuni finale Articolul 41 Locurile necultivabile, ca: răpi, prunduri, mătcile apelor și stufăriile, conform art. 11 din legea din 19 Fevruarie 1875, se vor rezervă pe seama satelor care vor fi datoare a le pune în valoare prin împădurire sau alte mijloace de exploatare. Articolul 42 Suprafață terenului ocupat de
LEGE nr. 1.184 din 4 aprilie 1931 privind măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia în baza legilor din 13 Iunie 1874 şi 19 Fevruarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134390_a_135719]
-
se poate recunoaște, de pământ, si o lipește la pământul unui alt proprietar, acea parte rămâne a cui a fost pământul de la care s-a rupt; însă dacă se va reclamă în termen de un an. Articolul 499 Insulele și prundurile, care se formează în albia fluviilor și a râurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale statului, daca nu i se opune titlu sau prescripție. ---------------- A se vedea notă de la art. 495. Articolul 500 Insulele și prundurile, care se formează în râurile
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
an. Articolul 499 Insulele și prundurile, care se formează în albia fluviilor și a râurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale statului, daca nu i se opune titlu sau prescripție. ---------------- A se vedea notă de la art. 495. Articolul 500 Insulele și prundurile, care se formează în râurile nenavigabile și neplutitoare, sunt ale proprietarului țărmului pe care ele s-au format; dacă insula formată trece peste jumătatea râului, atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra părții de insula ce se întinde
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
Articolul 1 Se aprobă licențele de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Sibarex" - Ș.A. din localitatea Campineanca, Str. Prundului nr. 1, județul Vrancea, în calitate de concesionar, a zăcămintelor de nisip și pietriș în perimetrele Milcov, din localitatea Campineanca, si Susita, din localitatea Mărășești, județul Vrancea, prevăzute în anexele nr. 1 și 2*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 409 din 2 aprilie 2003 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Sibarex" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149092_a_150421]
-
de teren acordate locuitorilor conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875 și a terenurilor cu caracter de folosință generală, care se vor scădea din suprafața totală rezultată în urmă măsurătorii. Aceste terenuri sînt; a) Toate necultivabilele că: răpi, prunduri, mătcile apelor și stufăriile, precum și terenurile degradate și cele improductive; ... b) Suprafețele de teren ocupate de șosele naționale, județene și comunale, șosele necesare apărării naționale, căi ferate, toate existente sau numai în proiect, precum și străzile din interiorul satelor; pentru toate
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
cadastrului, sumele necesare pentru executarea lucrărilor de măsurătoare, parcelarea și aplicarea parcelarii, prin deschidere de credite extraordinare, rambursabile din sumele ce se vor încasa dela locuitori pe baza art. precedent. Capitolul 4 Dispozițiuni finale Articolul 43 Locurile necultivabile că: răpi, prunduri, mătcile apelor și stufăriile, conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875, se vor rezervă pe seama comunelor, care vor fi datoare a le pune în valoare prin împădurire sau alte mijloace de exploatare. Terenurile degradate se vor rezervă pe seama
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
în nimic. Când termenul de bază al apoziției este un vocativ, o propoziție principală sau o frază, termenul secund nu mai este purtător de funcții sintactice: „Ștefane, Măria Ta. Tu la Putna nu mai sta” (M. Eminescu, I, 183) „Suflete, prund de păcate, ești nimic și ești de toate.” (L. Blaga, 356) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Relația de apoziție relativă generează o funcție sintactică specifică: apoziția; prin această funcție se actualizează planul semantic al termenului-bază (preluat de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]