485 matches
-
caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul cu pierderi foarte mari. Grupa noastră a rămas pe jumătate. La Cuza Vodă fiind un singur batalion față-n față cu mai multe am fost căsăpiți. La Bujoru, după ce am ajuns la ieșirea din comună, trupele noastre sunt atacate din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
s-o miroase, s-o guste. Era poate prima oară când l-am văzut plângând deșertat deșărtăciune. După o oră încă mai ținea în pumnul strâns imaginea de pe malul ălalt. * În sfârșit iată-ne într-o mașină gata să trecem Prutul. Sculeni aici. și iarăși Sculeni dincolo. În dreapta, poarta casei familiei Budanțev. Portiera e deschisă din afară de Victor. Vrea să prindă o mână, să ușureze coborârea dar Tata, el și parcă altul, un sacerdot, îi oferă însemnul de rang și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
care ne ocupăm de obicei, mai Înseamnă ceva: o ecologie de ordin ideatic. Nu doar un mediu curat, dar și relații Între oameni și țări, la fel, adică o ecologie a Întregului, o ecologie holistică. Rana de carei vorba e Prutul și, evident, apa sa trebuie să fie mai reducătoare decât pământul de deoparte și de cealaltă a lui. Așa și este În realitate: solul are o valoare situată Între 26 și 31, iar apa Prutului mai puțin de 24 deși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trunchiată, o folosesc doar ca pretext al comentariilor de astăzi. Deci cineva, adică o organizație de protecție a mediului, a reușit să obțină o finanțare, culmea externă, pe care a Început s’o folosească pentru a Însănătoși câțiva afluenți ai Prutului care, pe lângă poluarea chimică, În care Basarabia excelează ca urmare a unei prea metodice chimizări agricole, sunt Împănate cu orice ne putem imagina ca deșeuri mecanice. E greu ca omul, chiar atunci când dorește binele, să găsească soluția optimă. Poate și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se datorează poate șesului mărginit de stâncăriile Prutului din care provin. Și nu sunt singurul. Cine mai are astfel de preferințe? La asta am meditat În vârful muntelui, asta vă Împărtășesc și domniilor voastre. Căci unii vor fi observat că pomeneam de licheni În vârful muntelui, dar tot de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Sumiya Haruya. Sunt și eu curios să văd ce înseamnă Creangă pentru Japonia. "Perioada de tranziție pe care o traversăm acum reactualizează niște complexe mai vechi. În primul rând cel de inferioritate în fața marilor culturi" Revenind din Japonia și trecând Prutul, m-ar interesa să-mi spuneți cum mai privesc intelectualii moldoveni cultura română. Cum se raportează la ea? Care e atitudinea lor în fața unei "autoflagelări" precum cea pe care o practică, de exemplu, Patapievici? Vreau să vă spun că, la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
apropia din victorie în victorie, el fiind un cunoscător a ce avea să se întâmple cu proprietățile, ca în Rusia, le-a donat surorii lui, motivând că pe el nu-l mai interesează pământul. Când rușii rup frontul și trec Prutul în Moldova, familia Gorea, ca și altele, înspăimântate, încarcă în căruță ceva alimente și așternuturile, pune copiii deasupra , toți sub 14 ani, mai puțin pe Elena care de-acu era muncitoare, și pleacă în refugiu, la Moșna, în județul Vaslui
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o coloană, apoi în jos spre ținutul brodnicilor din Bugeac. De aici, a pornit spre Episcopia Cumanilor, unde s-a întâlnit cu cealaltă coloană, care a venit, pe Ciuhur în jos, apoi pe stânga Prutului până la Vadul Țuțorei. Acolo, traversând Prutul pe dreapta lui, a coborât pe valea râului până la Fălciu, apoi a luat-o spre Siret, pe care l-a trecut la Vadul Turcilor de mai târziu, de la Ionășești, cu direcția Focșani-Odobești de pe Milcov. După cucerirea cetății Episcopiei Cumanilor, corpul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Gecu sau (Geake), ca semn al vasalității. Oastea alanilor, prezentă alături de tătarii, cumanii și românii din Balcani, nu era venită acum din Caucaz, ci alcătuită din rândurile acelora care se stabiliseră în Moldova încă înainte de anul 1240. Aceștia dăduseră Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum și, fiind creștini, depindeau de Episcopia ortodoxă de la Vicina. Prin ei, ca și prin cumani, tătarii își exercitau puterile asupra Țărilor Românești, Moldova fiind numită chiar Alania la 1320, în harta
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cum spuneam, cu urechea la pământ, auzeam niște bubuituri înfundate, venind de undeva de departe. Sunt tunurile de pe Prut, bă Grigoraș, m-a lămurit moș Ion Mocănașu, bărbatul uneia din surorile tatălui meu. Mareșalul a ordonat alor noștri să treacă Prutul și să-i aducă pe basarabeni la patria mumă. Și îi aducem? - am întrebat. Nici nu se pune problema, m-a asigurat moșul (vorba vine, era doar cu câțiva ani mai mare decât tata). În câteva săptămâni ajungem la Nistru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu s-au terminat amenajările. Suntem ajutați mult de Dl. Calcu, colaborator la „Plaiul Orhean”, căpitan În retragere, participant la luptele de pe Nistru În 1992. În fostul cimitir sunt Înmormântați cam 1200 ostași ai Armatei Române de pe ambele maluri ale Prutului - ostași și ofițeri. Am identificat unitățile din Reg. 11 Dorobanți, 15 Dorobanți, 35 Infanterie, 25 Infanterie, 6 și 12 Roșieri, bateria 3 Roșiori. Primim ajutor de la Executiv de la Dl. V. Bobeică. Vor participa camarazi ai celor căzuți În lupte. Vă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
că e Doly cu un singur l. Subtitlurile sînt acolo pentru că Doly e indiancă și vorbește englezește. Adevăratul ei nume e Indira și ea face parte dintr-un grup de imigranți clandestini pe care locotenentul Matei îi salvează din apele Prutului. Văzînd-o șocată și înfometată, Matei o ia acasă, o hrănește e adevărat, numai cu pîine și suc (din ce vedem noi), dar la lumina romantică a unei lumînări. Sînt virgină, aflăm din subtitluri că i-ar spune ea, deși mie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
noștri atât de talentați, lucrări care să reflecte mai complex spiritualitatea specifică omului contemporan, frământările, gândurile, și idealurile iscate de prezența sa nemijlocită în actualitate și acțiunea pentru făurirea viitorului social prefigurat în Programul partidului.“ (Era socialistă, 5 august 1978) PRUT Constantin „Efortul teoretic conjugat cu ansamblul eforturilor ce compun dialogul cultural are capacitatea de a crea în jurul operelor de artă, reunite în manifestări reprezentative, un spațiu spiritual generos, un spațiu în care înseși mobilurile creației se împlinesc, devenind generatoare a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ghermănești, Gh. Ghibănescu precizează că provine de la Gherman, urmaș al lui Ilie cel Bătrân, zis și Aliuș. Istoricul hușean credea că „Gherman trăia pe la 1620, după care vreme s-a urzit satul Ghermănești, ce se întindea pe ambele maluri ale Prutului”. Gugești. Sat și comună, situate în nord-vestul plasei Crasna. Melchisedec aprecia, invocând uricul din 22 martie 1535, dat de Petru Rareș, că denumirea satului provine de la familia Guga. Hoceni. Sat și comună (târgușor), așezate în partea de nord a plasei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cetatea Albă și Bender (Tighina), și-a organizat armata în primăvara anului 1574, obținând victorii împotriva turcilor la Jiliște (lângă Focșani) și Brăila. „Aflând dispozițiunile dușmanilor - menționează B. P. Hasdeu - Ioan Vodă nu mai putea rămânea lângă Bender: el trecu Prutul și-și puse tabăra la marginea Moldovei, în Huși”. După ce în aprilie refuzase dublarea haraciului, iar în aprilie îi învinsese cu ajutorul cazacilor zaporojeni pe turcii ce voiau să-l înscăuneze pe Petru Șchiopul, la mijlocul lunii mai 1574, Ioan Vodă a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prut lângă Sărata și Valea Sărații [...]. Tătarii au capturat boii și caii noștri. În timpul zilei (27 august), au hărțuit pe ai noștri și au ucis mai mulți oameni cu tunurile”. Odată terminat podul, trupele au trecut pe malul celălalt al Prutului: „Regele a trecut el însuși pe pod cu cavaleria [...]. Tătarii au trecut și ei podul. Regele era într-o situație foarte grea. Armata a stat toată noaptea în ordine de bătaie. Regele s-a culcat pe pământul gol, lângă dragoni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Șuletea-Fălciu la Roșcani. Cum era firesc, autoritățile s-au preocupat de returnarea fugarilor, identificați după notațiile din dosare speciale. Pentru căutarea lor, erau trimiși reprezentanții cartierelor însoțiți de slujitori. Cel mai mare număr de fugari provenea din satele de pe malurile Prutului. Comunicația, relativ ușoară, între cele două maluri permitea realizarea unor strânse legături între locuitori. Așa, spre exmplu, în satul Vicoleni-Fălciu, încă din anul 1846, erau semnalate treceri ale locuitorilor peste Prut. La 6 august 1848, arendașul moșiei își manifesta dezabrobarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în imagini evocatoare frumusețile și rodnicia pământului „în mănoasa și bogata vale a Prutului”, unde „mii de vite: herghelii de cai, cirezi de boi și turme de oi stau ca sălbăticite prin iarba mare până la brâu”. Apreciază valoarea vestiților boi de Fălciu „cu coarnele mari și caii de format mijlociu, o încrucișare între caii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de nord a Bucovinei, și de Armata 11 Germană, în partea de sud a Basarabiei, a acționat Armata 4 Română (Corpurile 3 și 5 Armată și Divizia 35 Infanterie). Armata 4 a primit misiunea de a trece la ofensivă, forțând Prutul. La 4 iulie, generalul Gh. Leventi, comandantul Corpului 5, care va fi înlocuit ulterior cu generalul A. Son, a hotărât să atace în sectorul dintre Fălciu și Bogdănești. Unele eșecuri ale combatanților din linia întâi au determinat introducerea în luptă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
năpăstuiți ai soartei, să vină în România. Totdeauna la masa săracului a mai încăput un sărac și să nu se uite că numai răbdatul de foame și religia creștină sunt gratuite și absolut saturante. 6 octombrie 2006 Noua „Cortină” de pe Prut Motto: „A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești” ( Mihai Eminescu, 1878) Cu mulți ani în urmă, mai bine de douăzeci, mergeam împreună cu alți împătimiți la pescuit, la Prut, în zona barajului de la Stânca-Costești și Mitoc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Cortina” cu geografie variabilă Motto: „Și-ntorcând o clipă capul îndărăt I-a strigat prin ușă: Te-ai prostit di tăt.” ( G. Topârcenu, În jurul unui divorț) Ar fi fost de dorit să fi avut, de o parte și de alta a Prutului, un curent unionist puternic, cu activitate continuă, în țară și peste hotare, cu lideri recunoscuți, dintre intelectuali și politicieni, cu o agendă de lucru în care să fie cuprinse obiectivele imediate și de perspectivă, strategiile și tacticile folosite pentru a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au murit părinții, apoi soțul, dus la muncă forțată, cum a muncit la colhoz să-și crească copiii și, pentru toate suferințele, îi va îndeplini trei dorințe. La prima, lelea Safta n-a stat mult pe gânduri, trebuia să treacă Prutul și să-și vândă marfa. Mărinimos, Peștișorul îi dă un permis de liberă trecere pe la toate punctele de frontieră și-i deschise și toate piețele din România, că, la o adică, sunt mai bune produsele ecologice decât E-urile din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Năstase vrea să condamne comunismul. De ce oare condamnarea aceasta pornește din Cartierul Primăverii? Dacă se întâmplă această lepădare de „stafia comunismului”, domnul Năstase ar trebui să spună ce s-a întâmplat cu averea „Satanei”. 29 ianuarie 2010 Bilanț de dincolo de Prut Motto: „Nu suntem săraci de-avere, Ci săraci de mângâiere.” (Grigore Vieru) N-aș putea zice că mass-media de la noi n-a fost receptivă la evenimentul politic reprezentat de vizita d-lui președinte Traian Băsescu peste Prut, în acea parte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prin care România accepta cedările teritoriale. Dreptul forței, care bate mereu forța dreptului, poate și trebuie pus în discuție, oricâte iritări, supărări și reacții adverse ar cauza. 26 august 2010 Cu fața spre București Motto: „... eu am vrut să trec Prutul” (Grigore Vieru) Dacă aș fi în situația să acord distincția „Lupta pentru românism” pe anul 2010, nu aș ezita să o dau președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, moldoveanul care s-a dovedit mai român decât mulți alții, de la noi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ei. Parcă văd că se va stabili o zi a curățeniei în politică care să îndepărteze deșeurile toxice, să scăpăm de pacoste, de mogulii de proximitate, de umanismul capitalist mai afurisit decât mânia proletară. 8 decembrie 2010 Incertitudine de dincolo de Prut Motto: „Hoc erat in votis!” (lat. „Aceasta mi-era dorința!”) La două săptămâni de la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova (28 noiembrie a.c., chiar de ziua Unirii Bucovinei cu Țara Mamă, România!), încă nu s-au limpezit apele, continuă criza politică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]