482 matches
-
fenomen la care vom asista însă, de acum înainte. Notă: Material preluat din „Credința. Foaie religioasă și culturală”, Huși, Anul II, nr. 23-24, octombrie - noiembrie 1934, p. 1-2 52 H uș ii și îm pr ej ur im ile LUNCA PRUTULUI ÎN REGIUNEA HUȘILOR Ion Gugiuman Laboratorul de Geografie Umană, Universitatea Iași Din dreptul Dealului Câlcea , așezat în partea de Nord a județului Fălciu și până la latitudinea satului Stănilești, pe distanța de aproape 30 km., râul Prut și-a sculptat valea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cât are în dreptul satelor Albița și Leușeni. În acest din urmă punct, lunca apare puternic gâtuită, dând impresiunea unei strâmtori, trecători sau porți - poarta de la Albița-Leușeni. Importanța acestei „porți” ca punct de ușoară trecere dintr-o parte în alta a Prutului, a fost din vechi simțită, aici existând încă din sec. XVI-XVII-lea pod umblător și de dubase, peste care treceau călătorii și oștile ce mergeau în susul și în josul Moldovei. Tot pe aici astăzi peste podul betonat de la Albița, trece șoseaua națională
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dă și firul apei Lohanului superior se prezintă în această parte puternic gâtuită, fenomenul ulterior de captare urmând în mod inevitabil să îndrepte spre Crasna partea din bazinul superior al Lohanului, care până atunci nu va fi captată de către afluenții Prutului. Cursul inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește de cel superior prin aceea că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE - SW. Această schimbare de direcție, a atras după sine o desfășurare tipică a coastei de pe
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de om, și au plătit târgoveții în zilele ... vodă. Deci să nu aibă Volosenii nici o treabă cu acea bucată de loc, căci și mainte au fost tot din hotarul târgului; și de acolo pre Drislovăți până în unghiul stejarului în țărmurile Prutului. Atâta iaste hotarul târgului pre din gios.” - < 1629 (7138) > noiembrie 29, Huși - Hotărnicia satului Broșteni realizată de Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fost așezate peste tot. Deși nu a mai rămas loc nici ca să pui un ac, multe lucruri au fost abandonate pe peron și pierdute pentru totdeauna. Spre seară trenul se puse în mișcare. Abia a doua zi dimineață am trecut Prutul și am ajuns la Iași. Peronul era plin cu doamne de la Crucea Roșie care ne primiră oferind fiecărui refugiat un pachet cu mâncare și ceai fierbinte. Huruind și pufnind trenul își continuă drumul îndepărtândune tot mai mult de ținuturile natale
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
pe fratele meu Tănase de 17 ani, care tot căutându-ne s-a întors și a fost capturat de sovietici și fiind considerat suspect, l-au deportat undeva în Ucraina, la muncă. Până la urmă, împreună cu mama am reușit să trecem Prutul și să ne stabilim lângă Tecuci-gara Berheci, la moșia Cincu, însă atunci când armata sovietică a înaintat, am plecat mai departe spre sud și neam stabilit în comuna Coșereni lângă Urziceni, unde ne-au ajuns rușii. Dar destinul a vrut să
ACOLO UNDE A POPOSIT DOMNUL “A TOATĂ MOLDOVA”. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elisabeta Năstac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1696]
-
a liniștit când ne-a văzut intrând în curte. Ne-am înțeles să mergem în sat la bunicii care ne-au ascuns, și ne-au apărat. Am stat ascunși câteva zile, până am auzit la radio: “Ostași, vă ordon treceți Prutul!” Am înțeles că e război, că urmează o perioadă grea. În primăvara anului 1944 s-a primit ordin de evacuare a tuturor instituțiilor; oamenii au primit bilete de strămutare de domiciliu în țară. Tata a primit și el acest bilet
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
Rovine, Podul Înalt, etc. nu sunt simple toponimice, ci au o acută rezonanță istorică. Și râul Prut a avut o asemenea rezonanță dureroasă, fie ca hotar între frați, fie ca obiectiv militar din ordinul mareșalului Antonescu (“Soldați! Vă ordon treceți Prutul!”) sau valoare sentimentală fiind uneori străjuit de poduri de flori. Pentru refugiații din Basarabia din 1944 trecerea lui a însemnat o grea lovitură a destinului. Cea mai statornică amintire din refugiu e a unei zile friguroase de martie un drum
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
mari personalități din toate domeniile, între care se numără patrioții unioniști Iancu Flondor și Dionisie Bejan, istoricii Eudoxiu Hurmuzachi, Ion Nistor, Dimitrie Onciul etc. 3. ȚINUTUL HERȚA este un teritoriu de peste 300 de km. pătrați situat pe partea dreaptă a Prutului superior, cam la jumătatea distanței dintre orașele Dorohoi și Cernăuți. Are forma unui triunghi cu baza în râul Prut și cu vârful aproape de râul Siret. La fel ca Basarabia și Bucovina, a fost locuit în antichitate de geto-daci, iar mai
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
pe alt drum decât cel pe care veniseră și numai în felul acesta au trecut prin Codrii Cosminului. Acta expeditionum bellicalium concordă cu ceea ce se afirmă în letopisețele noastre, din moment ce se arată limpede că, la 11 septembrie, armata polonă trecuse Prutul pe partea dreaptă (post fluvium Pruth). Ca să urmeze itinerarul propus de C. Rezachevici, ce nu se bazează pe niciun document, ar fi însemnat ca polonii să fi traversat din nou Prutul, după 12 septembrie, să facă drum întors până lângă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
După vreo jumătate de oră trenul se pune în mișcare. Apoi, vom afla că a fost ultimul tren care a plecat spre București. Rușii, nerespectând acordul, au intrat în dupăamiaza zilei în Chișinău. Până la Ungheni, nimic deosebit. Înainte de a trece Prutul, lumea se înghesuie la ferestre, așteptând traversarea râului, ce va despărți Basarabia de România, ca pe un moment istoric deosebit. Unii își fac cruce, altora le curg lacrimile, iar alții privesc imobili, nefiind în stare să schițeze vreun gest, datorită
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
bunuri necesare supraviețuirii într-o căruță de care a agățat și o trăsură în care ne-a instalat pe mine și pe mama mea și așa am plecat cu toții pe drumul fără întoarcere, pe data de 17 martie 1944 trecând Prutul pe podul de lemn de la Manoleasa. Bunicul a lăsat la Edineț și Horghinești toată averea dar a luat cu el spre România 400 de oi care s-au dovedit ulterior a fi salvarea noastră. La plecarea în bejenie s-a
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
care populația, înspăimântată de omorurile și jafurile bandelor ruse răzvrătite, reclama ajutorul ostașilor români...”. În Manifestul dat de generalul Constantin Prezan către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se preciza că “Sfatul Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor... oastea română - se arăta în Manifest - nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acest context de foamete și epidemie de tifos, apare o nouă amenințare. La mijlocul lui ianuarie 1917, generalul Sakarov a făcut un demers la Rege, pentru a obține acordul ca toate unitățile române și cele în curs de reorganizare să treacă Prutul și să se reconstituie în parte în Basarabia, parte la Odesa. Motivele evocate erau grija că menținerea Armatei Române pe teritoriul național constituia un pericol pentru aprovizionarea și supraviețuirea armatei ruse și a populației civile [...]. 6 Joseph Noulens, ambasadorul Franței
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Ghermănești, Gh. Ghibănescu precizează că provine de la Gherman, urmaș al lui Ilie cel Bătrân, zis și Aliuș. Istoricul hușean credea că „Gherman trăia pe la 1620, după care vreme s-a urzit satul Ghermănești, ce se întindea pe ambele maluri ale Prutului”. Gugești. Sat și comună, situate în nord-vestul plasei Crasna. Melchisedec aprecia, invocând uricul din 22 martie 1535, dat de Petru Rareș, că denumirea satului provine de la familia Guga. Hoceni. Sat și comună (târgușor), așezate în partea de nord a plasei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cetatea Albă și Bender (Tighina), și-a organizat armata în primăvara anului 1574, obținând victorii împotriva turcilor la Jiliște (lângă Focșani) și Brăila. „Aflând dispozițiunile dușmanilor - menționează B. P. Hasdeu - Ioan Vodă nu mai putea rămânea lângă Bender: el trecu Prutul și-și puse tabăra la marginea Moldovei, în Huși”. După ce în aprilie refuzase dublarea haraciului, iar în aprilie îi învinsese cu ajutorul cazacilor zaporojeni pe turcii ce voiau să-l înscăuneze pe Petru Șchiopul, la mijlocul lunii mai 1574, Ioan Vodă a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prut lângă Sărata și Valea Sărații [...]. Tătarii au capturat boii și caii noștri. În timpul zilei (27 august), au hărțuit pe ai noștri și au ucis mai mulți oameni cu tunurile”. Odată terminat podul, trupele au trecut pe malul celălalt al Prutului: „Regele a trecut el însuși pe pod cu cavaleria [...]. Tătarii au trecut și ei podul. Regele era într-o situație foarte grea. Armata a stat toată noaptea în ordine de bătaie. Regele s-a culcat pe pământul gol, lângă dragoni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Șuletea-Fălciu la Roșcani. Cum era firesc, autoritățile s-au preocupat de returnarea fugarilor, identificați după notațiile din dosare speciale. Pentru căutarea lor, erau trimiși reprezentanții cartierelor însoțiți de slujitori. Cel mai mare număr de fugari provenea din satele de pe malurile Prutului. Comunicația, relativ ușoară, între cele două maluri permitea realizarea unor strânse legături între locuitori. Așa, spre exmplu, în satul Vicoleni-Fălciu, încă din anul 1846, erau semnalate treceri ale locuitorilor peste Prut. La 6 august 1848, arendașul moșiei își manifesta dezabrobarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în imagini evocatoare frumusețile și rodnicia pământului „în mănoasa și bogata vale a Prutului”, unde „mii de vite: herghelii de cai, cirezi de boi și turme de oi stau ca sălbăticite prin iarba mare până la brâu”. Apreciază valoarea vestiților boi de Fălciu „cu coarnele mari și caii de format mijlociu, o încrucișare între caii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de nord a Bucovinei, și de Armata 11 Germană, în partea de sud a Basarabiei, a acționat Armata 4 Română (Corpurile 3 și 5 Armată și Divizia 35 Infanterie). Armata 4 a primit misiunea de a trece la ofensivă, forțând Prutul. La 4 iulie, generalul Gh. Leventi, comandantul Corpului 5, care va fi înlocuit ulterior cu generalul A. Son, a hotărât să atace în sectorul dintre Fălciu și Bogdănești. Unele eșecuri ale combatanților din linia întâi au determinat introducerea în luptă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care ne ocupăm de obicei, mai Înseamnă ceva: o ecologie de ordin ideatic. Nu doar un mediu curat, dar și relații Între oameni și țări, la fel, adică o ecologie a Întregului, o ecologie holistică. Rana de carei vorba e Prutul și, evident, apa sa trebuie să fie mai reducătoare decât pământul de deoparte și de cealaltă a lui. Așa și este În realitate: solul are o valoare situată Între 26 și 31, iar apa Prutului mai puțin de 24 deși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trunchiată, o folosesc doar ca pretext al comentariilor de astăzi. Deci cineva, adică o organizație de protecție a mediului, a reușit să obțină o finanțare, culmea externă, pe care a Început s’o folosească pentru a Însănătoși câțiva afluenți ai Prutului care, pe lângă poluarea chimică, În care Basarabia excelează ca urmare a unei prea metodice chimizări agricole, sunt Împănate cu orice ne putem imagina ca deșeuri mecanice. E greu ca omul, chiar atunci când dorește binele, să găsească soluția optimă. Poate și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se datorează poate șesului mărginit de stâncăriile Prutului din care provin. Și nu sunt singurul. Cine mai are astfel de preferințe? La asta am meditat În vârful muntelui, asta vă Împărtășesc și domniilor voastre. Căci unii vor fi observat că pomeneam de licheni În vârful muntelui, dar tot de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
30; 92; 322; 323; 324 Probus, 20 Proclamația de la Islaz, 245 Proiectul Grecesc, 81 Prusia, 74; 76; 123; 125; 127; 152; 153; 154; 178; 179; 205; 251; 254; 257; 258; 259; 263; 268; 269; 277; 278; 293; 294; 297; 312 Prut, bătălia de la (1711), 72; 88; 110; 118; 173; 187; 197 Psara, 36; 199 Pușkin, 164 Pylos, 17 R Rîmnic, 299 Radetzky, Joseph, 275 Radonjić, Vuk, 225 Ragusa, vezi Dubrovnik, 35 Rajačić, Josip, 281; 291 Rákoczy, Ferenc, 133; 134 Rakovski, Gheorghe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aceștia a fost fratele nostru Constantin Chirilă din Iași. Pe ploaie, pe vânt, pe frig și ninsoare, domnia-sa bătea timid la poarta mamei Natalia Ilașcu din Taxobeni.” N-aveți nevoie de ceva?!” I-a ajutat doamnei Natalia să treacă Prutul să se roage la mănăstirile lui ștefan cel Mare, prin locurile sfinte ale Țării, iar când s-a îmbolnăvit a veghiat, în locul feciorului întemnițat, la perna ei. A publicat în presa românească mai multe interviuri cu mama lui Ilie, cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]