721 matches
-
mână și cu aceeași întrebare pe buze: „nu e nimeni aici?” Istoria se repetă. Comedia, cu multe absurdități calculate, se transformă într-o meditație despre violență și umilință în istorie. În Chițimia apare și un filosof particular, variantă balcanică a psihanalistului de profesie. El dă consultații la domiciliu și vindecă prin mijloace barbare pe indivizii ce suferă de obsesia dublului. Însă toate aceste fapte ieșite din comun (toți ironiștii au cultul faptului de excepție și sunt, ca I. L. Caragiale, superstițioși) capătă
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
de familie, abordare dominantă în terapia de familie contemporană, este interesată de impactul pe care diversele probleme cu care se confruntă societatea îl au asupra familiei, terapeuții narativi nemaifiind de acord cu aserțiunile conform cărora problemele aparțin indivizilor (așa cum afirmau psihanaliștii) sau familiilor (așa cum consideră terapeuții sistemici - Freedman, Combs, 1996). Terapeuții narativi îi ajută pe oameni să se separe de discursurile dominante, adesea toxice, existente în societate, internalizate de către aceștia și care nu mai lasă spațiu pentru povești de viață alternative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în afaceri) și alții. În ceea ce privește psihoterapia, acest serviciu este limitat la o clasă de specialiști pregătiți strict pentru acest domeniu, adesea practicând un anumit tip de psihoterapie, care îi definește ca atare. Psihoterapeuții sunt astfel clasificați, în interiorul clasei profesionale, ca psihanaliști, comportamentaliști, somatoterapeuți, gestalt terapeuți și așa mai departe - promovând un nivel ridicat de specializare în interiorul profesiei de psihoterapeut. 5. Timpul alocat intervenției este, de asemenea, diferit, consilierea petrecându-se într-un interval temporal bine delimitat, de regulă cât mai scurt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
după o convorbire din vara anului 1942.</ref> Discută inițial despre vise și despre faptul că imaginile de tip oniric nu apar doar în vise. Însă cum ne-am putea da seama că este un vis? Wittgenstein nu urmează calea psihanalistului, care, să spunem, înțelege așa ceva din experiența sa clinică și din lecturi, fără a fi întotdeauna convingător. Imediat ce are în față pictura amintită, spune limpede și fără ezitare: „Acesta este un vis“. Ceea ce adaugă nu ne prea ajută (). Titlul picturii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
după o convorbire din vara anului 1942.</ref> Discută inițial despre vise și despre faptul că imaginile de tip oniric nu apar doar în vise. Însă cum ne-am putea da seama că este un vis? Wittgenstein nu urmează calea psihanalistului, care, să spunem, înțelege așa ceva din experiența sa clinică și din lecturi, fără a fi întotdeauna convingător. Imediat ce are în față pictura amintită, spune limpede și fără ezitare: „Acesta este un vis“. Ceea ce adaugă nu ne prea ajută (). Titlul picturii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
după părerea ei, acest Seymour e un homosexual latent și că e organic speriat de căsătorie. N-a spus-o cu răutate, înțelegeți. A spus-o - știți - la modul inteligent. Vreau să vă spun că ea însăși a fost la psihanalist ani și ani de zile. La acest punct, doamna de onoare i-a aruncat o privire doamnei Silsburn, adăugând: ăsta nu e un secret. Vreau să spun că doamna Fedder v-ar mărturisi singură lucrul ăsta, așa că nu am comis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
la întâlnirea cu Muriel. Am luat cina la Lun Far pe Fifty-eighth Street. Muriel, irascibilă și gata să plângă pe parcursul întregii cine, realmente abătută și speriată. Mama ei crede că am o personalitate schizofrenică. Se pare că a discutat cu psihanalistul despre mine și acesta a fost de acord cu părerea ei. Doamna Fedder i-a cerut lui Muriel să se intereseze discret dacă există vreun caz de demență în familia mea. Bănuiesc că Muriel, biata copiliță scumpă, a avut naivitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
înțelegere, de orice putere de sesizare și de apreciere a fiorului de poezie care răzbește prin lucruri, prin toate lucrurile. Din punctul ăsta de vedere, e ca și moartă, și totuși trăiește, oprindu-se la prăvăliile cu delicatese, vizitându-și psihanalistul, consumând câte un roman pe noapte, încingându-și corpul în corset, urzind planuri pentru sănătatea și bunăstarea lui Muriel. O iubesc. O găsesc incredibil de vitează.“ „În seara asta întreaga companie e consemnată la post. Am stat un ceas la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Cât de mult mă bizui pe ele!“ „Orele 3.30 a.m. Sunt în cancelaria companiei. N-am putut dormi. Mi-am pus mantaua peste pijama și am venit aici. Al Aspesi e de gardă. A adormit pe podea. Ce noapte! Psihanalistul doamnei Fedder a fost invitat la cină și m-a descusut, pe față și pe dos, până la unsprezece și jumătate. O dată sau de două ori m-am surprins făcându-i jocul. Aparent, e un vechi admirator al lui Buddy și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
spus că în bătălia de la Gettysburg au murit 51.112 oameni și, dacă cineva trebuie să vorbească la aniversarea evenimentului, ar face mai bine să-și scuture pumnul în fața publicului și apoi să plece - dacă vorbitorul e un om onest. Psihanalistul nu m-a contrazis, dar părea să creadă că am un fel de complex al perfecțiunii. Mi-a vorbit mult și destul de inteligent despre virtutea de a trăi o viață imperfectă, de a accepta slăbiciunile tale și pe ale celorlalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
că n-ar fi un lucru ușor. Doctorul Sims mi-a răspuns că pun problema într-un mod prea absolutist - în modul în care ar pune-o numai un perfecționist. Pot nega acest lucru? Evident, doamna Fedder îi povestise îngrijorată psihanalistului despre cele nouă copci ale lui Charlotte. M-am pripit, cred, când i-am relatat lui Muriel povestea asta veche și răsuflată. Ea îi reproduce totul mamei ei cât ai clipi. Ar trebui, desigur, să obiectez, dar nu pot. M.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ascultă și mama ei. Dar n-aveam nici un chef să discut cu Sims despre copcile Charlottei. Nu după doar un singur pahar. Astă-seară la gară, aproape că i-am făgăduit lui M. să vizitez, într-una din zilele astea, un psihanalist. Sims mi-a spus că doctorul de la regiment e foarte bun. Fără îndoială, el și doamna Fedder avuseseră una sau două convorbiri în tête-à-tête asupra acestui subiect. De ce mă râcâie chestia asta? Nu mă râcâie. Mi se pare nostimă. Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
râcâie. Mi se pare nostimă. Ba chiar mă încălzește - n-aș putea spune de ce. M-au atras întotdeauna până și soacrele tipice, caricaturizate în revistele umoristice. În orice caz, nu văd ce am de pierdut dacă mă duc la un psihanalist. Și dacă mă duc la cel al regimentului, nici nu mă costă bani. M. mă iubește, dar n-o să fie niciodată aproape de mine, familiară cu mine, degajată față de mine, până ce n-o să fiu disecat de un psihiatru. Dacă sau când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
al regimentului, nici nu mă costă bani. M. mă iubește, dar n-o să fie niciodată aproape de mine, familiară cu mine, degajată față de mine, până ce n-o să fiu disecat de un psihiatru. Dacă sau când am să mă duc la un psihanalist, sper că acesta o să aibă inspirația să cheme la consult și un dermatolog. Un specialist în mâini. Am pe mâini cicatrici provocate de atingerea altor oameni. Odată, în parc, când Franny era încă în căruț, mi-am pus mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de onoare a clătinat din cap, într-un mod oarecum criptic. — A fost minunată. Doamne, ce femeie! Vorbea absolut normal. Din cât am înțeles - adică din câte mi-a spus ea - Seymour ăsta a promis să se ducă la un psihanalist ca să-l redreseze, să-l pună în ordine. A ridicat din nou din umeri. Cine știe? Poate că până la urmă o să iasă totul grozav. Sunt prea buimăcită ca să mai pot gândi. Apoi, uitându-se la soțul ei: Hai să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
poetul autentic sau pictorul nu e un vizionar? Nu e, de fapt, unicul vizionar de pe pământ? Aparent, nici omul de știință și, în nici un caz, psihiatrul nu sunt vizionari. (În mod cert, unicul mare poet pe care l-au avut psihanaliștii a fost însuși Freud; fără îndoială, a avut și el un mic defect de auz, dar care om cu mintea întreagă ar putea nega că a fost un mare poet epic?) Iertați-mă; aproape am terminat cu toate astea. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
deosebită de acest om. A ieșit la pensie în ’89 și a murit imediat după aceea. După ’90 au venit tot felul de occidentali pe la noi pe la catedră să ne întrebe cum am rezistat sub dictatură. Unul dintre ei, un psihanalist francez, a făcut și un documentar pe care l-a prezentat la televiziunea franceză. Toți răspundeau încruntându-se, ca și cum ar fi văzut iar fantomele trecutului. Eu mi-am adus aminte de Tămaș. Și am zâmbit. Mihaela: Ajunuri de Crăciun Ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
plisc. Avea trăsături mici și înguste care se potriveau fotografiilor, cu toate planurile și unghiurile iar, și ochii verzi, calculați. Cu cine ai rămas să vorbești? a întrebat-o Janey. —Oh, doar cu adunătura obișnuită, nimeni special. Am discutat despre psihanaliștii lor. Helen era sub terapie de câțiva ani. Singurul efect pe care îl avusese era să o facă și mai egoistă decât era înainte. Le-am spus cât de minunat este al meu și au insistat să se întâlnească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mamei, prea confortabilă, prea multă axare pe probleme sexuale. I-am spus și lui asta și a fost extrem de înțelegător. În ce o privea pe Helen, procesul de transfer pozitiv însemna că făcea tot ce-i stătea în putință ca psihanalistul ei să se îndrăgostească de ea, în loc să fie invers. Pot să pun pariu că s-a întins pe canapeaua aceea numai ca să-și etaleze atuurile. Câte erau. — Cum a mers reclama ta la brânză? am întrebat. Nici măcar nu merita să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
că poate să-i spună cum. — În 1939 reprezentanții guvernului federal mi-au oferit șansa de a obține eliberarea fiicei mele din penitenciarul Tehachapi, unde fusese încarcerată pentru omor prin imprudență, în urma unui accident de mașină. La ora aceea eram psihanalistul oficial al Partidului Comunist din Los Angeles, cum, de altfel, am și rămas. Mi-au spus că dacă le ofeream acces la dosarele mele psihiatrice, în vederea evaluării lor de către Procuratura Generală a Statului în 1940, precum și de către alte comisii ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să mă dezmeticesc și pregătindu-mă să evit, cu șiretenie, capcana din întrebarea lui. Mă pricep de minune la trucurile tale psihanalitice! Nu sunt o idioată! Doar am trăit în New York - al doilea oraș, după San Francisco, în materie de psihanaliști! Probabil că aș putea să te psihanalizez eu pe tine! Mi-am reprimat pofta de a-l fixa pe doctorul Billings și de a-i spune: „Te simți amenințat de mine?“. Fără nici un motiv, am răspuns, în final, zâmbind dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Eu merg și mai departe și zic: trădare să fie, dacă o cer interesele amorului, dar să n-o știm! Baremi, să n-o știm noi... vrei să vorbesc curat și deslușit? — Să nu ne iuțim, stimabile, se strâmbă, obosit, psihanalistul. — Cum să nu mă iuțesc, onorabile? Eu, care mi-am sacrificat cariera și am rămas între dumneavoastră?Am renunțat și la Muntele Măslinilor și la bordelurile din Buenos. Ca să rămân între dumneavoastră! Căci fără mine, trebuie să mărturisiți, tot aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să-ți pun o întrebare și să-ți ofer o consultație. — Consultația se cere, nu se oferă. Dar care e întrebarea? — De ce nu intrăm toți în închisoare? Asta e întrebarea. De ce nu avem acest curaj? Explică-mi, Bombonel, explică-mi, psihanalistule, de ce nu ne decidem toți, dintr-odată, să stăm în închisoare? Păi, unde stăm? — Aha, deci suntem în ea. Tot în ea suntem, nu-i așa? Asa zici matale? Cu atât mai mult. Dacă tot suntem în ea, care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Adriano Celentano. C XXXII Se pare că Leo avusese, totuși, unele vise cu rol de avertizare în cea ce o privea pe Adelina. Așa reieșea din reconstituirea coșmarului, pe care Leo îl rememorase sub transă hipnotică, la în cabinetul unui psihanalist faimos din Botoșani. Doar că nu le luase în seamă. Avea să declare că acceptase tratamentul sub hipnoză doar de dragul Sabinei, care era convinsă că i se făcuseră farmece de către coafeza din Constanța. Și iarăși, de ce nu apărea stenograma ședinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Cam așa și noi toți cu istoria și trecutul nostru : întîi îl îngropăm, apoi îi tragem însă niște parastase de pomină. Și să-l ferească Dumnezeu pe cel care ar spune ceva de rău despre morții noștri ! Vorba unui amic psihanalist, românii au o problemă cu ideea însăși de moștenire... Arta paricidului la români Una dintre cele mai impresionante scene din documentarul lui Vlad Petri despre revoltele din ianuarie este aceea a unui lung schimb de replici între o doamnă mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]