336 matches
-
dintre limitările altor interviuri structurate de evaluare a SSPT. Fiecare simptom este evaluat atît din punct de vedere al intensității, cît și al frecvenței și, cînd este posibil, fiecare simptom este definit din perspectivă comportamentală. Testul CAPS a dovedit calități psihometrice foarte bune (Blake et al., 1995) și reprezintă o alegere excelentă pentru utilizarea în cercetare. Pe de altă parte, este un instrument complex, care necesită o practică considerabilă și un interval de administrare variind între 45 și 90 de minute
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
limitată. Instrumente de autoevaluare Există o multitudine de inventare pentru evaluarea simptomelor SSPT, precum și recenzii excelente ale acestora (de exemplu, Solomon et al., 1996; Norris și Riad, 1997). Cele mai bune instrumente de autoevaluare sînt eficiente din punct de vedere psihometric, relativ nonintruzive și adesea (dar nu întotdeauna) destul de ieftine. Acestea prezintă avantajul de a evalua modul în care subiectul își percepe simptomele fără a fi influențat de prezența unui intervievator. Sînt însă ușor de falsificat și permit exagerarea sau minimalizarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
elaborate special pentru stresul traumatic sînt mai indicate în cadrul clinic. Scala Mississippi (Keane et al., 1988), disponibilă în versiuni destinate pacienților provenind din viața civilă și viața militară, reprezintă un instrument eficient de evaluare a severității SSPT și are calități psihometrice excelente. Limita scorului pentru diagnosticul SSPT variază, deși autorii au sugerat scorul de 107. Inventarul Penn (Hammarberg, 1992) cuprinde 26 de itemi cu aplicabilitate pentru toate tipurile de eveniment traumatizant. Pentru fiecare întrebare, respondenții trebuie să selecteze cel mai adecvat
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
posttraumatic; Weathers et al., 1993) cuprinde cele 17 simptome ale SSPT, fiecare notat pe o scală de la 1 la 5, însemnînd de la deloc la extrem de mult. Este un chestionar scurt, care poate fi completat în cinci minute, și prezintă calități psihometrice excelente (Blanchard et al., 1996a). Limita scorului care impune diagnosticul este de 50. Un alt chestionar specific DSM este versiunea pentru autoevaluare a interviului structurat PSS-I, prezentat anterior. Scala PSS-S (Foa et al., 1993) este alcătuită din 17
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la foarte mult. În ultimul rînd, Davidson Trauma Scale, DTS (Scala Davidson de evaluare a traumelor; Zlotnick et al., 1996) este un instrument similar de autoevaluare, care permite măsurarea nivelurilor de frecvență și intensitate. Deși autorii susțin că prezintă proprietăți psihometrice satisfăcătoare, validarea acestei scale necesită studii suplimentare. Simularea și exagerarea simptomelor Diagnosticul de SSPT poate fi asociat cu diverse procese medico-legale. În acest context, în ultimii ani au existat numeroase controverse legate de gradul în care simptomele SSPT pot fi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
problemei prin intuiție și nu prin rațiune. Specificul creativității artistice constă în descoperirea relației intime dintre formă și volum. După L.R.Mooney, procesul creativ trebuie studiat în funcție de interacțiunea dintre persoană, proces, produs și mediu. I 1.2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în discuție problematica diagnosticului psihologic diferențial ce ar putea discrimina între falșii deficienți mental și deficienții mental propriu-ziși și care, pe lângă sondarea nivelului dezvoltării intelectuale, trebuie să evidențieze și posibilitățile de progres incluse în prognosticul realizat pe marginea rezultatelor investigațiilor psihometrice și psihopedagogice. Practica psihopedagogică a relevat principiul conform căruia este mai bine să greșești prin supraaprecierea copilului orientat inițial spre învățământul obișnuit decât să-i subapreciezi capacitățile reale, orientându-l cu ușurință spre învățământul special, știut fiind faptul că o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
WECHSLER, WAIS (Wechsler Adult Intelligence Scale), semnificativ în 10% din cazuri. În realitate, cam jumătate din pacienții atinși de SM, considerați ca fiind normali din punct de vedere intelectual de către neurologi ar prezenta un deficit intelectual moderat, obiectivabil prin testele psihometrice. Evidențierea eficiențelor cognitive depinde, de fapt, de testele utilizate și de criteriile rezultate pentru a le defini. Astfel, lucrările care au utilizat W.A.I.S., instrumentul cel mai adesea folosit pentru a măsura performanțele inctelectuale, au găsit rezultate globale care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la un moment dat favorabili sau nefavorabili; în această situație se va întâmpla rar ca o stimulare slabă să fie percepută și o stimulare puternică să nu fie percepută. Teoria clasică oferă prin formularea sa un model matematic al funcției psihometrice (Reuchelin, M., 1999, p. 123). Aceasta descrie corect fluctuațiile observate în cursul determină rilor succesive, dar descrie mult mai puțin bine răspunsurile primite în absența oricărui stimul ("false alarme"). O teorie mult mai recentă, teoria detecției semnalului (TDS) acordă o
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Acest test, deși cunoaște o arie de aplicare destul de restrânsă (la copii destul de inteligenți pentru a fi capabili de a se transpune în rol) destul de inteligenți pentru a fi capabili de a se transpune în rol) beneficiază de o elaborare psihometrică profundă. A.J. Ploticer, Unele considerații privind problemele frustrației, în „Voprosî psihologhii”, nr. 2, 1969. G.C. Ghipail, Bolnavul, chirurgul și operația, în „Revista medico-chirurgicalăa Societății de medici și naturaliști din Iași”, nr. 2, 1972, p. 482. Gh. Ionescu, Introducere în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
competențelor sociale ale acestuia). 1.3.2.Dizabilitatea mentală de gradul I (debilitatea mentală) Termen sinonim cu insuficiența mentală, introdus în literatura de specialitate, în anul 1909, de către Dupre, al cărui înțeles acoperă intervalul cuprins între imbecilitate și intelectul liminar (psihometric se definește prin coeficientul de inteligență cuprins între 50 - 69 I.Q., corespunzător mecanismelor operaționale ale vârstei mintale de 7 - 9 ani). Subiecții din această categorie sunt capabili de achiziții școlare corespunzătoare vârstei lor mintale și pot ajunge la un grad
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Dizabilitatea mentală de gradul II (imbecilitatea) Este cunoscută în literatura de specialitate și sub numele de arierare severă sau moderată și întârziere mentală mijlocie, se situează sub raportul gradului dizabilității între debilitate mentală și idioție, iar din punct de vedere psihometric este echivalentă cu vârsta mentală cuprinsă între 2 - 7 ani, corespunzător unui grad de inteligență cuprins între 20 - 50 I.Q. Subiecții din această categorie prezintă următoarele caracteristici definitorii: Deși ritmul de dezvoltare fizică și psihică este destul de lent, într-un
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se apere de eventualele pericole sau chiar să se hrănească având o permanentă nevoie de îngrijire și supraveghere. Din punct de vedere psihometric această categorie de subiecți este definită printr-un nivel inferior vârstei de 2 ani și un coeficient de inteligență sub 20 I.Q. Termenul de idiot este introdus de Pinel în 1809 și preluat apoi de Esquirol (1818). Datorită slabei lor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
solicitanții locurilor de muncă. De asemenea, într-o oarecare măsură, se poate folosi și detectorul de minciuni, deși nu trebuie să se pună prea mare bază pe ceea ce indică acesta. Se poate apela la formularea unor teste de personalitate sau psihometrice, din care să rezulte calitățile de care dă dovadă individul. Testul este foarte bun, dacă la sfârșit se va comunica și participanților rezultatul, pentru a-și afla punctele tari sau slabe. În final, câteva cuvinte despre referințele aduse de angajați
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
corespunde cu „ciclofreniile” descrise de Al. Obregia. 30. STĂRILE DE ARIERAȚIE MINTALĂ Oligofreniile Cadrul psihopatologic Stările de arierație mintală sau oligofreniile au avut o evoluție interesantă din punct de vedere psihopatologic, dar și din punct de vedere social, psihopedagogic și psihometric. În secolul al XVIII-lea, sub termenul de idiotism era cuprins un ansamblu de tulburări psihice de tip deficitar. În secolul al XIX-lea, Esquirol face distincția dintre aceste tulburări denumite stări de arierație mintală sau oligofrenii și demențe. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintală va rămâne considerată ca o stare de deficiență mintală, dar cu limite imprecise, variind în raport de criteriile utilizate pentru a o delimita și defini. În sensul acesta sunt menționate următoarele criterii care urmăresc delimitarea cadrului psihopatologic: 1) Criteriul psihometric, bazat pe studiile lui Binet și Simon de evaluare a dezvoltării intelectuale. Acesta este ulterior completat cu noțiunea de vârstă mintală. W. Stern va introduce noțiunea de coeficient intelectual (QI) care va înlocui pe cel de vârstă mintală, fără însă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inaugurată de Seguin (1837, 1850) care fondează la Boston, în SUA, primele clase pentru arierații mintali, folosind în educația acestora „metoda senzorială”, pe care o vor prelua Montessori și Decroly. În Europa primele școli speciale apar în Germania (1867). Era psihometrică este inaugurată în primul deceniu al secolul XX de Binnet și Simon, prin introducerea „măsurării inteligenței”(ca nivel de performanță intelectuală), permițând în felul acesta o mai bună „discriminare” și o „orientare” medico-psiho-pedagogică a deficienților mintali. Acțiunea este continuată de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elementare ale vieții cotidiene și activitatea ocupațională neproductivă. QI are valori care oscilează în jurul lui 0,30 și sub această valoare. În general, „criteriile de apreciere” sunt mai complexe și diferențiate față de simplul și exclusivul interes psihopatologic, și anume: criteriul psihometric, criteriul educațional-școlar, criteriul de adaptare-integrare școlară, criteriul medical. DSM - III - R include manifestările mai sus menționate în categoria clinico-psihiatrică a „retardatului mintal”. Elementele esențiale care caracterizează acest grup sunt următoarele: activitate intelectuală generală, semnificativ sub medie, deficite sau deteriorări semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
achiziția prin cumpărare a unor lucruri neimportante; schimbarea conduitei familiale, a celei de la locul de muncă sau a comportamentului social. Examenele suplimentare ale bolnavilor vor pune în evidență următoarele aspecte: bilanțul clinic al stării demențiale va fi evaluat prin probe psihometrice, bilanțul somatic va fi evidențiat și completat prin investigarea tulburărilor neurologice, utilizarea probelor paraclinice de precizare a existenței unui proces organic lezional cerebral. Concluziile investigațiilor vor pune în evidență următoarele aspecte: tulburări de comportament: ținută, mimică, relații interpersonale, dispoziție emoțională
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai detailate. Multe cercetări folosesc forma lungă a Chestionarului Young pentru Scheme (Young & Brown, 1990)53, acesta ajungând să fie tradus în mai multe limbi printre care franceză, spaniolă, daneză, turcă, japoneză, finlandeză și norvegiană. Prima investigație, comprehensivă a proprietăților psihometrice ale acesteia, care a fost urmată și de altele, au fost conduse de Schmidt, Joiner, Young și Telch (1995)54. Rezultatele acestui studiu au produs coeficienții alfa pentru fiecare schemă timpurie dezadaptativă ce se întinde de la .83 la .96.și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a lipsei de speranță". Scorurile înalte la aceasta scala este un predictor bun al intențiilor suicidare. Aceasta scurtă scală poate fi dată la pacient spre completare încă de la interviul inițial, întrucât nu ține decât câteva minute. Dacă evaluarea clinică și psihometrică indică un nivel înalt al lipsei de speranță asociată cu intenții suicidale, terapeutul trebuie să-ți înceapă terapia ocupându-se de aceste probleme imediat. El nu va putea să-și permită luxul de a aștepta câteva ședințe pentru a avea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
putând fi posibilă. Există o variabilitate notabilă între pacienți. Poate fi acută sau cronică, dar cel mai frecvent este cronică cu acutizări. Există un stadiu subclinic în care pacientul este aparent fără nici un semn de EH, dar la care testele psihometrice și eventual examenul EEG pun diagnosticul. Simptomele și semnele variază în funcție de stadiul EH (tab. 41). DIAGNOSTIC POZITIV Diagnosticul pozitiv al EH este ușor când se întrunesc următoarele elemente: 1. existența afectării hepatice severe și/sau a șunturilor porto-sistemice spontane sau
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
condus la apariția incidentului, ce a făcut sau nu a făcut persoana pentru a rezolva situația și de ce performanța a fost sau nu sub standardele stabilite. Culegerea datelor se poate face cu ajutorul interviului sau prin completarea unui chestionar. 6. Probele psihometrice constau într-o serie standardizată de probleme sau întrebări la care se poate răspunde rapid și pot fi folosite în evaluarea cunoștințelor, deprinderilor, abilităților, atitudinilor, intereselor sau personalității. Prin testele de cunoștințe putem măsura nivelul de informare al persoanei referitor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condus la apariția incidentului, ce a făcut sau nu a făcut persoana pentru a rezolva situația și de ce performanța a fost sau nu sub standardele stabilite. Culegerea datelor se poate face cu ajutorul interviului sau prin completarea unui chestionar. 6. Probele psihometrice constau într-o serie standardizată de probleme sau întrebări la care se poate răspunde rapid și pot fi folosite în evaluarea cunoștințelor, deprinderilor, abilităților, atitudinilor, intereselor sau personalității. Prin testele de cunoștințe putem măsura nivelul de informare al persoanei referitor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
38 lit. e) se poate dovedi prin atestat recunoscut internațional sau, după caz, prin rezultatele obținute la testarea organizată în acest scop. ... (4) Testele prevăzute la alin. (1) lit. c) pot fi și teste de personalitate, de potențial sau teste psihometrice. (5) Agenția verifică condițiile specifice și procedurile specifice, în cazul în care au fost propuse, și le transmite cu celeritate comisiei de concurs. În cazul în care Agenția constată stabilirea necorespunzătoare a condițiilor specifice sau a procedurilor specifice, solicită autorităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186738_a_188067]