3,405 matches
-
beneficiu major. În cazurile de patomimie, individul se preface a fi bolnav, însă motivația o constituie un beneficiu major. TULBURAREA DE SOMATIZARE Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare În ciuda faptului că, de obicei, copiii reacționează la factorii de stres psihosocial prin acuze fizice și somatice indirecte, diagnosticul de tulburare de somatizare este rar în rândul lor. Criteriile din DSM-IV-TR pentru această afecțiune au fost elaborate pentru adulți. Pe lângă debutul înainte de 30 de ani și persistența problemei vreme de mai mulți
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
în mod dramatic prin simptome fizice, cu efecte handicapante, dar fără bază organică. Aceste simptome sugerează o cauză medicală sau neurologică (pseudoneurologică), dar rezultatele investigațiilor sunt negative. Deși în categoria tulburărilor somatoforme intră simptomele fizice precipitate de factorii de stres psihosocial, conform criteriilor din DSM-IV-TR, pentru punerea diagnosticului de tulburare de conversie, trebuie identificat factorul de stres asociat (poate fi vorba, de exemplu, de un conflict familial, de certuri conjugale, de traume, etc.). Tulburarea apare fie imediat după evenimentul stresant, fie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
un conflict familial, de certuri conjugale, de traume, etc.). Tulburarea apare fie imediat după evenimentul stresant, fie la un interval de timp oarecare. Simptomul sau deficitul nu este produs intenționat, ci este indus de factorii de stres sau de conflicte psihosociale care pot iniția și exacerba starea copilului. Câteva dintre manifestările acestei tulburări sunt problemele de echilibru, deglutiția dificilă (nod în gât), pierderea sensibilității (tactile), vederea dublă, orbirea sau surzenia, convulsiile (spasme) și halucinațiile. Atenție Chiar dacă individul pretinde că suferă de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
înainte. TULBURAREA ALGICĂ Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare Tulburarea algică se remarcă printr-un nivel de durere semnificativ din punct de vedere clinic care cauzează suferință și afectează funcționarea. S-ar părea că ea este precipitată de factori psihosociali și că durerea nu se datorează patomimiei. Nivelul de durerea este greu de evaluat din cauza naturii sale subiective. La copii, situația devine și mai complexă din cauză că, la vârste fragede, nu se prea poate folosi autoevaluarea. Deși și copiii foarte mici
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
comportamentelor alimentare de către un adult (pentru a se evita eliminarea), stimularea conștientizării gândirii dezadaptative (perfecționism, gândire negativă), învățarea unor tehnici de relaxare și concentrarea asupra prevenirii recidivei. În plus, sesiunile terapeutice individuale se vor concentra și asupra factorilor de stres psihosocial (familie, copii de aceeași vârstă) și a tratamentului comorbidităților (cum ar fi anxietatea sau depresia). Programele cognitiv-comportamentale se pot aplica individual sau în grup și, de multe ori, presupun și implicarea familiei. Intervențiile în cadrul familiei Minuchin și colegii săi (1978
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de ariditate, îmblânzită de seninătatea gânditorului, cu un stil intelectual personal, care pecetluiește frazarea elastică, nu o dată eseistică, a discursului. În studiile târzii, acest tip de abordare, aparent supus comenzii ideologice proletcultiste, nu este nici supralicitat, dar nici abandonat. Perspectiva psihosocială este aplicată teatrului clasic francez (Corneille, Racine, Molière), prozei (și romanului) francez, de la Chateaubriand la Maupassant. Adesea, analizele, dar și conceptele includ puncte de vedere înrudite cu cele ale lui Mihai Ralea ori cu ideile care vor consacra sociologi literari
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
domeniul psihologiei generale sunt extrase noțiunile referitoare la procesele psihice fundamentale, implicarea lor în suferința bolnavului, atributele generale ale psihicului, formarea unor deprinderi de feedback personal, bazate pe o introspecție „obiectivă”. Noțiunile referitoare la: relația dintre medic și pacient, inserția psihosocială a pacientului, impactul profesiei medicale cu alte profesii conexe (farmaciști, biologi, etc.), cu lumea tot mai variată a medicamentului, fenomenele psihologice legate de administrarea unor noi tratamente sunt asimilate din domeniul psihologiei sociale. Dintre ramurile aplicative ale psihologiei care au
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
negativ înțelegerea intuitivă și modul de exprimare a simptomelor diferitelor boli; astfel se constată că popoarele așa-numite primitive au o bogăție expresivă verbală și non-verbală a simptomatologiei bolii semnificativ mai mare, și o înțelegere intuitivă superioară. 2.2. Aspecte psihosociale ale statutului de bolnav W. Stern a contribuit la clarificarea problematicii persoanei prin lucrările filosofice și psihologice (dintre 1924-1926). Psihologia sa „personalistă” consideră că persoana umană este: a) existență (unitate în multiplicitate); b) activitate (cauzalitate imanentă), care apare în forma
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
după unii autori, pielea ar avea și sensibilități la lumină. De asemenea există o asimetrie funcțională dreapta/stânga o superioritate a mâinii drepte (la cca 3/4 din oameni) de unde un anumit prestigiu al mâinii drepte. Din punct de vedere psihosocial mâna a fost caracterizată “organul contactelor noastre concrete cu viața reală”. Strângerea de mână este “un contact musculotactil, care este aproape un contact mintal” (Vaschide) este “evocatoarea unei întregi sensibilități ascunse”. Vaschide a cules date privind strângerea de mână a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
instrument principal (lider) de evaluare a componentelor afective și/sau senzoriale în durere. Mijloace de evaluare a reducerii funcționale somatice în conexiune cu durerea: exista mai multe modalități prin care se poate aprecia nivelul de performanta privind incapacitatea fizica și psihosociala, unul dintre instrumentele extrem de utile este jurnalul zilnic de activitate în care pacientul își notează orarul episoadelor dureroase, tipul de medicație, atitudini antalgice, anumite remarci pentru activitatea cotidiana și profesionala. Testul WHY-MPI (West Haven Yale - Multidimensional Pain Inventory) care este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
bine psihic, somatic și social a individului”. Aceste atribute ale sănătății le completăm cu condițiile ei de apreciere, care variază de la individ la altul. Să examinăm câteva din reacțiile persoanei la fenomenul boală, reacțiile se petrec în “domeniul psihologic sau psihosocial”. 1. Recunoașterea bolii Un individ echilibrat emoțional, cu un nivel de cultură sanitară satisfăcător în fața unor tulburări de ordin somatic sau psihic apărute cu sau fără uzură aparentă își ajustează comportamentul prin măsuri igieno-dietetice provizorii până la prezentarea la medic, considerată
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
înainte ca fiind un erou care aplică întocmai legea pământului (sacrificiul ritual) a devenit - pentru noua mentalitate și deci în noua formă a eposului - un ne-legiuit și a fost tratat ca atare. Putem recunoaște funcționarea unui astfel de mecanism psihosocial în legenda lui Lycaon, cel transformat în lup de către Zeus pentru că i-a sacrificat acestuia un copil. Mâniat de gestul lui Lycaon (fiul lui Pelasgos, strămoșul mitic al pelasgilor), Zeus trimite potopul, de care scapă într-o ladă doar Deucalion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
citate și sunt suficiente motive să cred că acesta era statutul autentic, inițial al celor două ființe mitice. Ulterior, în unele credințe, solomonarul a căpătat și trăsături negative, dar la această alterare a statutului său inițial au concurat câteva fenomene psihosociale pe care merită să le punctez : 1. Sensul inițial al celor două miteme a devenit cețos, diferențele specifice s-au atenuat pe parcurs, astfel că balaurul și solomonarul au făcut corp comun, ajungând să se contamineze, să se între- pătrundă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
19). Fenomenul este mult prea răspândit și notoriu în istoria religiilor pentru a-l detalia. Sub presiunea unei doctrine teologice, vechea religie devine magie, vechii zei (daimoni) devin demoni, vechii preoți devin vrăjitori vânduți diavolului etc. Schițate fiind aceste fenomene psihosociale, sunt în măsură să elimin elementele străine și parazitare care s-au suprapus, bruindu-le, semnificațiilor, dacă nu originare, cel puțin arhaice ale celor două ființe mito-folclorice în discuție. Dacă păstrez criteriul maniheist, utilizat în vederea clasificării ființelor mitolo gice românești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rural * Navetismul Schimbarea infrastructurii * Dezvoltarea infrastructurii unor sate concomitent cu deteriorarea acesteia în alte sate * Dotarea cu utilități moderne a gospodăriei * Deteriorarea sau dispariția unor clădiri de utilitate publică în rural (școli, dispensare, cămine culturale) * Diversificarea materialelor de construcție Schimbarea psihosocială * Schimbări în relațiile interumane * Schimbări în structura valorică și normativă a unor grupuri sociale * Modalități de petrecere a timpului liber * Aspecte atitudinale legate de încredere, cooperare, competiție, asociere * Trăsături de personalitate specifice omului modern * Interes pentru viața politică și socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale României sunt nesemnificative. Femeile tind să fie mai fataliste decât bărbații, iar sentimentul controlului asupra propriei vieți crește odată cu educația și venitul și scade cu vârsta. Ruralul românesc este așadar mai orientat spre polul modernist în ce privește unul din indicii psihosociali cei mai importanți ai modernității respingerea fatalismului. Modernitatea gospodăriei 20 este scăzută în țară, în mediul rural este ridicată pentru bunuri ca frigiderul (80,1% din cei intervievați în rural posedă un asemenea aparat), sau televizorul color (78,5%), dar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spune H. Bouchet (Planchard, 1992, p. 347). Desigur, utilizarea jocurilor ca metodă de Învățare nu este lipsită de dificultăți Întâmpinate de elevi. Dificultăți de ordin cognitiv (cunoaștere, Înțelegere, logica acțiunii, de percepere a acțiunilor, operațiilor); dificultăți de atitudine, de ordin psihosocial (de relaționare, de stres, de blocaje afective, insucces etc.), dificultăți de reglaj/autoreglaj, dificultăți de ordin tactic, dificultăți de adaptare ș.a. b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)tc " b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)" Luat În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și un efort mai susținut de muncă independentă. Este adevărat că acest avantaj are și reversul său, aspru criticat, În sensul că o individualizare excesivă ar duce la negarea dialogului elev-profesor și ar izola actul de Învățare de contextul său psihosocial, ceea ce ar slăbi influența climatului colectiv de muncă, ar fi puțin favorabilă integrării individului În grupul social. Apoi, se reproșează instruirii programate că segmentează și automatizează prea mult materia de studiat, ceea ce contrazice maniera umană de a gândi, care este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
l’ordinateur, Paris, PUF. Neacșu, I. (1999), Instruire și Învățare. Teorii, modele, strategii, ed. a II-a, București, Editura Didactică și Pedagogică. Neacșu, Ioan (1990), Metode și tehnici de Învățare eficientă, București, Editura Militară. Neculau, A., Bancu, Șt. (1998), „Perspective psihosociale În educație - Cooperare și competiție”, În Cosmovici, A., Iacob L., Psihologie școlară, Iași, Editura Polirom. Negreț, I.D., Pânișoară I.O. (2005), Știința Învățării. De la teorie la practică, Iași, Editura Polirom. Not, Louis (1988), Les pédagogies de la connaissance, Toulouse, Privat. Nouveanu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe evaluările destul de realiste ale șanselor sociale ale copiilor dintr-o anumită clasă socială (efectul teoriei - concepția lui Bourdieu). Încă de la niveluri inferioare, dificultatea acoperirii necesităților școlare îngreunează nu numai material realizarea sarcinilor școlare ale elevului, ci are și efecte psihosociale brutale. Cercetările din Anglia ale lui Douglas (1968) au investigat de asemenea impactul pe care aglomerația și condițiile de locuit nesatisfăcătoare îl au asupra performanțelor școlare. Un studiu similar realizat în Țara Galilor a arătat că o categorie însemnată de copii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
încercând să nuanțeze chestiunea, au făcut opinie separată. Bergson vorbește de un rol „biologic” al imaginației. El vede în „funcția fabulatorie” o reacție a naturii contra puterii dizolvante a inteligenței. Psihanaliza (Freud și Jung) relevă rolul de factor de echilibru psihosocial pe care îl joacă imaginația simbolică. Totuși, aceste voci se aud greu din mijlocul corului majoritar iconoclast care cere la unison dezafectarea „muzeului imaginar” (Malraux) care rămâne în viziunea lor un potențial de entropie socio-umană. Această perspectivă conceptuală provine dintr-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson) 34 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogice 40 3.1. Etapa de vârstă 912 ani 41 3.1.1. Încadrare generală 41 3.1.2. Caracterizare analitică 41 3.2. Etapa de vârstă 12-15 ani 46 3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
XII Eșecul la învățătură și prevenirea lui Ă Tiberiu Rudică 213 1. Noțiunea de „eșec școlar” 213 2. Cauze ale eșecului școlar 216 3. Posibilități de prevenire și înlăturare a eșecului școlar 223 Partea a III-a Capitolul XIII Perspective psihosociale în educație Ă Adrian Neculau, Ștefan Boncu 229 1. Psihologia socială școlară 229 2. Școala Ă instituție sau/și organizație? 230 3. Clasa școlară ca grup 235 4. Omogenitate și eterogenitate în alcătuirea clasei 239 5. Cooperare și competiție 240
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grup 235 4. Omogenitate și eterogenitate în alcătuirea clasei 239 5. Cooperare și competiție 240 6. Identitate socială și stimă de sine 245 7. Atribuirea succesului și eșecului școlar 248 8. Status socio-economic și reușită școlară 250 Capitolul XIV Dimensiuni psihosociale ale activității profesorului Ă Adrian Neculau, Ștefan Boncu 255 1. Meseria de profesor 255 2. Funcțiile profesorului în școală 258 3. Rolurile profesorului 260 4. Stilul profesorului și bazele puterii sale 261 5. Reprezentările Ă factor determinant al acțiunii educative
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
domeniilor clasice de exercitare și validare a competenței psihologice a profesorului: cunoașterea obiectului muncii sale Ă elevul (partea I), a principalelor aspecte implicate în procesualitatea complexă a cunoașterii și învățării de tip școlar (partea a II-a) și a cadrului psihosocial al instituției școlare (partea a III-a). Nu ne-am referit la temele dedicate particularităților psihologice specifice unui obiect sau altul de studiu, deoarece predarea, pe lângă problemele generale (amintite în această carte), implică detalii ce se cer precizate de către metodist
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]