356 matches
-
cît ele nu au fost întotdeauna elaborate cu intenția de a primi o utilizare pedagogică. A revenit, de aceea, pedagogilor sarcina adecvării ipotezelor psihologice și sociologice la obiectivele educației contemporane. După cum s-a văzut, unii pedagogi francezi, adoptînd necritic idei psihosociologice ,,en vogue" au dus teoria pedagogică aproape de impas. Pedagogi de prestigiu ai secolului XX mai ales cei din a doua parte a sa au fost tocmai aceia care au oferit noi criterii de integrare, într-o structură relativ echilibrată, a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
intense, intime, iar distanțarea exprimă indiferență, antipatie sau deferență, după cum amplasarea în față/vs/în spate traduce opoziția socială superior/vs/ inferior sau respectul datorat vîrstei sau sexului. Aceste amplasări spațiale sînt legate deci de afinități și statute ca universalii psihosociologice. Or, aceste distanțe stabilizate prin convențiile (normele) comunității sînt transgresate voluntar (folosirea distanței intime pentru un ordin tehnic dat de un director familiar cu subalternii cf. conceptul de management baladeur din best-seller-ul Le prix de l'excellence se bazează pe
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
învârte în jurul cifrei de patru milioane, dintre care o mare parte clasate fără cercetare. Constatarea este valabilă și în Statele Unite sau Canada. Victimele acestor infracțiuni netratate rămân cu o impresie de dezordine și violență într-o lume prost reglementată. Modelul psihosociologic al insecurității ca "fantasmă" este așadar pus la îndoială: departe de a fi o îngrijorare nejustificată într-o perioadă de rarefiere a criminalității (Chesnais, 1981; Dulong, 1983), insecuritatea este legată de fapte care, din cauza numărului foarte mare, nu pot fi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme de educație a tineretului" în Studii și cercetări, Muzeul Satului, 1981 NICOLA, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și paliere, evoluție, modalități de acțiune specifice care dezvoltă un sistem de valori, o schemă de reprezentări, de roluri și reguli de joc specifice. Că identitate geografică, Pariziana ține de Paris, ca identitate socială de clasă aristocraților mondeni. Ca model psihosociologic, ea se deosebește de etnotipul francezului, pe de o parte, si de geotipul provincialului, pe de altă parte. Clișeele cele mai expresive, care revin în caracterizarea identității pariziene sunt frivolitate 95 (cu întreagă gamă de sinonime insouciance, frivolité, instabilité, diletantisme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
într-un moment de tensiune afectivă sau de perturbare a conștiinței". Etimologic, suicidul inseamna "ucidere de sine însuși" (lat. sui = de sine, pe sine; caedere = a ucide). Ca termeni sinonimi se folosesc: autoagresiune, autokirie, autoliza etc. Din punct de vedere psihosociologic, fenomenului suicidar i se acordă semnificații multiple, ca aceea a urmării singurătății, a răzbunării, ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
parte - și modelele materialiste și raționaliste - pe de altă parte 7. La nivel structural și istoric, Tönnies evidențiază trecerea tendențială de la familie/sat/oraș, economie preponderent agrară și viață politică locală către metropolă/stat național, comerț și industrie; la nivel psihosociologic (unghi predilect al autorului, unul dintre pionieri și în acest sens), Tönnies tratează formațiunile sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea în tranziție de la o formă esențială (organică, am putea spune - dar nu neapărat organicistă), Wesenwille
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prin psihanaliza lui Freud. Cred că explicația filozofică trebuie căutată în raporturile lui Bloom, deja amintite, cu neotomismul de la Chicago (Toma d’Aquino a relansat tabula rasa în Summa theologica, 1.79.2), aflat la temelia programului Great Books. Explicația psihosociologică și cultural-ideologică este probabil o combinație de captatio benevolentiae, resemnare și spirit practic (ce altceva să faci dacă studenții îți vin în clasă complet ignoranți?). Așadar, socotește Bloom, potențialul acestor tabulae rasae (inocente) este irosit și deturnat: în loc de Great Books
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
asigură și accesul la o audiență largă prin intermediul jurnalelor scrise, radiodifuzate sau televizate. În plus, acoperirea jurnalistică a campaniei de către organele de informare nu vehiculează întotdeauna o propagandă particulară, iar prin această particularitate ea este mai mult o strategie. Cercetările psihosociologice 60 au demonstrat, mai ales de la Festinger, că rezistența la persuasiune este cu atît mai scăzută, cu cît sursa mesajului nu poate fi direct identificată. Cu alte cuvinte, propaganda cea mai eficientă nu este cea prezentată ca atare, ci aceea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care va fi prezentat în următoarele secțiuni ale lucrării de față). NOTĂ. Toate aceste coordonate ale comunicării sunt reflectate, în maniere diferite, nuanțate, de perspectivele oferite de literatura de specialitate asupra modelelor comunicării și ale analizei acesteia modelul tehnicist, modelul psihosociologic, modelul informațional, modelul organizațional, modelul sociolingvistic, modelul pedagogic, modelul cibernetic, modelul semiotic, modelul pragmatic, modelul sociologic modele interacționiste și modele liniare etc. (Enăchescu, 2008, pp. 6-9; Popescu, 2007, pp. 9-11; Sălăvăstru, 2004, pp. 175-182; Abric, 2002, p. 13; Ezechil, 2002
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Angry Men (Doisprezece oameni furioși), realizat de Sidney Lumet în 1957, e un film complex. El apără principiul care e chemat să stea la baza justiției într-o țară democratică: principiul îndoielii 1. Găsim aici un bun subiect de reflecții psihosociologice asupra convingerii. Putem vedea de asemenea cum ideea de realitate e cu totul pusă la îndoială. Douăsprezece oameni se ceartă în jurul unei decizii esențiale: viața altui om. Cu cît se ceartă mai mult, cu atît își dau seama că decizia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
etnologii, istoricii și sociologii se sprijină mai ales pe concepte precum cultură, valoare, reprezentare, identitate, mit. O civilizația este definită, de obicei, ca un sistem de reprezentări și de valori. Dacă am încerca să ne eliberăm și de acest limbaj psihosociologic, devenit reflex? Teza noastră poate fi sintetizată astfel: o lume (spre exemplu o civilizație) este o configurare de posibile și de imposibile. Întrebarea "în ce lume trăim?" devine: care sunt posibilele și imposibilele caracteristice lumii noastre? Care sunt posibilele și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
autor pentru ca discursul analitic să fie "convertit" într-o cât mai mare măsură în instrumente practice de formare a abilităților de comunicare. În spiritul abordării deja clasice a lucrărilor din sfera teoriei și practicii comunicării, în lucrare sunt tratate aspectele psihosociologice specifice actului comunicării la fiecare palier relativ distinct de complexitate socială: interpersonal, de grup (informal) și organizațional. Accentul este pus pe prezentarea capacităților care trebuie dobândite pentru a asigura eficiența comunicării cu alți oameni și pe modalitățile prin care sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care o au asupra psihicului uman. Ele vor fi folosite pentru creșterea randamentului în anumite domenii de activitate, pentru diminuarea anxietății pasagerilor din aeroporturi și chiar pentru reducerea ratei agresiunilor din metrouri. Valorificarea influenței mirosurilor asupra comportamentului uman, dimensiunea lor psihosociologică interesează atât marile companii industriale, cât și anumite centre de sănătate care și-au propus vindecarea diferitelor afecțiuni prin aromaterapie. CAPITOLUL 12 SFATURI ȘI REȚETE PRACTICE În urma efectuării aromatogramei, medicul specialist poate prescrie pe această bază anumite rețete aroma terapeutice
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
conține o anume mistificare a adevărului. Deci? Aici se ascunde viciul esențial al libertății: posibilitatea de "a alege inconștient" sau parțial conștient o soluție opusă adevărului și eficienței lui. Funcționează, parcă, și la nivel edenic două dintre variantele celebrelor legi psihosociologice ale zilelelor noastre 10: • Legea lui Murphy: "Dacă ceva rău se poate întîmpla, se va întîmpla" [Legile lui Murphy, 1997:9]; sau, în termenii noștri de interes: dacă putem greși (minți), cu siguranță că o vom face. Pe de altă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acesta învață inclusiv să mintă "acceptabil", respectiv să utilizeze minciuna cu tot mai multă precizie și eficiență; • preponderent colectivă, care vizează componentele spațial-geografice (distanța transmisiei), temporale (intervalul de timp între emisie și recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tot atîtea situații structural-funcționale profunde (cărora li s-ar putea adăuga de către specialiști și altele) prin care receptarea minciunii ar putea fi definită. Desigur că, pornind de la cunoașterea acestei profunde trame, am putea desluși mai pertinent o serie de aspecte psihosociologice, cum ar fi bunăoară predispoziția unui subiect uman oarecare de a fi mințit. Cadrul acelorași trăsături de personalitate pe care le-am enunțat cînd am încercat să descriem tipurile de mincinoși ar putea fi utilizat și în acest context. Vom
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
art of the long view: Planning for the future in an uncertain world, Bantam Doubleday Dell, New York. Wack, Pierre A. (1985), „Scenarios: Uncharted Waters Ahead”, Harvard Business Review, vol. LXIII, nr. 5, pp. 72-79. Zamfir, Cătălin (2005), Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică, Editura Economică, București. Partea a III-atc "Partea a III‑a" POLITICI, PROBLEME ȘI INSTITUȚII DE SECURITATETC " POLITICI, PROBLEME ȘI INSTITUȚII DE SECURITATE" Capitolul 9tc " Capitolul 9" Politica de securitate a României (1878-2006). O perspectivă istoricătc "Politica de securitate a României
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
New Era,” NATO Review, vol. XXXIX, nr. 1. Yarger, Harry R. (2006), Strategic Theory for the 21st Century: The Little Book on Big Strategy, Strategic Studies Institute Monograph, US Army War College, Carlisle (PA). Zamfir, Cătălin (2005), Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică, Editura Economică, București. Zartman, I. William (1995), Elusive Peace: Negotiating an End to Civil Wars, The Brookings Institution, Washington (DC). Zartman, I. William (ed.) (2005), Escalation and Negotiation in International Conflicts, Cambridge University Press, Cambridge. Zartman, I. William; J. Lewis
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pentru urbanizare, industrializare, nivel de educație, dezvoltare economică, nivelul cultural, modernitatea referindu-se în acest caz la un set de valori și orientări generale, mai degrabă universaliste, decât particulariste, în terminologia lui Parsons; și nivelul individual, referitor la o orientare psihosociologică caracterizată printr-o anumită flexibilitate în rezolvarea situațiilor noi și prin comportamente specifice societăților urbanizate (Portes, 1973). În general se reproșează definițiilor modernității faptul că sunt eurocentriste, în sensul că absolutizează modelele occidentale de schimbare socială, ca fiind singurele căi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Prefer să accentuez în lucrarea de față termenul de identitate colectivă, utilizat alternativ și uneori în mod substitutiv cu cel de identitate socială, dintr-un motiv pe care îl voi explica în cele ce urmează: identitatea socială (concept de factură psihosociologică, vezi Tajfel și Turner, 1979, Chelcea, Iluț, 2003) este acea parte a identității individului care se formează prin referința la social. Orice individ face parte din anumite grupuri, care au o importanță pentru el, și conștientizează această apartenență, adăugându-i
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tehnică, București, 2004. Cassier, Ernst, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, Editura Humanitas, București, 1994. Charle, Christophe, Verger, Jacques Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001. Chelcea, Septimiu, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011. Childe, V. Gordon, De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. Gordon, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Apogeu civilizațional și soluții de relanasare în viziunea lui Claude
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
psihosociale a determinat și existența unor puncte de vedere diferite privind alegerea criteriilor de clasificare a grupurilor. Majoritatea psihologilor folosesc cel mai frecvent criteriul mărimii care este un criteriu „tehnic”, exterior, utilizând apoi criterii care țin de natura grupului (criterii psihosociologice). Folosind criteriul mărimii, P. Arbouse - Bastide afirmă că un grup trebuie să cuprindă atâția membri, astfel încât fiecare membru al grupului să poată avea o percepție individuală asupra celorlalți membri ai grupului. Un asemenea grup va avea până la 12 membri. Germaine
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
enunțare, este acela de a pune în evidență faptul că sensul și semnificația unui enunț țin nu doar de codul lingvistic, ci în mare măsură, de contextul enunțării format din enunțiator, destinatar, loc și moment, cu alte cuvinte de factorii psihosociologici și istorici ce țin de pragmatică. Rațiunea fiind, deci, abordarea integrală, sintactic, semantic și pragmatic. Surprinzându-se astfel faptul că enunțul este o entitate contingentă produsă prin enunțare de un locutor, într-un loc și moment anume, și propus unui
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
European, lași, 2001). Cartea este o foarte utilă introducere și familiarizare a cititorului român cu istoria terorismului secolului al XX-lea din America de Sud și Statele Unite ale Americii, Europa și Japonia, dar și din Orientul Apropiat. Pagini speciale sunt consacrate analizei psihosociologice a fenomenului terorismului, cu referire directă la cel internațional și de masă; la motivele practicării actelor teroriste și la principalii artizani și executanți ale acestora. Subiect privilegiat de analiză în cartea lui Servier este terorismul palestinian și cel european. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]