819 matches
-
comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă a imitației și de menținerea stratificării sociale (idem, 235). În etapa de debut a psihosociologiei, imitația a reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William McDougall (1871-1938) și Edward A. Ross (1866-1951) au explicat achiziționarea și reproducerea unor comportamente sub impulsul imitației-instinct. Tocmai sublinierea caracterului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni: "stările și procesele psihice colective, situațiile de grup și personalitatea ca produs al interacțiunilor sociale" (ibidem). Astfel, voi prezenta ipotezele și concluziile cercetărilor din perimetrul psihosociologiei care au evidențiat modul în care indivizii adoptă sau resping un anumit stil vestimentar, atribuie semnificație, fac inferențe și judecăți sociale pornind de la ținuta vestimentară a celorlalți. Relația dintre competență și înfățișare, dintre stima de sine și ținuta vestimentară, precum și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stima de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc propriile coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un secol de studiu psihosociologic al vestimentației. În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma explicativă dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentară pentru a-și indica statusul social sau pentru a-și pune în evidență anumite caracteristici corporale. Ambele studii au confirmat motivația oamenilor de a se conforma modei vestimentare din dorința de înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
social (A. G. Johnson, 1995/ 2007, 192). Relaționată acestui cadru teoretic, tema prezentei lucrări are ca repere teoriile sociologilor americani Herbert Blumer, Gerge Herbert Mead, Charles Horton Cooley și Erving Goffman. De obicei, contribuția acestor autori este consemnată în sociologie și psihosociologie în secțiunile dedicate interacționismului simbolic, perspectivă care studiază modul în care folosim și interpretăm simbolurile nu doar pentru a comunica între noi, ci și pentru a crea și menține impresii despre noi înșine și despre alții, pentru a construi un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin rolurile prescrise unor poziții sociale. Din moment ce conceptul de "rol" se referă la seturile de norme sau conduite legitim așteptate din partea individului (S. Chelcea, 1981, 217), putem apela la acest construct teoretic pentru a confirma o ipoteză frecvent invocată în psihosociologia vestimentară, și anume: în timp, modificările prescripțiilor rolurilor au fost însoțite de schimbări în planul fenomenelor vestimentare. Istoria oferă exemple de roluri socio- culturale definite, circumscrise în diverse epoci femeilor și tinerilor, la care mă voi referi în continuare pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe care corpul nostru îi poartă în toate situațiile sociale (E. Goffman, 1982, 18). Care este valoarea acestui model pentru studiul psihosociologic al vestimentației? În primul rând, putem recurge la conceptele lui Erving Goffman pentru a explica temele propuse de psihosociologia vestimentației. În modelul dramaturgic, "fețele sociale tind să se instituționalizeze în sensul așteptărilor stereotipe abstracte cărora le dau naștere" (Erving Goffman, 1959/2003, 55). Așa se explică faptul că unor roluri sociale le sunt circumscrise anumite fețe, exemplul cel mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cantitative și calitative, ediția a III-a revăzută, Editura Economică, București, 2007. Chelcea, Septimiu și Mamali, Cătalin, "Valoare", în Ana Bogdan-Tucicov et al., Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 251-252. Chelcea, Septimiu și Țăranu, Constantin, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Chelcea, Septimiu (coord.), Psihosociologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București, 1990. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana și Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
revăzută, Editura Economică, București, 2007. Chelcea, Septimiu și Mamali, Cătalin, "Valoare", în Ana Bogdan-Tucicov et al., Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 251-252. Chelcea, Septimiu și Țăranu, Constantin, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Chelcea, Septimiu (coord.), Psihosociologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București, 1990. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana și Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Comunicare.ro, București, 2008. Chelcea, Septimiu, "Rol
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologici, Editura Babel, București, 1993, p. 365. Chelcea, Septimiu, Personalitate și societate în tranziție. Studii de psihologie socială, Societatea Știință &Tehnică SA, București, 1994. Chelcea, Septimiu, " Fluxul comunicării în două trepte", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 148-149. Chelcea, Septimiu, "Comportamentul colectiv", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorii și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 51-64. Chelcea, Septimiu, Un secol de psihosociologie: autori, lucrări, evenimente, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de psihologie socială, Societatea Știință &Tehnică SA, București, 1994. Chelcea, Septimiu, " Fluxul comunicării în două trepte", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 148-149. Chelcea, Septimiu, "Comportamentul colectiv", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorii și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 51-64. Chelcea, Septimiu, Un secol de psihosociologie: autori, lucrări, evenimente, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1999. Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm: o lucrare de licență, o teză de doctorat, un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trepte", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 148-149. Chelcea, Septimiu, "Comportamentul colectiv", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorii și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 51-64. Chelcea, Septimiu, Un secol de psihosociologie: autori, lucrări, evenimente, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1999. Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm: o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor umane, ediția a II-a revăzută, Editura Comunicare.ro, București
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
19, 3, 2001, pp. 103-119. Ichim-Stoichițoiu, Adriana, "Influența engleză în terminologia politică a României actuale", în Pană Gabriela Dindelgan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, București, 2003. Iluț, Petru, Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2001. Iluț, Petru, "Comportament colectiv", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 82-83. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2004. Inglehart
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dindelgan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, București, 2003. Iluț, Petru, Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2001. Iluț, Petru, "Comportament colectiv", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 82-83. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2004. Inglehart, Ronald și Baker, Wayne E., "Modernization, cultural change and persistence of traditional values", în American Sociological Review, 65
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2001. Iluț, Petru, "Comportament colectiv", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 82-83. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2004. Inglehart, Ronald și Baker, Wayne E., "Modernization, cultural change and persistence of traditional values", în American Sociological Review, 65, 1, 2000, pp. 19-51. Inglehart, Ronald și Wezel, Christian, Modernization, Cultural Change and Persistence of Traditional Values
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
in sensitivity to appearance", în Home Economics Research Journal, 10, 4, 1982, pp. 381-390. Miller, Kimberly A., "Dress: private and secret self-expression", în Clothing and Textiles Research Journal, 15, 1997, pp. 223-234. Moldoveanu, Andreea, "Fenomenul atribuirii", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie: teorie și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 205-215. Moles, Abraham A., Psihologia kitsch-ului: arta fericirii, traducere de M. Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1980. Molnár, Virág și Lamont, Michèle, "Social categorization and group identification. How African-Americans shape their collective
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
of Marketing, 45, 4, 1981, pp. 116-124. Srank, Holly L., "Correlates of fashion leadership: implication for fashion process theory", în The Sociology Quarterly, 14, 4, 1981, pp. 534-543. Stănculescu, Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom, Iași, 1996
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în The Sociology Quarterly, 14, 4, 1981, pp. 534-543. Stănculescu, Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom, Iași, 1996. Steele, Valerie (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion, Thomson Gale, New York, 2005. Steele, Valerie, "The F word", în Lingua
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
426-447. Tilman, Rick, "Georg Simmel and Thorstein Veblen on fashion fin de siècle", în Warren Samuel, Founding of Institutional Economics: The Leisure Class and Sovereignty, Routledge, Londra, 1999. Tîrhaș, Cristina, "Moda", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 227-228. Touraine, Alain, Lumea femeilor, traducere de M. Jeanrenaud, Editura Art, București, 2007. Tumbaugh, Sarah P., "The seriation of fashion", în Home Economics Research Journal, 7, 1979, pp. 241-48. Țiu, Ilarion, "Costumul național", în Hainele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Memoria autobiografică, Ticu Constantin Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu O psihologie a educației, Gabriel Albu Orașul: studii de psihologie environmentală, Corina Ilin Procese interpersonale, Ștefan Boncu Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana Maria Marhan Psihologie politică, Laurențiu P. Maricuțoiu Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță Psihopatologie și psihologie clinică, Camelia Dindelegan Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca Universul psihic, Ștefan Lupașcu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu O psihologie a educației, Gabriel Albu Orașul: studii de psihologie environmentală, Corina Ilin Procese interpersonale, Ștefan Boncu Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana Maria Marhan Psihologie politică, Laurențiu P. Maricuțoiu Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță Psihopatologie și psihologie clinică, Camelia Dindelegan Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca Universul psihic, Ștefan Lupașcu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
protocoale încheiate în acest scop între Serviciul Roman de Informații și organele similare de informații ale statelor de care aceștia aparțin." ... 3. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "Art. 2. - (1) În cadrul Academiei Naționale de Informații funcționează: a) Facultatea de Psihosociologie - cu specializarea psihosociologie-informații; ... b) Facultatea de Științe ale Comunicării - cu specializarea comunicare socială-informații; ... c) Secția de studii aprofundate, învățământ postuniversitar și doctorat; ... d) Departamentul pentru Siguranța Naționala și Integrare Euroatlantica; ... e) Editura Academiei Naționale de Informații; ... f) Centrul de Perfecționare
HOTĂRÂRE nr. 952 din 13 octombrie 2000 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 206/1995 privind reorganizarea Institutului Superior de Informaţii în Institutul Naţional de Informaţii, în subordinea Serviciului Roman de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130762_a_132091]
-
în catedră declarată vacanță, și din metodica predării specialității respective. Articolul 9 Pentru catedrele de cultură civică pot susține concurs absolvenții de învățământ superior cu specializarea obținută prin diplomă de studii: filozofie, filozofie-istorie, istorie, drept, sociologie, științe politice și administrative, psihosociologie, pedagogie/psihologie, pedagogie, psihosociopedagogie. Articolul 10 Pentru ocuparea unei catedre de "Informatică", "Tehnologia informației", "Informatica-tehnologii asistate de calculator" și "Tehnologia prelucrării informației" se pot înscrie la concurs: ● absolvenți ai unei instituții de învățământ superior ai cursurilor universitare sau postuniversitare cu
METODOLOGIE din 13 noiembrie 2001 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139544_a_140873]
-
de specialitate și de metodica în profilul orelor dominante în catedră publicată. 5. Pentru catedrele de cultură civică pot susține concurs absolvenții de învățământ superior cu diplomă de studii în specializările: filozofie, filozofie-istorie, istorie, drept, sociologie, științe politice și administrative, psihosociologie, pedagogie/psihologie. 6. Pentru ocuparea unei catedre de geografie pot susține concurs absolvenți ai învățământului superior care au dobândit următoarele specializări: geografie, geografia turismului, știința mediului și geografie - o limbă și literatura străină. 7. Pentru catedrele Informatică, Tehnologia informației și
METODOLOGIE din 28 noiembrie 2000 de organizare şi desfăşurare a concursului din 16-17 iulie 2001 pentru ocuparea posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132688_a_134017]
-
economică", "Informatică managerială", "Contabilitate și informatică de gestiune", "Automatica și informatică economică", "Cibernetică și informatică economică". ... Articolul 11 Disciplină "Cultură civică" poate fi predată de absolvenții facultăților de științe politice și administrative, filozofie-istorie, filozofie, istorie, drept, pedagogie, pedagogie/psihologie, sociologie, psihosociologie, psihosociopedagogie, comunicare și relații publice. Articolul 12 (1) La clasa a XI-a, la liceele, grupurile școlare și colegiile cu profil servicii, specializările turism și alimentație publică, economic, administrativ, disciplina "Economia întreprinderilor și elemente de legislație" se predă, cu prioritate
METODOLOGIE din 11 martie 2002 privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar începând din anul şcolar 2002-2003, ca urmare a aplicării Planului-cadru de învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141646_a_142975]