KorAP: Find »[drukola/base=psihosomatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...33 >

815 matches

Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870

Dasen et al., 1999, p. 103). Există un anumit stres al aculturației (Berry et al., 1987; Rudmin, 2008), manifestat prin tulburări depresive, sentimente de marginalizare și respingere, ce articulează o identitate confuză și poate genera chiar anumite boli cu manifestare psihosomatică. J.W. Berry constată că există șase tipuri de schimbări specifice fenomenului de aculturație (apud Cucoș, 2000, p. 128): schimbări fizice (de exemplu, zona geografică, clima, expunerea la soare, locuința); schimbări biologice (un nou tip de alimentație, noi boli etc.

Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
Liebkind și Jasikaja-Lahti (2000), în studiul lor despre aculturație și bunăstarea psihologică a emigranților adolescenți din Finlanda, au ajuns la concluzia că subiecții de gen feminin au acuzat mai multe simptome cauzate de stresul aculturației (în special anxietate și simptome psihosomatice) decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens discriminarea, cu atît mai modest au aderat la valorile tradiționale legate de familie, și cu cît suportul și înțelegerea părinților erau mai puțin exprimate, cu atît stresul

Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
Corola-publishinghouse/Science/522_a_875

social, problemele care apar în mediul familial fiind deduse, în cadrul acestei perspective, din limitele funcționării emoționale ale unuia dintre membrii familiei și a modului în care se repercutează acestea asupra celorlalți. În teoria sistemelor familiale, probleme precum eșecul școlar, bolile psihosomatice, alcoolismul etc., sunt interpretate ca simptome ale problemelor existente în patern-ul relațiilor familiale. Scopul parentalității este acela de a crea o familie cu o bună funcționare emoțională, ai cărei membrii se simt bine uniți în compania celorlalți, dar care

ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina (2014) [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326

fizic. Principalele substrate funcționale solicitate de efort, cărora li se adresează refacerea sunt: * neuropsihic * neuromuscular * endocrino-metabolic * cardio-respirator 2.1 Sistemul neuropsihic Mijloace care accelerează refacerea neuro- psihică: * psihoterapie (demonstrație, desensibilizare, detensionare, activare, convorbiri, sugestie, tehnici de relaxare neuropsihică, autosugestie, antrenamentul psihosomatic sau training autogen) * acupunctură * acupresură * masaj * oxigenare naturală / artificială * hidroterapie caldă * medicație: glucoză, vitamine, Mg, glicocol, Piracetam, Diazepam 2.2 Sistemul neuromuscular În principal, musculatura are două roluri: cel de a determina mișcările corpului, ca urmare a proprietății ei de

Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
după criteriul conceptual: * metode de relaxare analitice (Jacobson); * metode de relaxare sintetice (Schultz); * metode de relaxare eclectice, care îmbină elemente ale mai multor sisteme (aici autorul include tehnicile lui Jarau și Klotz, cât și antrenamentul psihoton, ca tehnică de pregătire psihosomatică a sportivilor de performanță). Stokvis și Weisenhuter fac diferența între: * metodele de relaxare active, în care subiectul joacă un rol important în realizarea strategiei respective (antrenamentul autogen) și * metodele de relaxare pasive, în care sarcina realizării relaxării cade mai mult

Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254

sfârșitul examenului, el abia reușise să termine introducerea: în starea de exaltare în care se afla a uitat cum trece timpul. În aceeași secundă și-a dat seama că a eșuat. Eșecul va antrena o teribilă prăbușire, în care patologia psihosomatică închide cercul: câteva săptămâni mai târziu, simțindu-se mizerabil după acest eșec, el are nevoie, atunci când merge pe trotuar, să fixeze în albul ochilor cât mai mulți trecători posibil timp de o fracțiune de secundă, pentru a încerca să observe

[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-și petreacă timpul cu tatăl său. Solicitat de terapeut, acest tată spune câteva generalități și se refugiază în ignoranța sa în tot ceea ce-l privește pe fiul său. Copilăria mică a fost marcată de numeroase boli ale copilăriei de tip psihosomatic și nu a avut loc nici o separare de mediul familial. Intrarea la creșă a fost marcată printr-un eșec, Alain plângând tot anul, ceea ce a condus la întreruperea internării și reluarea acesteia, dar după un an. Interesul pentru școală n-

[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480

inițiativa prof. dr. E. Verza, cursul de psihoigienă și sănătate mintală. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare a patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Având o problematică atât de vastă, acest tratat este extrem de util și necesar specialiștilor dar și tuturor celor care sunt interesați de domeniu, deoarece igiena mintală

[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
mediilor sociale și igiena mintală a grupurilor instituționalizate; că igiena mintală specializată, diferențiată ca formă de acțiune practică în raport cu obiectivele pe care și le propune, ca subspecialități, și anume: igiena mintală a bolnavilor psihic, igiena mintală a bolnavilor somatic și psihosomatic și igiena mintală a persoanelor cu handicap (p. 28Ă. Igiena mintală nu presupune numai o acțiune de psihoprofilaxie a bolilor psihice, cu caracter medicopsihosocial. Ea contribuie nu numai la îmbunătățirea sănătății psihice, comunitare și individuale, ci are și rolul de

[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612

ieșit din comun, nu era un om de spirit, nu avea nici un pic de imaginație (aici avea dreptate H. G. Wells), era incapabil să poarte o conversație de salon, multe din discursurile sale erau scrise de regina Mary (care îl domina psihosomatic), avea un umor cazon§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§, nu zîmbea decît arareori (Sailors on duty don't smile, pretexta el), era teribil de timid, nu avea nici un farmec și nici un fel de magnetism (ca Eduard), nu era un raconteur ca acesta, părea plictisit și

by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251

a contribuit la remedicalizarea psihiatriei (G. Ionescu, 1995), prin validarea noilor substanțe terapeutice cu ajutorul metodelor de evaluare psihologică. Pentru Pirozynschi (1988) „domeniul de acțiune, deși în mod diferit denumit, constituie totuși o zonă comună preocupărilor psihiatriei; nevrozele pentru Kretschmer, medicina psihosomatică pentru Commonwealth Found, efectele secundare neprevăzute și nedorite ale remediilor medicale pentru Balint, iar pentru toți relația medic-pacient”. Relația cu psihopatologia oferă psihologiei medicale posibilitatea abordării în cunoștință de cauză a unor personalități morbide, capabile să inducă în eroare pe

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
a fost introdus abia în anii 1950 în discursul medical de către Alexander și Școala din Chicago. Pentru că psihosomatica prezintă raporturi complexe, incomplet cristalizate cu psihologia medicală vom prezenta punctul de vedere după I. B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
Școala din Chicago. Pentru că psihosomatica prezintă raporturi complexe, incomplet cristalizate cu psihologia medicală vom prezenta punctul de vedere după I. B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
cristalizate cu psihologia medicală vom prezenta punctul de vedere după I. B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare în grup. 6. Asigurarea unei bune

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare în grup. 6. Asigurarea unei bune complianțe terapeutice parteneriatul pentru

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor bolii psihosomatice; prioritate pentru formule de relaxare și participare în grup. 6. Asigurarea unei bune complianțe terapeutice parteneriatul pentru sănătate dintre medic și pacient asigurarea monitorizării tratamentului combaterea factorilor psihici perturbanți implicarea familiei personalului medico-sanitar auxiliar în echipa terapeutică (Luban Plozza). 7

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
psihici perturbanți implicarea familiei personalului medico-sanitar auxiliar în echipa terapeutică (Luban Plozza). 7. Programe educaționale și inițiative organizatorice pentru diverse categorii de pacienți (diabetici, cardiaci, reumatici etc.). Având în vedere că psihologia medicală are în obiectivul său și „dialectica interacțiunilor psihosomatice” (Athanasiu) constituie un argument pentru a sublinia legătură cu fiziologia, patofiziologia, biochimia, medicina cibernetică (Restian) și în genere cu specialități incluse în patologia internă (medicină internă, edocrinologia, bolile de nutriție etc.). Un rol din ce în ce mai important în orientarea și evaluarea unor

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
soartă („resemnare prezumtivă”, La Senne). Acceptă terapeutica (oricât ar fi de penibilă) fără opoziții - dar și ei recurg, nu rareori, la „vindecători”. Sentimentalii suferă în majoritate de ușoare dezechilibre mentale de tip depresiv, cenestopatic, cu hiperemotivitate etc.; la ei tulburările psihosomatice sunt frecvente. Colericii, anxioși și ei în fața bolii, recurg la medic fără întârziere; exagerează și sunt lipsiți de curaj (datorită importanței pe care o acordă valorilor elementare ale vieții: sănătate, plăcere). Boala le apare nu numai ca un obstacol - și

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
care alterează cu perioade de epuizare). Pentru a-i obliga la repaus, este necesar uneori o deosebită insistență. Există, poate, o corelație între temperamentul pasionat și unele tulburări mentale (schizofrenie, paranoia); în schimb (spre deosebire de sentimentali) pasionații prezintă mai rar afecțiuni psihosomatice. Sanguinicii sunt cei mai puțin anxioși în fața bolii. Ei se supun tratamentului cu oarecare înțelegere, dar așteaptă „ultimul moment” pentru a se consulta (această decizie se ia, de cele mai multe ori, sub influența anturajului). Este greu să impunem unui sanguinic încetarea

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
dar și prin tendința sa la avariție). Sanguinicii sunt relativ sănătoși; bolile de care suferă sunt frecvent rezultatul înclinației lor de a gusta toate plăcerile vieții. Flegmaticii consultă pentru tulburări precise, bine caracterizate: boli constituite, mai puțin tulburări mentale sau psihosomatice. Atitudinea poate fi corectă sau „indiferentă”, în sensul de a lăsa pe medic să suporte tot greul tratamentului. Dacă sunt fideli, constanți și ascultători, acest fapt este legat mai mult de un anumit simț al datoriei,decât de participarea afectivă

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
îl interesează destul de puțin, iar persoana medicului - deloc. Tendințele lor conservatoare îi fac să ia medicamentele cu regularitate, până la obișnuință sau toxicomanie. Nu caută să influențeze pe medic, nu abuzează de concedii. Suferințele lor banale sunt obezitatea, constipația și tulburările psihosomatice. Profilul patologic seamănă cu cel al sentimentelor. 2.3.1. Tipul de personalitate și boala Cunoașterea tipului de personalitate permite stabilirea unei conduite terapeutice medicale individualizate, în funcție de aceste coordonate psihologice. În acest sens prezentăm clasificarea și descrierea pe care K.

PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]