5,580 matches
-
substanțelor psihotrope; ● Convenția din 1988 contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope; ● Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg în 1995, în aplicarea art. 17 din Convenția Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, întocmită la Viena în 1989. ● Regulamentul (CEE) nr. 3677/1990 al Consiliului Uniunii Europene, referitor la măsurile ce vor fi luate pentru împiedicarea deturnării anumitor substanțe pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor sau substanțelor psihotrope, modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 3769
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, întocmită la Viena în 1989. ● Regulamentul (CEE) nr. 3677/1990 al Consiliului Uniunii Europene, referitor la măsurile ce vor fi luate pentru împiedicarea deturnării anumitor substanțe pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor sau substanțelor psihotrope, modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 3769/1992. În legislația din țările Uniunii Europene se face o distincție clară între droguri cu risc mare pentru sănătate (de exemplu, heroină, cocaină etc.) și cele cu risc mic - așa-numitele „droguri ușoare”. În privința
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
amenințarea politică (David, 1998). „Nebunia religioasă duce la nihilism” (David, 1998). Sectanții au vizat instituții de învățământ, orfelinate și au recurs la modalități de manipulare psihică, căutând alienarea ființei umane, recurgând la mutilarea fizică și psihică, la căsătorii colective, substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 71). Sectele „...în numele libertății au robit atâtea cugete și au dus în sclavie atâtea familii (David, 1997, p. 23). Sectele sunt „organizații violente ce terorizează lumea modernă” (David, 1997). Sectele sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
protejați împotriva: • oricăror forme de violență, abuz, rele tratamente sau neglijență (art. 85) • transferului ilicit în străinătate și a nereturnării (art. 99) • exploatării economice (art. 87) • exploatării sexuale și a violenței sexuale (art. 99) • folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope (art. 88) • răpirii și traficării în orice scop și sub orice formă (art. 99) • pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante (art. 28 și 90) • lipsirii, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identității sale sau de unele dintre
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
educație sanitară; educația sexuală corectă a tineretului; introducerea obligatorie a certificatelor prenupțiale de apreciere a stării de sănătate mintală; acordarea unor sfaturi genetice în cazurile de afecțiuni fizice mutilante, boli infecțioase sau cronice (sifilis, tuberculoză), intoxicații cronice (alcoolism, stupefiante, medicamente psihotrope), influențe morale și sociale negative etc.; h) cultivarea în rândul populației a unei mentalități conform căreia starea de sănătate mintală optimă este condiția esențială a dezvoltării armonioase și echilibrate (fizică, intelectuală și socială) a membrilor comunității umane respective; i) instituirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la Washington și al doilea la Paris. Se înființează, cu aceste ocazii, comitete naționale de igienă mintală, ligi de sănătate mintală. Se produce o adevărată reformă a spitalelor de psihiatrie, prin admiterea funcționării unor „servicii deschise”, iar după apariția medicației psihotrope și, în principal, a neurolepticelor, apar „Dispensarele de psihiatrie” și serviciile de psihiatrie din cadrul spitalelor de medicină generală, renunțându-se la izolarea bolnavilor psihic în servicii sau spitale separate. O contribuție importantă la acțiunea de igienă mintală au adus-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următoarele: măsuri de educație corecte pentru evitarea dezvoltării unor conduite aberante, acordându-se o atenție deosebită perioadelor de criză psihobiologică; o alimentație echilibrată, programe de odihnă și distracții, somn regulat, mișcare; evitarea consumului de droguri, lupta antialcoolică, supravegherea administrării medicamentelor psihotrope, cu explicarea în masa populației a riscurilor acestora; educația sanitară pe problemele de sănătate mintală și de adaptare complexă a individului în societate, familie sau profesiune; amenajarea locului de muncă, organizarea programului de activitate profesională, raționalizarea sarcinilor de muncă în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sursă de energii creatoare suplimentare care vin să compenseze funcțiile psihice. Cel mai frecvent utilizate sunt cafeaua, amfetaminele, alcoolul etc. Folosirea acestora este deosebit de nocivă pentru starea de sănătate mintală a individului aflat sub presiunea stresului de suprasolicitare. Utilizarea acestor psihotrope euforizante va duce rapid la o epuizare psihică generală. Randamentul psihic scade, apar greșeli în muncă, se instalează o stare de epuizare care va conduce la „conflictul om-muncă”, producând o aversiune față de profesiunea pentru care individul este pregătit și în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ceața, ploaia, viscolul etc.); - defectele tehnice ale mijloacelor de transport-circulație (auto, aeriene sau navale); - activitățile în condiții speciale (construcții, lucrul la înălțime, cu substanțe explozive sau radioactive, gaze toxice etc.); - oboseala fizică și/sau psihică, consumul de alcool, droguri, medicamente psihotrope, care modifică atenția, percepțiile, reacțiile, comportamentul etc. Cele mai sus menționate constituie factori care favorizează sau chiar produc accidentele de diferite tipuri (circulație rutieră, pilotaj aerian, de muncă etc.). Din perspectiva acestui polimorfism de cauze, trebuie să considerăm accidentele niște
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice influențează în mod direct evoluția acestora. Deși intenția oricărei terapeutici este vindecarea sau cel puțin ameliorarea bolii, în cursul tratamentului bolilor psihice pot apărea anumite accidente care modifică considerabil evoluția acestora, cum ar fi: starea de dependență de drogurile psihotrope; sindromul neuroleptic extrapiramidal; abuzul terapeutic; automedicația. 4. Traumatismul internării Orice formă de tratament este resimțită ca o povară pentru bolnav. În plus, la bolnavul psihic aplicarea tratamentului întărește ideea că „fiind necesar un tratament, individul este în mod sigur bolnav
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acesta, sunt recomandate următoarele măsuri: odihnă, cu evitarea efortului excesiv sau a activității în salturi; un regim de viață ordonat, cu respectarea programului de somn, alimentație echilibrată; evitarea oboselii sau a compensării acesteia prin aportul de euforizante (alcool, cafea, droguri psihotrope energizante sau euforizante); evitarea situațiilor de încordare emoțional-afectivă, a traumatismelor psihice ale vieții; adaptarea efortului la posibilitățile reale ale individului; evitarea situațiilor stresante care pot pune în stare de alertă mecanismele de apărare biologică sau emoțional-afectivă ale individului. k) Psihoigiena
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a bolnavilor psihic. În schema următoare, prezentăm sintetic un program de recuperare. Obiectivul principal Recuperarea sănătății mintale Obiective generale Recuperarea psihiatrică Recuperarea profesională Recuperarea socială Obiective secundare Reducerea deficienței psihice Redobândirea capacității de muncă Readaptarea socială Mijloace de realizare Terapia psihotropă Psihoterapia Supravegherea ambulatorie Postcura sanatorială Terapia ocupațională Ergoterapia Reprofesionalizarea Activitatea profesională protejată Terapia de grup Socioterapia Asistența socială Îngrijirea familială Din schema de mai sus se poate desprinde concluzia că acțiunea de recuperare a bolnavilor psihic este un tip de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viață independentă și demnă. p. 226-3 Programul de recuperare a deficienților psihic Obiectivul principal Obiective generale Obiective secundare Mijloace de realizare Recuperarea sănătății mintale Recuperarea psihiatrică Recuperarea profesională Recuperarea socială reducerea deficienței psihice Redobândirea capacității de muncă Readaptarea socială - Terapie psihotropă - Psihoterapie - Supraveghere ambulatorie - Postcură sanatorială - Terapie ocupațională - Ergoterapie - Reprofesionalizare - Activitate profesională protejată - Terapie de grup - Socioterapie - Asistență socială - Îngrijire familială 5. Particularitățile recuperării psihiatrice Recuperarea bolnavilor psihic și a deficienților pune probleme de ordin atât teoretic, cât și practic, în ceea ce privește
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în care capacitatea de muncă este redusă; deficiența psihică accentuată, în cursul căreia capacitatea de muncă a bolnavilor este complet pierdută. Recuperarea bolnavilor nevrotici necesită măsuri complexe. În acest sens, sunt menționate trei aspecte principale. Măsurile clinico-psihiatrice constau din terapia psihotropă, asociată cu psihoterapia individuală sau de grup. În al doilea rând, se impune instituirea unor măsuri psihoprofilactice de evitare a situațiilor de încordare, a suprasolicitării profesionale, a stărilor conflictuale, a tensiunilor emoțional-afective din familie, societate, de la locul de muncă. Alte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice sistematizate (de tip paranoic, paranoid sau parafrenoid, PMD, epilepsia cu tulburări psihice). Recuperarea bolnavilor psihic are în vedere mai multe aspecte: a) terapia intraspitalicească (terapie psihotropă specifică, terapie de șoc, bioterapie, terapie ocupațională, ergoterapie); b) terapia extraspitalicească, ambulatorie, care se face în cadrul dispensarelor de psihiatrie sau la centrele de igienă mintală; c) măsurile de psihoprofilaxie, de forme variate, constând în protejarea acestei categorii de bolnavi psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
c) măsuri psihosociale de eradicare a cauzelor care favorizează răspândirea alcoolismului și toxicomaniilor; d) măsuri sociale privind controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial și al modului de comportament aberant, psihopatiile și sociopatiile se înrudesc. Elementul principal este reprezentat de caracterul aberant al acestor conduite, de natura conflictual-tensională a relațiilor interpersonale, de incapacitatea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În evaluarea posibilităților de asistență și prevenție. Intervenția terapeutică de urgență Violența constă În producerea unor leziuni sau vătămări fie propriei persoane, fie altor persoane. Amenințarea cu violența reprezintă agresivitatea, care poate fi autosau heterodirecționată. Până la apariția și dezvoltarea chimioterapiei psihotrope Agresivitatea și conduitele violente dimensiuni conceptuale modalitățile de a face față manifestărilor violente ale bolnavilor psihici constau În constrângerea fizică: imobilizare, cămăși de forță, Închiderea Într-o cameră special amenajată. Abandonarea acestor metode coercitive este posibilă odată cu apariția medicației sedative
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
face față manifestărilor violente ale bolnavilor psihici constau În constrângerea fizică: imobilizare, cămăși de forță, Închiderea Într-o cameră special amenajată. Abandonarea acestor metode coercitive este posibilă odată cu apariția medicației sedative: bromuri, barbiturice, morfină. Introducerea ulterioară În terapeutică a medicației psihotrope moderne permite controlul medicamentos și psihoterapeutic asupra comportamentului agresiv, medicul având posibilitatea de a interveni fără coercitarea fizică a pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea tratamentului. Conduita medicală
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
dilata” dincolo de câmpul perceptiv printr-un mecanism de proiecție. Prin aceasta își depășește atributele sale anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prelungi și intensifica „îngrijirea medicală” accentuează impresia de gravitate a bolii pentru bolnav. În cazul bolilor psihice, psihofarmacologia modernă duce la rezultate spectaculare, rapide, creând iluzia vindecării. Dar ea poate da, în mod egal și efecte negative (dependență de medicamentele psihotrope, forme de intoleranță, sindromul parkinsonian neuroleptic, depresii secundare etc.). Toate acestea ajung, în final, să înlocuiască „boala psihică” cu o „boală terapeutică”. Trebuie avut în vedere faptul că, din punct de vedere al psihologiei medicale, în relația „medic-pacient” intervine „situația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
artificială a unor manifestări psihice anormale, de regulă de factură psihotică, reprezintă o formă de „acces controlat” pentru înțelegerea mecanismelor psihopatologice ale fenomenelor psihice morbide. Distingem, în sensul acesta, două aspecte: utilizarea în scopul unor ritualuri mistico-magice a unor substanțe psihotrope de natură psihodisleptică, capabile de a produce stări de extaz, trăiri onirice, derealizări și depersonalizări etc., ce au semnificația de comportamente culturale, fără o intenție de cercetare psihopatologică directă; administrarea unui lot experimental de animale de laborator, sau pe subiecți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a produce stări de extaz, trăiri onirice, derealizări și depersonalizări etc., ce au semnificația de comportamente culturale, fără o intenție de cercetare psihopatologică directă; administrarea unui lot experimental de animale de laborator, sau pe subiecți umani voluntari, a unor substanțe psihotrope cu acțiune selectivă, controlabile, în scopul reproducerii și studierii unor manifestări psihopatologice. Substanțele psihotrope În psihofarmacologie, prin substanțe psihotrope se înțelege acel grup de substanțe chimice, naturale sau de sinteză, care, administrate unor subiecți normali, pot induce modificări variate ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de comportamente culturale, fără o intenție de cercetare psihopatologică directă; administrarea unui lot experimental de animale de laborator, sau pe subiecți umani voluntari, a unor substanțe psihotrope cu acțiune selectivă, controlabile, în scopul reproducerii și studierii unor manifestări psihopatologice. Substanțele psihotrope În psihofarmacologie, prin substanțe psihotrope se înțelege acel grup de substanțe chimice, naturale sau de sinteză, care, administrate unor subiecți normali, pot induce modificări variate ale funcțiilor psihice (euforizante, tranchilizante, sedative, anxiolitice, hipnotice) sau care la bolnavii psihici pot determina
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intenție de cercetare psihopatologică directă; administrarea unui lot experimental de animale de laborator, sau pe subiecți umani voluntari, a unor substanțe psihotrope cu acțiune selectivă, controlabile, în scopul reproducerii și studierii unor manifestări psihopatologice. Substanțele psihotrope În psihofarmacologie, prin substanțe psihotrope se înțelege acel grup de substanțe chimice, naturale sau de sinteză, care, administrate unor subiecți normali, pot induce modificări variate ale funcțiilor psihice (euforizante, tranchilizante, sedative, anxiolitice, hipnotice) sau care la bolnavii psihici pot determina efecte terapeutice pozitive de restaurare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]