2,680 matches
-
clinică a simptomelor, precum și potențialul invalidant crescut ne fac să privim cu o deosebită seriozitate problema recuperării. Evaluarea stării de deficiență psihică va consta din următoarele: examenul clinico-psihiatric, examenul psihologic de evaluare psihodiagnostică și ancheta medico-socială a bolnavului. În cazul psihozelor endogene, deficiența psihică se traduce printr-o alterare gravă a personalității, constând din următoarele: ruperea de realitate, cu alternarea stării de conștiință; apariția unor importante modificări perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament (apatie, agresivitate, suicid, homicid); modificări afective (euforie, distimie, paratimie, depresie, melancolie, anxietate). Cele mai importante sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice sistematizate (de tip paranoic, paranoid sau parafrenoid, PMD, epilepsia cu tulburări psihice). Recuperarea bolnavilor psihic are în vedere mai multe aspecte: a) terapia intraspitalicească (terapie psihotropă specifică, terapie de șoc, bioterapie, terapie ocupațională, ergoterapie); b) terapia extraspitalicească, ambulatorie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
încercă actualmente elucidarea controverselor apărute de a lungul anilor. În secolul al XIX-lea preocupările pentru aceste afecțiuni au fost inexistente. Copii suferinzi de tulburări mentale erau incluși în categoria peiorativă de idioție (alienare profundă și congenitală). Formele clinice ca psihoza erau necunoscute sau mai bine zis, nerecunoscute, copii „cu probleme” erau adesea obiectul „țapului ispășitor” și de regulă respinși, abandonați sau închiși. Problemele încep să se schimbe cu anul 1900, când Maria Montessori, medic psihiatru, revoluționează domeniul subliniind că acei
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
sociale. La începutul secolului cercetările privind demența precoce și de regresie se înmulțesc având la bază observații făcute pe copii cu tulburări mentale. Aceste preocupări științifice au făcut posibilă definirea unor concepte pe care s au bazat intervențiile terapeutice pentru psihozele infantile, din care face parte și autismul. În 1911 Eugen Bleuler, medic psihiatru, descrie pentru prima dată sindromul de schizofrenie infantilă, termen ce îl va înlocui pe cel de demență precoce. În afară de simptomele acestei afecțiuni, el insistă pe “disociere” și
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a fi doar un aspect al deficitului de bază. În SUA descrierea avansată de Kanner este considerată ca o entitate specifică dar legată de schizofrenia infantilă. Această considerație nu este acceptată de numeroase țări din Europa, autismul fiind legat de psihozele precoce. În jurul anilor 1960 1965, pentru a caracteriza procesele psihotice asociate unei deficiențe mentale sau instrumentale, Mises și Lang introduc noțiunile de psihoze deficitare și de dezarmonii evolutive. Cercetătorii proceselor cognitive explorează fiecare dintre simptomele specifice autismului prin prisma gradului
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de schizofrenia infantilă. Această considerație nu este acceptată de numeroase țări din Europa, autismul fiind legat de psihozele precoce. În jurul anilor 1960 1965, pentru a caracteriza procesele psihotice asociate unei deficiențe mentale sau instrumentale, Mises și Lang introduc noțiunile de psihoze deficitare și de dezarmonii evolutive. Cercetătorii proceselor cognitive explorează fiecare dintre simptomele specifice autismului prin prisma gradului de percepție și analiză a informației rezultată în urma folosirii limbajului. Ei constată tulburările de percepție, de înțelegere și de comunicare și sesizează legăturile
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
legea referitoare la obligativitatea educației pentru fiecare copil cu handicap. Din nefericire această lege este rar aplicată. În 1978, Wing și Gould consideră că autistmul este un sindrom și nu o boală. De fapt, ei subliniază heterogenitatea etiologiei, autismul și psihoza fiind considerate drept “calea finală comună etiologiilor și factorilor foarte diverși”. Perioada de până în 1978 este caracterizată de numeroase dezbateri nosografice. Pentru prima dată în 1981 psihozele infantile sunt numite tulburări pervazive de dezvoltare adică deficiențe ale dezvoltării funcțiilor psihologice
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
sindrom și nu o boală. De fapt, ei subliniază heterogenitatea etiologiei, autismul și psihoza fiind considerate drept “calea finală comună etiologiilor și factorilor foarte diverși”. Perioada de până în 1978 este caracterizată de numeroase dezbateri nosografice. Pentru prima dată în 1981 psihozele infantile sunt numite tulburări pervazive de dezvoltare adică deficiențe ale dezvoltării funcțiilor psihologice fundamentale implicate în aptitudinile sociale și a limbajului. Din 1987, versiunea corectată, DSM III nu recunoaște decât 2 forme de TPD - tulburare autistă, și TPD nespecific. Această
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
multiple. Este din nefericire adesea considerată ca un handicap ireversibil. Conflictele provoacă diferențe de concepție întreținute de clasificările psihiatrice. Acestea permit abordări diferite în funcție de țară. În unele țări autismul este menținut în perspective psihiatrice și recunoscut ca o formă de psihoză infantilă. În alte țări, este recunoscut nu ca o structură, ci ca o organizație. Anumite clasificări internaționale vorbesc de tulburări pervasive de personalitate. Dezvoltarea evaluărilor permite depistarea cât mai devreme a riscului de autism, de a-l diagnostica, și de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
încadrare a copiilor (0-18 ani) cu deficiențe și handicap (dizabilități)” sunt diagnosticate cu autism (tulburări pervazive de dezvoltare, însă la capitolul „Tulburări psihice” și nu la neurologice/neurobiologice), la maturitate sunt încadrați tot la „Afecțiuni psihice”, de data aceasta la „psihoze”, iar autismul, după cum bine se știe, nu este o boală psihică! (autismromania.ro). Cert este faptul că și în țara noastră numărul copiilor cu autism este în creștere, aspect sesizat chiar de specialiștii domeniului. CAPITOLUL IV ETIOLOGIA AUTISMULUI În prezent
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și neurofiziologice, inhibiția se deosebește de epuizare și de paralizia unei funcții vitale, semnificând un proces activ și cu durată limitată În timp. Acest concept va căpăta un rol din ce În ce mai important În semiologia psihiatrică contemporană, cu referire la inhibiția din psihoze și alte procese patologice, la inhibiția din stările depresive sau nevrotice, inclusive la inhibiția anxioasă. În contextual relației intrinseci anxietate - inhibiție se poate aprecia caracterul biunivoc al raportului dintre acestea: pe de o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
a adus În fața justiției. Un alt lucru, de menționat, este acela că, mulți din cei care sunt Înregistrați cu omor, au săvârșit omoruri duble sau omor și tentativă de omor, asupra uneia sau mai multor persoane (exemplu, bolnavul G.N. cu psihoză alcoolică, a săvârșit omor și tentativă de omor asupra altor 5 persoane). De asemenea, este de menționat faptul că, Într-o proporție foarte mare, actele criminale au fost Îndreptate mai ales Împotriva părinților sau a unor membri apropiați din familie
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
devin acte decât atunci când persoana Își pierde controlul asupra gândurilor sale. Cu toate acestea, orice condiție care determină accentuarea impulsurilor agresive În contextul pierderii controlului conduce la acte violente. Aceste situații implică: stări organice și toxice, anomalii În dezvoltarea psihomotorie, psihoze floride, factori stressanți de mediu și psihosociali. Realizarea acestei diferențe Între fantezie și act este foarte importantă Întrucât conform legilor internaționale psihiatrii trebuie să avertizeze autoritățile și potențialele victime atunci când au În Îngrijire un pacient care are intenția de a
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
unor simple gânduri, fantezii , chiar și cele mai sadice , criminale nu intră În această categorie. Printre tulburările psihice care se asociază cu manifestări agresive putem enumera: retardarea mentală ,tulburarea deficit de atenție - hiperactivitate, tulburări de conștiință , tulburări cognitive ( demență, delirum) , psihoze (schizofrenie), tulburări afective, tulburări adaptative asociate cu tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul infracțiunilor comise de diferite persoane cu tulburări psihice se află În continuă creștere, cunoscându
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
realitatea și a gândurilor cu vocile reprezintă un „sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc sporit și egal al psihopatologiei asociate sau ulterioare. Este de
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc sporit și egal al psihopatologiei asociate sau ulterioare. Este de asemenea relevant că la fel ca și pacienții cu epilepsie și psihoză, pacienții cu shizofrenie arată, cel puțin În aproape jumătate din cazurile examinate de Bogerts și colaboratorii (1985) și Într-o treime din cazurile studiade de Stevens În 1982, atrofie patologică sau fibroză În lobul temporal, pe lângă atrofie importantă În palidum
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
dopamina. Pe lângă acest lucru, dereglarea din afara lobului temporal În talamus, hipotalamus, regiunile suprafrontale și tegmentum, sugerată de distrugerea focală Întru-una sau mai multe din aceste zone, la nivelul creierului schizofrenic și care este găsită și la pacienții cu epilepsie și psihoză, ar putea fi legătura dintre aceste sindroame. De la dovezi la date, TLE și GE și GE, dar nu TLE „pur”, au o tendință să dezvolte asemenea schimbări, incluzând scleroza, În lobul temporal median. Pierderea neuronilor În schizofrenie cât și În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
a comportamentului și care poate Înlocui discernământul, cu beneficii pentru analiza sa expertală. Expertiza medico-legală psihiatrică și drepturile bolnavului mintal Prin predicția nocivității psihice, expertiza În domeniu ridică problema controlului comportamentului, legitimitatea de modificare a ideilor bolnavului, admisă doar pentru psihoze, ca și internarea involuntară rezervată doar situațiilor În care bolnavul a pierdut contactul cu realitatea. În lipsa acestei pierderi, conform principiului autonomiei persoanei, constrângerea nu se aplică. În practică, au făcut obiectul deciziilor judiciare situații precum lipsa informațiilor oferite familiei pentru
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
reacție, confuzii, perturbarea sensibilă a capacității de a Îndeplini sarcini motorii simple, depersonalizare, idei până la delir paranoiac, agitație psihomotorie, panică extremă și chiar halucinații adevărate. (Cox et al 1983). Toxicitate. Notabil este faptul că dozele la care apar simptomele unei psihoze toxice acute și halucinații sunt sunt cel puțin de 5 ori mai mici decât cele considerate “mici spre medii”. Prin comparație, o doză de alcool de 5 ori mai mare decât cea necesară creării efectului de “bună dispoziție socială” ar
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
rezolvă În câteva ore după consum, și subiectul necesită spitalizare psihiatrică. În aceste momente se ridică problema diagnosticului diferențial: este vorba de un individ psihotic care a consumat canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid, poate tenta rezolvarea problemei, prin determinarea cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări mentale cu istoric psihiatric negativ Psihoza toxică canabică Un studiu prospectiv pe un an de zile
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid, poate tenta rezolvarea problemei, prin determinarea cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări mentale cu istoric psihiatric negativ Psihoza toxică canabică Un studiu prospectiv pe un an de zile desfășurat În Suedia Între 1980 și 1981, de către Palsson et al. a evaluat 11 pacienți cu psihoză canabică autentică pentru care au fost spitalizați În secții de psihiatrie. Pacienții cu
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări mentale cu istoric psihiatric negativ Psihoza toxică canabică Un studiu prospectiv pe un an de zile desfășurat În Suedia Între 1980 și 1981, de către Palsson et al. a evaluat 11 pacienți cu psihoză canabică autentică pentru care au fost spitalizați În secții de psihiatrie. Pacienții cu istoric de psihoze pre-existente sau cu abuz de substanțe multiple au fost excluși din studiu. Trăsăturile psihotice erau asemănătoare la toți cei 11 pacienți, reprezentând un amestec
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Un studiu prospectiv pe un an de zile desfășurat În Suedia Între 1980 și 1981, de către Palsson et al. a evaluat 11 pacienți cu psihoză canabică autentică pentru care au fost spitalizați În secții de psihiatrie. Pacienții cu istoric de psihoze pre-existente sau cu abuz de substanțe multiple au fost excluși din studiu. Trăsăturile psihotice erau asemănătoare la toți cei 11 pacienți, reprezentând un amestec de simptome afective și schizofrene, ca de exemplu depresi, neliniște, halucinații auditive, iluzii, confuzii și frecvent
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]