2,092 matches
-
artistice (muzicale, plastice, teatrale), a celor sportive; Participanți: părinții, învățătoarea, psihologul sau consilierul școlii, profesori de la Clubul Copiilor, de la Clubul Sportiv. 8. Pubertatea. Copilul meu se transformă Obiective propuse: familiarizarea cu aspecte legate de dezvoltarea fizică și psihică în perioada pubertății; cunoașterea implicațiilor unei bune comunicări; evidențierea rolului unei alimentații sănătoase; Participanți: părinții, medicul școlii, învățătoarea. Menționez că în cadrul discuțiilor cu părinții am remarcat un interes deosebit de a cunoaște cât mai multe aspecte psihologice, de a înțelege mecanismele care determină anumite
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
o să fiu niciodată ca Alina. Poate ei ar vrea ca Alina să fie copilul lor, nu eu.” Adolescentul nu este o altă specie Adolescentul este doar un om mai tânăr. Mai lipsit de experiența și, în plus, surprins de tornada pubertății. Trebuie să fim vigilenți. Copiii nostri vor trece prin ce am trecut și noi, dar mult mai devreme, se pare. Nu ajuta la nimic încercarea de a le da ceasul biologic înapoi. „Eu, la vârsta ta, nu mă machiam.” „Eu
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
autismul, următoarele aspecte patologice sunt caracteristice autismului. Acestea fiind însă mai mult sau mai puțin evidente, în funcție de fiecare individ în parte. Crizele. Se estimează că 25% din indivizii diagnosticați ca autiști prezintă crize, unii chiar din perioada copilăriei, alții de la pubertate (schimbările hormonale pot determina apariția sau intensificarea crizelor). Aceste reacții pot varia de la mediu (privirea fixă în gol pentru câteva secunde) spre sever (pierderea stării considerată conștientă). Mulți dintre autiști prezintă crize subacute care nu sunt sesizabile uneori, dar afectează
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de copii). Mai totdeauna ele sunt însoțite de tulburări ale activității intelectuale în diferite grade și diferite modalități (Lauteslager, 2005). 1.3.6. Particularități morfo-funcționale ale perioadei de vârstă 14-18 ani Unii autori identifică noțiunea de adolescență cu cea de pubertate. După Littrè, Gilbert, Hutinel și Lesnè, adolescența se întinde de la apariția primelor semne ale pubertății și până la stabilirea trăsăturilor individuale, somatice, organice și psihice (Ionescu, 1968). Odată pubertatea încheiată, copilul s-a transformat în tânăr (junior), care, atât din punct
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și diferite modalități (Lauteslager, 2005). 1.3.6. Particularități morfo-funcționale ale perioadei de vârstă 14-18 ani Unii autori identifică noțiunea de adolescență cu cea de pubertate. După Littrè, Gilbert, Hutinel și Lesnè, adolescența se întinde de la apariția primelor semne ale pubertății și până la stabilirea trăsăturilor individuale, somatice, organice și psihice (Ionescu, 1968). Odată pubertatea încheiată, copilul s-a transformat în tânăr (junior), care, atât din punct de vedere al dezvoltării morfo-funcționale cât și a capacității de efort și caracteristicilor psihice, se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
vârstă 14-18 ani Unii autori identifică noțiunea de adolescență cu cea de pubertate. După Littrè, Gilbert, Hutinel și Lesnè, adolescența se întinde de la apariția primelor semne ale pubertății și până la stabilirea trăsăturilor individuale, somatice, organice și psihice (Ionescu, 1968). Odată pubertatea încheiată, copilul s-a transformat în tânăr (junior), care, atât din punct de vedere al dezvoltării morfo-funcționale cât și a capacității de efort și caracteristicilor psihice, se apropie tot mai mult de adult. Studiile au arătat că, la vârsta de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
continuare modificări care accentuează diferențele dintre fete și băieți. Creșterea în înălțime la fete se încetinește progresiv, în timp ce la băieți se produce o accelerație compensatorie, care restabilește raporturile dinaintea fazei prepubertare. Mărirea în greutate continuă să fie intensă până după pubertate, mai ales la fete, asigurându-le acestora un indice de corpolență mai bun decât al băieților (Ionescu, 1968). Oasele se apropie de structura și rezistența osului adult; cartilajele de conjugare se subțiază, marcând începutul osificării lor și a încetării creșterii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și valoarea maximă (86,5 cm). Studiind variațiile acestui indice pe vârste și sexe, autorul a ajuns la următoarele concluzii: cele mai mari valori ale indicelui se constată la vârsta de 3 ani. Cifrele scad apoi an de an până la pubertate, când ajung la 3,1 cm la băieți și 3,9 la fete, după care cresc din nou, încet, până la vârsta de 19 ani, când valorile medii reprezintă 4,1 cm la băieți și 6,1 cm la fete (graficul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
vieții. În mod egal schimbările sunt produse și de manifestări interioare, proprii sistemului personalității, fără nici un fel de intervenție din afară și care nu au întotdeauna un caracter „patoplastic”. Cele mai semnificative, în sensul acesta sunt „crizele psiho-biologice” de dezvoltare (pubertate, adolescență) sau cele de involuție (menopauza, andropauza, involuția). Persoana umană nu este aceeași pe tot parcursul vieții sale. Istoria vieții individuale este reprezentată prin psihobiografia persoanei. Mecanismele echilibrului „normal/patologic” se modifică permanent, în sens calitativ, pe parcursul vieții individului. O
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
celor de ordin patologic: a) nașterea (sarcină dorită, accidentală, nedorită, născut la termen, prematur, sarcină gemelară, complicații la naștere etc.); b) dezvoltarea (motorie, senzorială, limbaj, comunicare etc.); c) bolile copilăriei (prezente, absente, complicații, igienă, alimentație, receptivitatea la boli etc.); d) pubertate și adolescență (cu tulburări de comportament, de caracter, atitudini, interese, dificultăți de adaptare și comunicare, de asociere, situația oedipiană, formarea identității, stări de dependență afectivă, carențe emoționale, frustrări, sexualitate, ciclul menstrual la fete etc.); e) dezvoltarea psihică și evoluția școlară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ingestie alimentară compulsivă urmată de o creștere ponderală rapidă și anormală. 1) Anorexia mintală Este o tulburare gravă caracterizată din punct de vedere psihopatologic prin anorexie, scădecre ponderală, amenoree și o structură mintală specifică. Tulburarea apare de regulă la pubertate și este predominantă ca incidență la fete între 15-20 de ani. Evoluția tulburărilor se desfășoară în trei faze: a) restrângerea aportului alimentar mergând până la refuzul complet de a mânca, urmată ulterior de pierderea apetitului alimentar; b) a doua fază constă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sfera tulburărilor de comportament sunt incluse următoarele tipuri de persoane: instabilii, discordanții, agresivii, perverșii, hiperactivii, antisocialii. Sintetizând din punct de vedere psihopatologic tulburările de caracter, A. Porot distinge trei mari grupe de modificări: 1) Modificări și variații fiziologice în raport cu pubertatea și adolescența, modificări precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau în perioadele presenilă și senilă la ambele sexe; 2) Anomalii de caracter, semnalate ca trăsături caracteriale ale personalității de tip paranoic, gelozie patologică, impulsivitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacțiilor. Nevrozele presupun un conflict exterior, pe când dezvoltările anormale, un conflict interior, de o mai mare importanță și complexitate. Un rol important revine factorilor psihotraumatizanți care intervin în cursul „perioadelor de criză psiho-biologică” ale individului, fie că este vorba de pubertate și adolescență, fie că este vorba de menopauză și andropauză, din perioada de involuție. În aceste situații „terenul” sau „dispoziția”, reprezintă un factor favorizant major, după părerea lui W. Bräutigam. K. Sckneider consideră dezvoltările anormale ca fiind modificări ale dinamicii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la o anumită vârstă. Dar nici această normă nu era bine fixată. Unii veneau raborata aetas („în puterea vârstei”), alții la rabostior aetas („o vârstă mai puternică”); doar puțini soseau a pueritia („din copilărie”) sau în pubentibus annis („la anii pubertății”)14. Toți veneau însă ca tineri vasali palatini „supuși (obsequium) regelui”, „încredințați (commendati) regelui” și „hrăniți (nutriti) de către rege”15. Pare sigur că depuneau față de rege și vechiul jurământ germanic de supunere și credință, vestitul truste 16, prin care se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și nu achiziționează un set de deprinderi fundamentale (scris, citit, calcul aritmetic), ulterior va întâmpina dificultăți serioase în adaptarea la cerințele mai complexe ale conținuturilor și programei școlare. Perioada școlară mijlocie (de la 10‑11 la 14‑15 ani, denumită și pubertate) corespunde stadiului operațiilor formale, când elevul reflectează mai mult asupra enunțurilor verbale și construiește mult mai ușor raționamente ipotetico‑deductive. Se caracterizează prin ample transformări biologice, fiziologice și psihologice ca urmare a declanșării unor procese și fenomene preponderent de natură
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
valorizare a potențialului copilului. Uneori, despărțirea copilului de familie poate duce la ruperea relației părinte - copil, cu efecte ireversibile în dezvoltarea psihică a acestuia. În plus, în viața oricărui individ, există anumite perioade mai delicate, cum ar fi: mica copilărie, pubertatea, adolescența, în care copiii au cea mai mare nevoie de suportul părinților. Percepția socială a copiilor cu deficiențe nu este întotdeauna constantă și foarte favorabilă, ea variază de la o societate la alta, furnizând semnificații diferite, `n funcție de cultura și de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
urina de dimineață sau într-un eșantion aleatoriu (30-300 mg/l). în practică, determinarea MA în urina de dimineață constituie un test ideal de depistare. în DZ 1, MA survine rar în primii 5 ani de la debutul diabetului și înainte de pubertate. De aceea, în DZ 1, cercetarea MA trebuie făcută anual, începând de la pubertate și după 5 ani de evoluție a diabetului. în DZ 2, din cauza dificultății precizării momentului exact al debutului diabetului, screening-ul pentru MA trebuie făcut anual, începând de la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
determinarea MA în urina de dimineață constituie un test ideal de depistare. în DZ 1, MA survine rar în primii 5 ani de la debutul diabetului și înainte de pubertate. De aceea, în DZ 1, cercetarea MA trebuie făcută anual, începând de la pubertate și după 5 ani de evoluție a diabetului. în DZ 2, din cauza dificultății precizării momentului exact al debutului diabetului, screening-ul pentru MA trebuie făcut anual, începând de la data diagnosticului (dacă nu există deja macroalbuminurie, la examenul sumar de urină). în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
medicamente apare mai frecvent la persoanele care metabolizează (acetilează) lent aceste medicamente (acetilatori lenți). 2. Factori endocrini. Numeroase argumente epidemiologice sugerează rolul hormonilor sexuali în patogeneza bolii. LES afectează în special femeile de vârstă fertilă (boala debutează foarte rar înainte de pubertate sau după menopauză). De asemenea, este mai frecvent la indivizii cu sindrom Klinefelter (care au un cariotip XXY și prezintă un hipogonadism hipergonadotrop). La femeile, ca și la bărbații cu LES, s-au constatat nivele serice mai crescute ale unor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Nefrita interstițială acută idiopatică (sindromul Dobrin, TINU) Este descris sindromul nefrită - uveită. Nefrita interstițială difuză evoluează cu eozinofilie și se însoțește de granulomatoză la nivelul măduvei osoase și la nivelul ganglionilor limfatici. Cauza este necunoscută. Survine cel mai frecvent la pubertate și, în special, la sexul feminin. Există, de regulă, simptome premonitorii: stare generală de rău, pierdere în greutate, mialgii, febră. Uveita poate preceda, poate fi concomitentă sau poate urma după debutul nefritei interstițiale acute. 11.3.4. Prognosticul nefritei interstițiale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
terminală survine, de obicei, între decadele a treia și a cincea de viață. • Manifestări digestive: episoade de diaree, dureri abdominale; • Manifestări neurologice: parestezii și dureri ale extremităților („crize Fabry”), accidente vasculare cerebrale, sindrom vestibular, ataxie, depresie; • Manifestări endocrine: creștere și pubertate întârziate. Diagnosticul diferențial include: artrita cronică juvenilă, sindromul Raynaud, eritromelalgia, lupusul eritematos sistemic, scleroza multiplă, apendicita, nevroza etc. Diagnosticul la bărbați este confirmat prin măsurarea activității α-Gal în plasmă, leucocite sau fibroblaști cutanați, care este scăzută < 15 % față de normal. La
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
In jurul vârstei de paisprezece sau cincisprezece ani, doamna S. a prezentat unele atacuri de panică. Ea este incapabilă să-și amintească în ce context anume au avut loc acestea. Singurul eveniment care s-a produs în aceeași perioadă este pubertatea, adică au apărut caracteristicile sexuale secundare (sânii) și menstruația. Aceste crize au dispărut fără tratament medicamentos sau psihologic. Perioada școlară nu a prezentat particularități deosebite. Ea a urmat studii secundare generale, apoi superioare cu succes. Pentru că nu a găsit de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-stres”. Se pare că bulimia rezultă din factorii de risc generali întâlniți în psihopatologie, combinați cu unii factori de risc specifici care favorizează un regim alimentar. Printre factorii de risc figurează unii factorii biologici (sex feminin, obezitate premorbidă, obezitate parentală, pubertate precoce...), unii factori psihologici (insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate, multiplicarea rolurilor sociale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a bulimiei lui Gwen Pe baza evaluării clinice, terapeutul inițiază o analiză funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen. Figura 3. Analiza funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen Timiditate Suprainvestire Indoială de sine școlară Anxietate de eșec Insatisfacție corporală Pubertate Deces al bunicului Comentarii Eșec sentimental privind aspectul fizic Conflicte conjugale Regim Plecarea surorii Eșec școlar Afecte depresive Crize de Gânduri compulsive bulimie Exerciții de abdomen Abuz de alcool Automutilări Izolare Vomismente Idei suicidare socială Abuz de laxative Terapeutul îi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să fie în stare să producă mai mult. Cu alte cuvinte, să aspire la „demnitatea unei profesii libere”. Dar câtă demnitate poate exista în spectacolul de figuri impuse cerut de producători? Câtă artă încape într-un dialog între „școlărițele la pubertate”? Cum să descrii filmarea „tehnicolor” a unor picioare de dansatoare de cabaret? Cum să sugerezi adâncimea gândului, când tot ce surprinde camera de filmat este baletul grotesc al paharelor cu băutură plimbate dintr-o mână în alta? La acest nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]