215,260 matches
-
Am descoperit, cu plăcută surprindere, un bizar "bric-ŕ-brac al nostalgiei" într-una din ultimele cărți semnate de Umberto Eco. O carte plină de imagini: benzi desenate, afișe, timbre, coperte de partituri muzicale, scene de film, colaje, dar și texte din publicațiile vremii. Vremea copilăriei sale, "memoria de hârtie" a vieții lui. În copilăria lui Pierde-}ară nu existau benzi desenate, nici multe reviste pentru cei mici și, în general, hârtia era cam puțină, prea puțină ca să poată fi transformată în "memorie
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
pe față o dublă frustrare: de a nu fi fost tu însuți nici vedetă și de a nu fi reușit să intri în jocul cu pricina decît ca băiat de mingi. * Septentrion literar (nr. 4-5, 2003) de la Cernăuți este o publicație interesantă și echilibrată pe care o scot, în condiții deloc ușoare, cîțiva scriitori români din Bucovina aflată sub administrație ucrainiană. Ne bucură lipsa exceselor, mai ales naționaliste ori localiste, date fiind dificultățile de afirmare a identității noastre în fostele provincii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
culturii populare românești/ Advocates in Great Britain of Romanian Popular Culture. Cu 120 de documente originale. Cartea îngrijită de Petre Florea, înmănunchind studiile, recenziile, notele, prefețele și conferințele publicate de M. Gaster, între anii 1877 și 1936, în vreo 13 publicații periodice românești, ni-l readuce în atenție pe „enciclopedistul în sensul concret al cuvântului” (Mircea Eliade), pe savantul și poliglotul, pe împătimitul cercetător de vechi manuscrise, pe acela despre care Nicolae Cartojan a scris că este deschizător de drumuri noi
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
și plicticoase - “Mein Name ist Bach”. Este primul lung-metraj al unei realizatoare de 50 de ani, Dominique de Rivaz Knecht, fostă asistentă a lui Alain Tanner și Nino Jacusso și, de mai bine de un deceniu, responsabilă cu presa și publicațiile la Festivalul de Film de la Fribourg. Subiectul ales - un episod puțin cunoscut din biografia lui Bach (scurta întâlnire, în mai 1747, a Regelui Muzicii cu regele Prusiei, Frederic al II-lea) - a fost neinspirat tratat, rezultând o poveste lipsită de
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
Tudorel Urian Editorialul ocupă în existența fiecărei publicații un loc special. Potrivit unei definiții clasice, acest tip de articol prezintă (ar trebui să prezinte) punctul de vedere al publicației respective în legătură cu o problemă care ține, la momentul respectiv, capul de afiș al actualității. Editorialul trebuie, de aceea, să
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
Tudorel Urian Editorialul ocupă în existența fiecărei publicații un loc special. Potrivit unei definiții clasice, acest tip de articol prezintă (ar trebui să prezinte) punctul de vedere al publicației respective în legătură cu o problemă care ține, la momentul respectiv, capul de afiș al actualității. Editorialul trebuie, de aceea, să fie semnat de o persoană care ocupă un rol proeminent în conducerea revistei sau a cărei voce de mare autoritate se
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
ține, la momentul respectiv, capul de afiș al actualității. Editorialul trebuie, de aceea, să fie semnat de o persoană care ocupă un rol proeminent în conducerea revistei sau a cărei voce de mare autoritate se identifică de multă vreme cu publicația în cauză. Exceptînd unele cazuri speciale, editorialele sînt articole de dimensiuni fixe, relativ reduse, publicate cel mai adesea în același loc de pe prima pagină, care prezintă poziția redacției în legătură cu o problemă controversată, aflată în dezbaterea societății, sau justifică orientarea tematică
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
a respectivului număr de revistă. Inutile silogisme de morală practică este o selecție a editorialelor publicate de Nicolae Manolescu în „România literară” începînd cu anul 1995. Faptul că din volum lipsesc primii doi ani din activitatea de editorialist a directorului publicației noastre (Nicolae Manolescu a început să scrie editoriale încă din anul 1993) se explică prin aceea că textele au fost preluate din versiunea electronică a „României literare”, inaugurată în anul 1995. Ca editorialist, Nicolae Manolescu are cîteva teme predilecte de
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
comunism. * În revista 22 (nr. 724), dl. Andrei Cornea face un lucru la care nu s-a gîndit nici un ziarist ori comentator politic după istoria așa-zisei convertiri la filosemitism a dlui Vadim Tudor: răsfoiește un număr din România mare (publicația înstrăinată de Vadim unui inexistent iranian, care totuși apare și tot sub mîna liderului PRM, și după ce și-a ratat înregistrarea ca marcă și a fost înscrisă de Ziua), numărul 704 din ianuarie 2004. Și ce citește? E ușor de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
o cam școlărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei Memoria, la fel ca a tuturor numerelor (45) de pînă azi! Ar trebui creată obligația abonării instituțiilor de învățămînt la această publicație consacrată închisorilor românești din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora generațiile dinaintea noastră le-au căzut victimă. Nu se poate spicui dintr-un sumar excepțional, trebuie citit totul. Ca să nu uităm. Sau ca să aflăm. Cînd auzim tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
simțim că ar fi drumul spre alb. * La cei 70 de ani pe care n-a mai apucat să-i împlinească în decembrie 2003, și la cei 20 scurși de la dispariția sa, Nichita Stănescu a stat în atenția mai multor publicații. A dat naștere, lucru oarecum neașteptat, la contestații, care au aprins polemici. Tonul a venit de la dl C. T. Popescu. Într-un articol din Adev|rul literar Și artistic din 16 decembrie, editorialistul l-a considerat pe N.S. „o rudă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
ne-am dovedit convingător incapacitatea. În afara multor asemenea acțiuni, dintre care pe unele le-am comentat pe larg la momentul potrivit, o expoziție și patru apariții editoriale rețin atenția într-un mod deosebit, și pentru faptul că expoziția și două publicații privesc direct familia Mattis-Teutsch, dar și pentru acela că la originea tuturor celor patru cataloage/albume se găsește o personalitate bine cunoscută în lumea artei, și anume româno-germanul Georg Lecca, de al cărui nume se leagă momente foarte importante din
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
una artistică a Gheorghienilor, mai exact , Topografia artistică a depresiunii Gheorghienilor, prima de acest fel apărută la noi, sub aceeași aegidă a Fundației Triade și sprijinită de același Georg Lecca, scrie Muradin Jenö din Sf. Gheorghe. Cea de-a patra publicație este un catalog cu aspirații de exhaustivitate închinat graficii lui Hans Mattis-Teutsch, o carte exemplară în ceea ce privește acuratețea și rigoarea informației, alcătuită tot de Almasi Tibor și apărută la Györ, cu implicarea aceluiași cuplu Triade-Lecca. În sfîrșit, cea de-a patra
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
poemelor sale în vreo limbă străină, așa cum n-a apucat să-și vadă nici opera tipărită în volum, există, încă de la începutul secolului 20, un important număr de tălmăciri ale poemelor sale care se înmulțesc după 1920 și apar în publicații din afara Egiptului. Bibliografia reflectă totodată și ecoul de care opera Alexandrinului s-a bucurat pe meleaguri românești, de la primele poeme traduse în 1939 de Ștefan Bezdechi ( Itaca și Lumînărele), la traducerea canonului în 1971 de Aurel Rău și apoi la
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
cu litere chirilice - între altele, trei antologii voluminoase: Poezia Moldovei, Proza moldovenească și Dramaturgia moldovenească - le-am comandat și am început, tot din curiozitate, să le citesc. Continuînd pe această cale, mi-am constituit o întreagă bibliotecă de cărți și publicații cu acele slove ciudate. Cred că citirii acestui prim roman i se datorește interesul meu constant pentru Basarabia, cu limba și cultura ei românească, de care m-am ocupat de multe ori pînă în 1989 spre marea indignare a sovieticilor
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
ultimele cercetări în domeniul literaturii comparate, al romanisticii ori al criticii literare în general. Secțiunea română, de asemenea, cred că e cea mai bogată din universitățile germane. - Una dintre cele mai bogate, desigur. Cea mai bogată colecție de cărți și publicații din și despre România se află însă la Biblioteca Universitară din Jena, datorită faptului că acolo există singura catedră de limba și literatura română din spațiul germanofon. - Am găsit la Heidelberg foarte multe reviste și cărți apărute în Occident și
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale autorului, a căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003) spicuim finalul: „Dezvăluirea păcatelor lui Lucian Pintilie, Șt. Aug. Doinaș, Ion Caraion și ale altor cîți vor mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
de desfășurare a cercetării științifice și colaborări internaționale. Poate că nici n-ar fi necesar să luăm pulsul unei instituții noi - aproape că e de la sine înțeles, că strădaniile celor angajați s-au concentrat intens pe ritmicitatea făptuirilor: extrem de multe publicații, majoritatea în limbi străine, extrem de multe întruniri științifice, majoritatea internaționale și toate cu urmări concrete în tipărituri sau colaborări efective în teren și, mai ales, multă strădanie pentru integrarea în viața științifică europeană (proiecte, programe, burse, publicații și activități de
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
făptuirilor: extrem de multe publicații, majoritatea în limbi străine, extrem de multe întruniri științifice, majoritatea internaționale și toate cu urmări concrete în tipărituri sau colaborări efective în teren și, mai ales, multă strădanie pentru integrarea în viața științifică europeană (proiecte, programe, burse, publicații și activități de teren cu parteneri străini), ba mai mult, o continuă mediere între estul și vestul european științific, prin oferirea unei posibilități de implicare a Basarabiei moldovenești și ucrainiene. Iar peste toate, a planat susținutul și marele efort de
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
jefuirii, locul rămas o indică fără menajamente. Așa se face, că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a rezultat un jalnic centru de cercetare înghițit de capii unui institut al Academiei, Institutul de Arheologie din București, pe care îi vom numi și pe ei, pentru a intra într-o relație de cunoaștere, Alexandru Vulpe
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
1941, la Buzău, în colecția „Zarathustra”, patronată de Ion Caraion. Aidoma lui Ștefan Baciu, era socotit un fel de copil minune al versului românesc. În perioada războiului lucrează ca redactor la Gazeta Transilvaniei din Brașov, colaborînd în paralel și la publicații precum Gândirea, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Cuvîntul literar, Luceafărul, Ardealul. În anii 1945-1946 predă la Școala Normală din Năsăud. Dar, în deceniile postbelice, traseul i s-a frînt. De la Năsăud, Brașov și București (unde și-a făcut studiile universitare
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
să devină Curentul literar după instalarea în fruntea redacției a unui critic de talia lui Șerban Cioculescu, în vara lui 1941. În ciuda unei apariții foarte neregulate și Kalendele de sub conducerea lui Vladimir Streinu s-ar fi putut transforma într-o publicație mai puțin exotică și mai aproape de cumpăna istorică prin care trecea țara. Însuși Pompiliu Constantinescu ar fi putut face loc între preocupările cronicilor sale de la Vremea unor idei și idealuri care să combată direct deruta intelectuală ce se întinsese la
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
păgubitor, scriind în felul următor despre generația ’60 „zisă a lui Nichita Stănescu”: „Îi lipsește însă spațiul indispensabil de manevră pentru declararea opțiunilor și idealurilor estetice, îi lipsește mai ales posibilitatea unui dialog cu epoca prin propriile ei reviste și publicații și alcătuirea de grupări după afinități spirituale. Astfel de generații sînt obligate să ia forma vasului pe care li-l oferă istoria”. După cum se vădește de acord cu o aserțiune a Ilenei Vrancea, potrivit căreia „delimitările și opțiunile ideologice (citește
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
articol al Nicoletei Sălcudeanu din Vatra, semnatarul rubricii din Litere își arată uimirea în fața scepticismului cu care N.S. privește orice dezbatere despre, să zicem, Adrian Păunescu și emisiunea lui televizată la kilogram, sub cuvînt că tirajul Literelor sau al altor publicații culturale nu poate concura numărul telespectatorilor lui A. P. Altfel zis, scriem pentru noi, ca să ne convingem pe noi cei deja convinși, susține N. S. Replica pe care o dă revista tîrgovișteană este de bun-simț: nu putem ignora asemenea fenomene negative
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
tîrgovișteană este de bun-simț: nu putem ignora asemenea fenomene negative, nu le putem trece sub tăcere doar pentru că fanii lui A. P. nu ne citesc. Așa este! În definitiv niciodată, nici azi, nici între războaie, nici pe vremea lui Eminescu, tirajul publicațiilor culturale și uneori acela al ziarelor nu era fabulos. Convorbirile literare au debutat în 1867 cu 300 (trei sute) de exemplare și au ajuns, un deceniu mai tîrziu, la 800 (opt sute). Timpul la care scria Eminescu avea sub 1000 (una mie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]