1,270 matches
-
pe sub San Francisco Bay. Aveam să văd îndeaproape partea de suprafață a terminalului dinspre Berkeley-Oakland, măsurile de securitate impuse de forțele de securitate asupra accesului călătorilor și bagajelor, etc. Nu m-a prins deloc mirarea și nici nu m-a pufnit râsul când am văzut cărucioare de copii controlate cu detectoare, bebeluși purtați de părinții lor în “ranițe” la spate sau la piept care se “lăsau” întorși pe toate fețele și cu dezinvoltură controlați ca atare (dușmanul se putea ascunde oriunde
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
Vino cu mine! Nu vii? Șirul nu se va opri până la palat, să știi! - Eu nu arăt ca un om de zăpadă obișnuit, nu știu dacă s-ar cădea să apar în fața reginei în halul acesta. Omulețul plin de cărbune pufni în râs: - Uită-te puțin la mine îți pare că arăt bine? Mereu când mă pregătesc de concurs, mă murdăresc! Și apoi ce? Mai important e să fii participant! Iarna nu cere defel să respectăm un model! Încurajat de omulețul
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
depus pe masă cecurile primite. - Nu se poate! a strigat Plotchemaher. Precis ai stat la o rudă. - Poate îmi faci cunoștință cu așa o rudă darnică, a spus Șimon. - Atunci, Oițerman te-a finanțat în secret... - Nu merita pariul, a pufnit Oițerman. Și în plus, am fost plecat în Laponia în săptămâna asta.. - Lăsați omul să vorbească! am intervenit noi, referindu-ne la Șimon Șeinerovici. Să ne relateze cum s-a descurcat... Șimon și-a aprins o țigară. a așteptat să
BANCNOTA DE UN MILION de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367066_a_368395]
-
de a fuma o țigară întreagă. Pisica veghea asupra mea de pe acoperiș, când deodată mi se așează leneșă în poală. O mângâi încet și încep să o simt cum toarce, ce sentiment plăcut și totuși ce imagine banală, m-a pufnit râsul: semănam cu o bătrânică care nu mai avea pe nimeni altcineva decât pe pisicuța ei de încredere cu ochii verzi. Clipele se scurg, precum nisipul printre degete, și îmi vine în minte imaginea de acum 2 zile, când m-
LINIŞTE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367177_a_368506]
-
să n-o pățesc cu cei de-acasă m-am pus pe un plâns care a uluit pe dascăl și a descumpănit evident clasa, cea din urmă mirată că n-auziseră în viețișoara ei de acest calificativ, unii colegi au pufnit în râs crezând că e vreo înjurătură sau metodă a catedrei de a pune la punct cine știe ce abateri de la reguli necunoscute până atunci, alții priveau cu compasiune „martiriul” în timp ce puțini radiau că în sfârșit mi s-a înfundat și că
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
Tare curioasă a ști cine mai trece-n zilele noastre pe sub Iisus Hristos, cunoștința mea dă semne de nervozitate astăzi, în Vinerea Mare, chestionându-mă cu aplomb: -Dar ești grozavă, tu! Ce te-a-ndemnat să treci de-a bușilea, că mă și pufnea râsul când te-am văzut între ălelalte târându-te în patru labe?! Eu am defilat grațios pe lângă... Și se pomeni dând drumul unui zgomotos și hârâit șuvoi de ha-ha!-uri și, spre sfârșit, semn al oboselii coardelor vocale, de ho-ho
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
când în cap. Lătra bucuros de n-aveai cum să nu te scoli. Uneori mă făceam că dorm și-l lăsam să se agite...atunci se apropia delicat și îmi dădea cu lăbuța peste bărbie sau peste nas...până mă pufnea râsul. Nebunia mare începea când dădeam semne că mă scol. Fugea cu pătura mea, ori cu papucii, prin toată casa. La cafea, normal că se ținea semeț în brațe. E un câine îndrăgostit de mirosul de cafea. Dacă vine cineva
CÂINELE-DEŞTEPTĂTOR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364683_a_366012]
-
un cotoi; Cu-o mână-și ținea rochița și-mi fugea de cel băboi. O, ce „miauuu!” strident,că băboiul, zvrrr! cu parul: “Uite-a dracu, miorlăita! Ea face-ntreg scandalul.” - Sât! punem mâna la gură, căci în râs dacă pufnim, Ai să vezi ce-alergătură, bâte-n cap ce-o să primim. Când vede geamul deschis: scandal, țipă îndrăcit... “Intră-n casă, când ți-am zis!”Moșneagul s-a zăpăcit. Urcă pe scări, nervos, trage ușa: „ zdranc!” zăvorul; Pe când noi stăteam
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
că viața e veșnică și Maica Domnului fiind mai presus de îngeri și heruvimi nu a murit și poate să se arate oricând oamenilor. Și s-a arătat de multe ori unora în toți acești două mii de ani. - Da` de unde! - pufni tata cu ironie. Au adus călugării ăia de-acolo o femeie care le iese în cale naivilor ce vin pe Athos și le spune tot felul de banalități, iar ei rămân toată viața cu credința că s-au întâlnit cu
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
armata și că Dudășonii cotizaseră ca să obțină postul de la spălătorie pentru fiul lor. Cum nu-l cunoști? insistase moș Senti. Nu l-ai văzut cum trece când și când pe uliță cu motocicleta lui, Kakamaki? Poate vrei să spui Kawasaki, pufnise în râs Ariel, astfel că moșul tăcuse descumpănit. Spun și eu ca tăt natu, mai adăugase totuși, ștergându-și cu dosul palmei picăturile de lapte din mustață. De fapt, scopul intervenției sale fusese atins. Își avertizase nepotul să nu se
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
Nu i-a vorbit. Ai de gând să vii? - Nu! Am mâncat la firmă. „Cu tonul ăsta chemi un câine...”. După câteva linguri, s-a ridicat nervoasă. „Ei și? Să creadă el! Asta sunt și gata!” A trecut în dormitor pufnind. El adormise... VA URMA Referință Bibliografică: Săptămâna orbului! / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
cu privirea și lăsă mâncarea pe masă cu un gest încetinit. - Vrei să ne înțelegem, nu? - Ar fi de preferat. - Atunci, ce nu îți convine? Lacrimile izbucniră fără preaviz, provocate de tonul ridicat, de-a dreptul arțăgos. Nemulțumit de reacție, pufni supărat și o lăsă în pace. Înfulecă cu poftă animalică felia pregătită pentru ea, după care îi întinse sub bărbie cana din metal cu emailul sărit pe margini, din care aburea un lapte cu miros ciudat. Acum ar fi fost
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
pisici era în toi și adunarea fu intrigată de atâta miorlăială obraznică. Domnul Leo spuse unui dulău să facă ordine. Acesta lătră scurt la ele: - Hei, ia mai terminați cu miorlăitul că în noaptea asta începe festivalul Primăverii! Motanul mire pufni țâfnos și-l scuipă jignit: - Sss! Mersssi, dom'le, merssi, știam și noi! Puteai să fii politicos și să ne oferi niște locuri pe bancă. Până la urmă se împăcară și întreaga nuntă de pisici amână cheful cu miorlăieli, luând loc
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
din petice, fulgi, cuie și sârmulițe. Pudrată din gros pe fața zbârcită, cu dâre mari de ruj pe sub mustăți, cu nasul ascuțit purtat pe sus, într-un picior avea un șoșon spart, iar în celălalt un pantof scofâlcit. Când mergea, pufnea dacă întâlnea pe cineva. Nu era bine să fii prin preajmă dacă apărea baba SPURCATA. Îi curgeau din gură tot felul de măscări de se rușinau și pietrele când o auzeau. Baba CLĂNȚOASA n-avea ochi, nas, bărbie. Sau nu
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
față o ființă de-a dreptul diabolică. Mai abilă decât el, marele șah care stăpânea peste tot și peste toate... Și când se gândea că totul pornise de la nesăbuita, interzisa și damnata pasiune care îl cuprinsese la majoratul Rashiei... A pufnit furios și a ieșit din încăpere. Soraya (care s-a retras apoi în bibliotecă pentru a citi din nou) a fost grațiată încă o dată. Cinci. Treptat, suveranului, care fusese destul de ponderat până atunci și care, după cum cititorul își amintește, nu
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
întuneric. În infern. După un timp, Satana și-a făcut apariția, sub forma unui zombie care avea totuși o voce clară, aproape omenească. "Ai văzut, chiar de mai multe ori, un film cu... mine", rosti, și la aceste cuvinte îl pufni râsul. "Scuză-mă", reluă, dregându-și glasul. "Avocatul diavolului... Vreau să comentăm împreună o singură replică, deși pelicula e mult mai complexă... «Privește, dar nu atinge... Atinge, dar nu gusta». Ce părere ai despre asta?". "M-am gândit, și eu
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
adâncă tăcere s-au prelungit prea mult, socoti că acest fapt este în dezavantajul ei și întrebă la întâmplare: - În fond, ce are Duruma cu tine? De această dată Albert nu o mai repezi. Zâmbi numai cu jumătate de gură, pufnind ușor pe nas: - Cine să înțeleagă?... * Emoția amintirii acelor clipe îl transfigurase pe Albert. - Albert, cumva nu te simți bine? - întrebă îngrijorată Arina. - Ba dimpotrivă... Nici nu mai știu de când nu m-am mai simțit atât de bine. - Spui asta
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
mai mult! Nu înțelegeam defel, cum trebuie să „lucrăm” mai mult? Îl simțeam că e nervos, pentru că bătea tactul cu nuiaua când în catedră, când în tablă. Și se uita tot mai des pe fereastră și la ceas. Începuse să pufnească și să-și muște mustața. Privirea îi înghețase în fereastră cu luciri de oțel în ochi. Pe la ora unsprezece și jumătate a intrat în clasă și domnișoara Iulia. O fantomă într-o pelerină militară cu glugă, până la pământ, de pe care
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
doar. Pe neașteptate însă, tufișul se mișcă cu zgomot de parcă o turmă de mistreți l-ar călca în picioare. Încotro s-o apuce?! Unde să mai fugă?! Iepurici și Iepurilă înlemnesc de spaimă. Deodată, se aud trosnituri de vreascuri... Cineva, pufnește mânios, bodogănind cu voce tare, apropiindu-se, din ce în ce, mai mult de ei... Iepurici tresare de bucurie. El știe bine cine pufnește astfel la supărare. Îi venea să strige și să țopăie de bucurie! Din ceață se ivește
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
să mai fugă?! Iepurici și Iepurilă înlemnesc de spaimă. Deodată, se aud trosnituri de vreascuri... Cineva, pufnește mânios, bodogănind cu voce tare, apropiindu-se, din ce în ce, mai mult de ei... Iepurici tresare de bucurie. El știe bine cine pufnește astfel la supărare. Îi venea să strige și să țopăie de bucurie! Din ceață se ivește Iepurica, pufnind ca o locomotivă... Dând cu ochii de cei doi îi întrebă: - Pe unde umblați, neastâmpăraților? Nu mi-ați promis că stați în
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
bodogănind cu voce tare, apropiindu-se, din ce în ce, mai mult de ei... Iepurici tresare de bucurie. El știe bine cine pufnește astfel la supărare. Îi venea să strige și să țopăie de bucurie! Din ceață se ivește Iepurica, pufnind ca o locomotivă... Dând cu ochii de cei doi îi întrebă: - Pe unde umblați, neastâmpăraților? Nu mi-ați promis că stați în casă până mă întorc? Pe unde...ați umblat? Cei doi iepurași se ascund unul în spatele celuilalt de rușine
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
de a-l sfâșia. Cu mare greutate i-a putut despărți.” „Îmi mărturisea că, pentru o secundă, a avut impresia că i-ar fi stat inima-n loc, lucru care l-a speriat de moarte”, adăugă Eli, gânditoare. „Apoi a pufnit în râs și m-a asigurat că, de când începuserăm plimbarea, parcă ar fi prins aripi. Se jura că nu se simțise așa bine de ani de zile. Avea programare la cardiolog în chiar săptămâna următoare. L-am felicitat, căci observasem
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
în jurul lui, cântărindu-l din ochi, curioase. Numai sticleții se țineau la distanță: „Parcă poți să știi ce-i trece ăstuia prin cap?” se gândeau ei. Însă lui Șușurel nu-i trecea niciun gând rău prin cap. Își arcui spinarea, pufni de câteva ori, se strecură sub o frunză de brusture și se întinse în răcoarea ei, apoi adormi. Nasul său roz, ca o boabă de zmeură, atrase privirea curioasă a cocoșului. Se apropie. Ținându-și capul când pe o parte
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
el!... Dă-ți jos pantalonii, conașule, ce mai aștepți? Hai boierule, că nu ți-o fi rușine de o babă ca mine... pe care a iertat-o demult bunul Dumnezeu, că nu-mi adre să mai fac păcate lumești... și pufni în râs, apoi tuși înfundat, îl prinse de amândouă mâinile și i le sărută. Să ți se-măplinească dorința, conașule!... Hai odată, ce!... stăm la tocmeală?... și a rânjit zgripțuroaica, stăpână pe dibăcia ei în a fraierii credulii, arătându-și dantura
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
retrăsese „distrusă” la capătul pridvorului și „ofta” făcându-și gânduri dacă tontul ei o să fie de acord cu „tratamentul” de urgență prescris conașului Pandele de Bușica. Adică... să se culce cu femeia mea? Cu Didinica!... și fără să vrea îl pufni un rîs scurt că se rușină pe loc de atitudinea lui față de boier și de mama Bușica. Nu, nu se poate!... alt leac nu ai găsit?!... - Mă prostule!... cum să se culce cu femeia ta? Mă!... da bleg mai ești
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]