1,472 matches
-
prin calitate. Scurtă, dar densă și filosofică, ea face mai mult decât dacă ar fi lungă și plină de inocență. A trăi bine duce și la a muri bine. Iar sarcina filosofului constă nu atât în a parazita cotidianul cu pulsiunea de moarte, cât a organiza o perpetuă celebrare a pulsiunii de viață. Pe cei care se plâng de neajunsul de a se fi născut, Epicur îi învață că depinde numai de ei să pună capăt calvarului. Sinuciderea astfel sugerată și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mult decât dacă ar fi lungă și plină de inocență. A trăi bine duce și la a muri bine. Iar sarcina filosofului constă nu atât în a parazita cotidianul cu pulsiunea de moarte, cât a organiza o perpetuă celebrare a pulsiunii de viață. Pe cei care se plâng de neajunsul de a se fi născut, Epicur îi învață că depinde numai de ei să pună capăt calvarului. Sinuciderea astfel sugerată și justificată ca un mod de a scăpa de tirania negativului
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
speță, că dă satisfacție. Plecând de la această dublă preocupare - utilitatea cathartică, eficacitatea hedonistă -, Epicur inventează un fel de prudență față de lume, de realitate, față de alții și de sine. Nici vorbă să nu reflectezi, să te supui pornirilor, să fii jucăria pulsiunilor. Filosoful, înțeleptul meditează, reflectează, gândesc, calculează: dietetica dorințelor și aritmetica plăcerilor presupun o ajustare permanentă a teoriei și a practicii, a faptelor și a doctrinei, a epifaniei oricărui eveniment și a reacției celei mai adecvate pentru a o trăi ca
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
funcționează și în sens invers, putând genera la fel de bine și îndepărtarea cuiva. În cadrul unei relații cu un individ incapabil să se angajeze prin contract - major fiind, deși minor din punct de vedere afectiv, intelectual, mental sau psihic -, mai înzestrat pentru pulsiunea de moarte decât pentru pulsiunea de viață, talentat în ceea ce privește crearea de neplăceri, necazuri și suferințe, genial în arta de a genera dureri și chinuri, dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul îl va îndepărta, îl va da
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
putând genera la fel de bine și îndepărtarea cuiva. În cadrul unei relații cu un individ incapabil să se angajeze prin contract - major fiind, deși minor din punct de vedere afectiv, intelectual, mental sau psihic -, mai înzestrat pentru pulsiunea de moarte decât pentru pulsiunea de viață, talentat în ceea ce privește crearea de neplăceri, necazuri și suferințe, genial în arta de a genera dureri și chinuri, dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul îl va îndepărta, îl va da la o parte pe inoportun
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
trebuie înfruntată cu seninătate, zâmbind, fără teamă; a te îngriji de ce va fi după aceea - cu sau fără mormânt cu flori, cu sau fără reputație - nu prezintă niciun interes; a consimți la tot ceea ce presupune o viață plasată sub semnul pulsiunii de moarte: iată păcatul de moarte... Pentru a rezolva problema morții, pentru a trăi ca un muritor și a ajunge senin la ceasul fatal, Philodem se sprijină pe o teologie. Paginile lui Epicur consacrate acestei chestiuni sunt completate cu texte
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu urechi de măgar, feministe postmoderne care reactivează platonismul excitându-se în afara contextului și a categoriilor istorice: Lucrețiu deranjează. Și cu atât mai mult când e vorba de adepții idealului ascetic cărora nu le plac nici trupul, nici dorințele, nici pulsiunile, nici plăcerea și își transformă propria incapacitate de a trăi într-un trup fericit în resentiment generalizat machiat cu pretextele universalului. 3 Ura față de luciditate. Lucrețiu plătește pentru extrema lui luciditate cu un delir pe seama numelui său. Ceva obișnuit... Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fi o nebunie să nu accepți eterna reîntoarcere a acestei legi a naturii și să nu te pregătești pentru sfârșit. Oamenii trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
te pregătești pentru sfârșit. Oamenii trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-ar întâlni niște limite în controlul echilibrelor, făcut posibil de jocul deconstrucțiilor și al reconfigurărilor? Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
zeițe, neroadele devin niște partenere adorabile, iar istericele, niște blânde complice. Nimic nu falsifică mai tare privirea lucidă asupra noastră înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
celebru dintre locuitorii săi...-, ucid, masacrează, deportează, nimicesc mii de oameni. Distrug templele, sparg statuile, rad din temelii edificiile, ard operele nelegiuite - evident, toată literatura hedonistă este sortită și ea focului! -, osândesc din principiu trupurile și sufletele, contaminează prezentul cu pulsiunea de moarte, dar și viitorul, eternitatea chiar... Pentru prima oară într-o civilizație, moartea ajunge la putere - și pentru multă vreme. Bibliografietc "Bibliografie" Salut, ambianță! Abordarea continentului filosofic presupune confruntarea cu reale dificultăți. Idealul ar consta în a începe printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Platon, un luptător rău intenționat. Nici vorbă să examinăm statutul plăcerii în filosofia lui Platon, un subiect cât se poate de vast... Dualismul său, elogiul adus de el sufletului, detestarea trupului, desconsiderarea vieții, a sensibilului, a realului, tropismul său pentru pulsiunea de moarte - amintiți-vă de Phaidon (64 b): „Filosofii cu adevărat filosofi sunt dornici de moarte”! - fac din el un gânditor emblematic pentru antihedonismul antic. Nu este de mirare că și creștinismul a profitat de această filosofie! Este cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ale literaturii în speță. Trezirea este dureroasă, uneori chinuitoare. Luciditatea, conștiența că adăpostești urâciuni este suferință atroce. În plan individual, acțiunea literaturii este să desfunde canalele ființei noastre, să dreneze scursurile. Niciunul dintre noi nu este încântat să-și descopere pulsiunile, infecțiile. Dar a fi conștient de ele este un suprem act de eliberare de sub tirania ignoranței. Știi despre tine ce ești. Ai scăpat de cursa iluziilor. În plan individual, literatura este izbăvitoare. Ai și libertatea de a nu înghiți orice
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mai înaltă autenticitate. Ca și în cazul prietenilor săi, hidoșenia feței lui Manolio, nu înspăimântă, ci dimpotrivă. Într-un fel ea era una din puținele figuri distincte ale comunității. Era în afara normei, în afara cutumei. Statutul ei de femeie care detensiona pulsiunile satului o diferențiase deja de rest. Rămânea doar ca cineva să-i răsucească personalitatea dinspre carnal spre spiritual. Și apoi binecuvântările se revarsă: își dăruiește capra Sarachinezilor și viața lui Dumnezeu. 2. CAZUL SOLJENIȚÎN - Ideile construiesc lumi. Proiectele sociale pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ea Își va concentra studiul său asupra cunoașterii valorilor morale din care persoana construiește propriile sale sentimente morale. În felul acesta, Psihologia Morală se Înfățișează ca un domeniu complementar Psihanalizei, care are ca obiect Inconștientul, iar ca domeniu de cunoaștere pulsiunile. Nu trebuie Însă trasată o demarcație netă, absolută, Între Psihanaliză și Psihologia Morală. Ele, deși individualizate, sunt complementare, Întrucât ambele au ca obiect al cunoașterii omul. Existența a două psihologii pentru același obiect demonstrează, de fapt, că natura obiectului lor
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eul este Însuși centrul persoanei, În care se Întâlnesc Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Socrate și Nietzche au pus problema valorii Supra-Eului ca „forță morală”, „demonică” a persoanei, iar Schopenhauer și Freud au arătat valoarea Inconștientului ca „forță irațională” a pulsiunilor, a „elanului vital” bergsonian și al „voinței care mă Împinge”, care mă dinamizează (F. Nietzche, A. Adleră. Eul individual, instanță a conștiinței și realității, se află permanent supus Între două forțe de presiune. De jos În sus, Inconștientul urmărește ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unor dorințe intime ale fiecăruia, existente În stare latentă, prin care sunt satisfăcute tendințele morale și sufletești ale Supra-Eului și pe care acesta le actualizează și le pune În valoare. A face bine, a ajuta, a ocroti sunt complementare, ca pulsiuni morale, cu a face rău, a distruge, a Împiedica pe celălalt. Acțiunile și conduitele psihologice ale unei persoane nu au la baza lor numai pulsiunile. Ele sunt dictate și de prezența celuilalt sau a celorlalți. În sensul acesta, ele capătă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și le pune În valoare. A face bine, a ajuta, a ocroti sunt complementare, ca pulsiuni morale, cu a face rău, a distruge, a Împiedica pe celălalt. Acțiunile și conduitele psihologice ale unei persoane nu au la baza lor numai pulsiunile. Ele sunt dictate și de prezența celuilalt sau a celorlalți. În sensul acesta, ele capătă și o semnificație morală internă. Elementul central În Psihologia Morală este persoana umană și relațiile sale cu celelalte persoane. Nevoia mea de ceilalți este modalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vom apela la factorii culturali și la valorile morale (R. Linton, A. Kardiner, R. Benedict, M. Mead, I. Gobry, R. Le Senneă. Persoana este ființa morală. Ea este omul educat, produs al culturii (B. Malinowskiă. Omul este ființa naturală, produsul pulsiunilor și al instinctelor sale fundamentale. Persoana este ființa morală, În cazul căreia interiorizarea valorilor a dat naștere Supra-Eului și conștiinței morale. Persoana morală este reflexivă și responsabilă de actele sale. Ea are capacitatea de a evalua consecința acestora. Își orientează
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să fii depășește condiția de a fi ce ești. A vrea să fii este deschidere, depășire, afirmare, un act prin care Eul se impune În raporturile sale, pe toate planurile. La baza acesteia stă voința de a fi, care este pulsiunea ce proiectează Eul dincolo de condiția sa și ea reunește atât elemente psihologice, cât și morale. Ea este o pulsiune spirituală a persoanei. Prin voința mea eu mă opun limitelor și Încerc, doresc, să le depășesc. Or, acesta este un act
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin care Eul se impune În raporturile sale, pe toate planurile. La baza acesteia stă voința de a fi, care este pulsiunea ce proiectează Eul dincolo de condiția sa și ea reunește atât elemente psihologice, cât și morale. Ea este o pulsiune spirituală a persoanei. Prin voința mea eu mă opun limitelor și Încerc, doresc, să le depășesc. Or, acesta este un act de eliberare prin propria mea voință. Trebuie făcută diferența dintre eliberare și libertate. Libertatea este corelată cu acțiunea exterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
După o luptă cu mine Însumi, În care mă descopăr și mă refuz, sfârșesc prin a mă reîntoarce la mine, acceptându-mă așa cum sunt de fapt. Înțeleasă În sensul acesta, problema trăirii metafizice este un act de sublimare, prin care pulsiunile vitale, convertite În aspirații și idealuri, sunt proiectate (și o dată cu ele și Eulă Într-o transrealitate. Cine Îmi oferă această consolare? La ce va face apel Eul meu la capătul acestui periplu al căutărilor de sine? Căutându-și propria sa
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dincolo de ea nu mai este nimic. Persoana vede, la sfârșitul acestor eforturi, că a pierdut totul În lupta pentru sine Însăși. În acest moment, singura salvare va veni din partea valorilor morale pe care individul a căutat să le Înlocuiască cu pulsiunile sale. Soluția reală, și poate cea mai solidă, va fi Însă „salvarea” prin celălalt sau prin ceilalți. Orice salvare este un act de Întoarcere, un act de reintrare În condiția originară a ființei mele. Nu este o renunțare a căutărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
altă persoană sau pentru un grup de persoane (E. Mounnieră. Ea reușește să atingă plenitudinea În momentul În care ceilalți, cărora li se devotează, reprezintă pentru ea mai mult decât propria sa viață. Individul este Însă ființă primară, dependentă de pulsiuni și de nevoile sale fundamentale, În primul rând cele de ordin biologic. El este dominat de nevoia de securitate și de instinctul de conservare, care se manifestă prin egoism. Persoana este ființa morală care se formează prin interiorizarea valorilor morale
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale unei persoane umane, atât față de ea Însăși, cât și față de ceilalți și de lume În general. Prin acestea ea domină Psihologia morală, integrând-o În sfera disciplinelor sale ca știință. În centrul Psihologiei Morale se află persoana umană, cu pulsiunile sale primare, de natură pur biologică, dar și cu aspirațiile sau tendințele sale spirituale, În care sunt concentrate valorile morale. Eul moral, ca nucleu al personalității, prelucrează atât pulsiunile Inconștientului, cât și aspirațiile Supra-Eului, elaborând din acestea atitudini, sentimente, acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]