1,471 matches
-
copilului. El are o semnificație morală, prin grija și iubirea cu care Îl Înconjoară și Îl ocrotesc părinții săi. Adolescentul este imaginea neliniștii. El nu mai este copil, dar nu este Încă nici un tânăr format. Este un amestec bizar de pulsiuni care se cer satisfăcute, dând impresia unei revolte, a unei nemulțumiri, a unor căutări și, În final, a nimic anume. Adolescentul este imaginea unei vârste care, din punct de vedere sufletește și moral, Își caută forma, modelul valoric cu care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o cursă permanentă a individului de a atinge binele și fericirea, ocolind răul pe care-l dau durerea și suferința. Binele reprezintă siguranța și progresul. Răul reprezintă pericolul și distrugerea. Binele este viața, răul este moartea. Față de aceste sentimente și pulsiuni morale se formează și imaginea morală de sine a persoanei umane. Și În acest caz, distingem o diferențiere, o separație, Între cum mă percep eu În realitate și modul În care eu vreau să fiu pentru mine, dar și pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine, care este reprezentarea propriei sale persoane În planul conștiinței morale, ca valoare. Eu nu sunt numai cel care sunt, ci și cel care doresc să fiu. Din acest motiv, persoana aspiră continuu către propria sa perfecțiune. Din nou apare pulsiunea transcendenței sub forma transpersonalului. Nu este vorba propriu-zis de un refuz a ceea ce sunt, ci mai mult dorința de a depăși ceea ce sunt. Este tendința care exprimă aspirația mea de a fi Într-un anumit fel. Aceasta este explicată și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ea poate apărea ca o trăsătură unică de caracter (psihopatieă sau În cadrul unor afecțiuni psihice grave (epilepsie, isterie, paralizie generală progresivă, involuție senilă, alcoolism, sindromul psiho-organic cerebral post-traumatic etcă. Un loc aparte trebuie acordat analizei celor două forme majore de pulsiuni, cu o marcantă notă de deviere psiho-morală: sadismul și masochismul. Din punct de vedere psiho-moral, ele constituie grupa algolagniei, caracterizată prin insensibilitate morală și fizică la durere. Sadismul este plăcerea de a produce durere și suferință altei persoane. Masochismul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca o continuare a sentimentelor morale, cu care sunt direct Înrudite și pe care le continuă. Aspirațiile morale Nici o persoană nu dorește să fie ceea ce este sau să-și mențină permanent același statut. Fiecare individ tinde să se depășească, În virtutea pulsiunilor acelui Inconștient spiritual care-i deschide perspectiva transcendenței. Sentimentele morale se raportează la egoismul sau altruismul persoanei, iar aspirațiile morale la deschiderea și depășirea de sine prin transindividualitate. În sensul acesta considerată problema, se poate vedea că sentimentele morale sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să ne limiteze libertatea În raport cu legea morală. Aceste restricții vin din exterior prin legi și din interior prin vocea conștiinței morale. Aspirațiile persoanei sunt expresia dorinței acesteia de a-și depăși limitele care Îi sunt impuse. Orice aspirație este o pulsiune de afirmare a sinelui, dorința de „a-fi-tu-Însuți”. Viața Însă Îți impune normele ei generale, printre care și obligativitatea de „a-fi-ca-ceilalți”. Aceasta Înseamnă, de fapt, „a-fi-conform-unui-model” pe care Îl impun normele moral-religioase și socioculturale. Tot ceea ce este contrar acestuia, tot ceea ce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
devină. A trăi, Înseamnă a te lupta să exiști, „să-fii-În-lume”, dar și „să-fii-tu-Însuți”. Luptă pentru viață este de fapt dorința persoanei de a se afirma, de a fi ea Însăși. Această dorință legitimă este dată, pe de o parte, de pulsiunile Supra-Eului, de egotismul structural al Eului din punct de vedere constituțional-intern, dar și de limitele impuse persoanei și vieții acesteia de către normele socioculturale și moral-religioase, de condițiile schimbătoare ale lumii externe În care persoana se formează, trăiește și căreia Îi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ele Închid persoana și viața În limitele unor obligativități stricte, care nu pot fi ocolite. Depășirea acestor limite reprezintă o confruntare a individului cu lumea, care va avea Întotdeauna repercusiuni asupra lui și a vieții sale. Persoana opune limitelor lumii pulsiunile, aspirațiile și idealurile sale. Pulsiunea transcendenței este dată tocmai de opoziția față de limite, de lupta cu ele, de efortul persoanei de a le depăși. Ea reprezintă mecanismul psihologic prin care persoana vrea să iasă din lume, să-i depășească limitele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În limitele unor obligativități stricte, care nu pot fi ocolite. Depășirea acestor limite reprezintă o confruntare a individului cu lumea, care va avea Întotdeauna repercusiuni asupra lui și a vieții sale. Persoana opune limitelor lumii pulsiunile, aspirațiile și idealurile sale. Pulsiunea transcendenței este dată tocmai de opoziția față de limite, de lupta cu ele, de efortul persoanei de a le depăși. Ea reprezintă mecanismul psihologic prin care persoana vrea să iasă din lume, să-i depășească limitele, dar concomitent să se depășească
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
statutul său din familia originară, acela de fiu protejat, și va deveni slugă la străini. Când Își va epuiza resursele, va reveni acasă, Întorcându-se la spațiul originar, În care va dori să se reintegreze. Fiul rătăcitor dă frâu liber pulsiunilor primare, comportament caracteristic adolescenței exuberante, ca urmare a unei euforii legate de ieșirea de sub autoritatea paternală și a unei lipse de experiență de viață care să-i confere cenzura morală a actelor sale. Dar experiența mizeriei, prin consecințele sale, este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Competiția și conflictul dintre generații sunt Înlocuite cu continuitatea dintre generații. Ca doctrină explicativă a procesului de formare a personalității, psihanaliza se Întemeiază pe complexul lui Oedip. El este valabil În ceea ce privește explicarea dinamicii etapelor de formare și de maturizare ale pulsiunilor Inconștientului. Putem oare prelua și aplica acest concept În Psihologia Morală, așa cum se poate vedea din exemplul celor două cazuri mai sus analizate? Cred că lucrurile se prezintă În aceste situații cu totul altfel. Psihologia Morală este psihologia Supra-Eului moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Putem oare prelua și aplica acest concept În Psihologia Morală, așa cum se poate vedea din exemplul celor două cazuri mai sus analizate? Cred că lucrurile se prezintă În aceste situații cu totul altfel. Psihologia Morală este psihologia Supra-Eului moral. Dinamica pulsiunilor morale este diferită de cea a pulsiunilor primare apetențiale ale Inconștientului. Pentru a se afirma, forțele Inconștientului sacrifică și separă, cele ale Supra-Eului construiesc și apropie. Eu mă realizez, mă Împlinesc ca ființă morală prin integrarea și identificarea cu modelul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În Psihologia Morală, așa cum se poate vedea din exemplul celor două cazuri mai sus analizate? Cred că lucrurile se prezintă În aceste situații cu totul altfel. Psihologia Morală este psihologia Supra-Eului moral. Dinamica pulsiunilor morale este diferită de cea a pulsiunilor primare apetențiale ale Inconștientului. Pentru a se afirma, forțele Inconștientului sacrifică și separă, cele ale Supra-Eului construiesc și apropie. Eu mă realizez, mă Împlinesc ca ființă morală prin integrarea și identificarea cu modelul arhetipului patern, nu negându-l și Înlocuindu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
plăcerea procurată de sensibilitatea superficială, tactilă, fie despre plăcerea procurată de sensibilitatea profundă, viscerală. În ambele situații, plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului cu obiectul plăcerii. Plăcerea profundă, viscerală este legată de satisfacerea apetențelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care au ca obiect plăcerea Aceste ritualuri fie urmăresc realizarea plăcerii fizice, somatice, fie realizarea unei stări de bucurie și fericire sufletească și moral-spirituală către care aspiră individul sau grupul social. Plăcerea fizică este realizată prin ritualurile orgiastice, care eliberează pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eliberează pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale sexuale. Modul de manifestare este reprezentat prin dansuri cu ritmuri stereotipe, dezordonate sau sincronizate, agitație colectivă de tipul unor stări de transă generală, care imită sau chiar reproduc conduite care mimează violența. Ca exemple pot fi amintite bacanalele sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru ceilalți; - trăirile emoționale, În raport cu situațiile vieții; - conținutul ideativ referitor la mine, la felul În care eu gândesc propria mea persoană, - durata existenței mele, percepută ca scurgere a timpului, la care raportez prezența mea În lume, - nevoile sau trebuințele proprii pulsiunilor mele care se cer a fi satisfăcute; - conduitele, acțiunile și creațiile mele ca mod specific de a fi, proprii persoanei mele. Orice persoană are o identitate proprie. Identitatea este marca Eului. Ea este o sinteză a Eului prin care persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o altă dimensiune. Eu sunt atras de anumite modele ideale sau, mai exact, de anumite persoane care reprezintă pentru mine modele idealizate, către care tind și cu care doresc să mă identific. Natural că aceasta este, În primul rând, o pulsiune morală, care vine dinspre Supra-Eul meu valoric. Aceste modele umane corespund aspirațiilor mele, către care eu mă Îndrept. Ele pot fi părinții, profesorii, educatorii, maeștrii, șefii, alte personalități. Modelele de referință incarnează anumite arhetipuri, către care Eu tind, și această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
propria mea Împlinire. Cum trebuie să Înțelegem, din punct de vedere psihologic și moral, aspirația de a te identifica cu un model uman ideal? Este aceasta doar o variantă a situației oedipiene, sau este altceva? Situația oedipiană este legată de pulsiunile primare, raportate În primul rând la Inconștient, pe când identificarea mea cu un model ideal este o aspirație pe care o raportez la valorile morale selectate de către Eul meu și care sunt În legătură cu Supra-Eul moral. Din acest motiv, nu se mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În plan exterior, nevoia de a-fi-conform-cu o anumită imagine exemplară, respectată și admirată. În felul acesta pusă problema, situația prometeică se dovedește a fi cu totul altceva decât situația oedipiană. Persoana umană este atrasă de celălalt, nu numai În virtutea unor pulsiuni primare, de natură sexuală, ale Inconștientului, ci și În virtutea pulsiunilor secundare, de factură morală, valorică, ale Supra-Eului. Așa cum există o situație oedipiană descrisă de S. Freud În psihanaliză, trebuie să admitem că există și o situație prometeică În psihologia morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
respectată și admirată. În felul acesta pusă problema, situația prometeică se dovedește a fi cu totul altceva decât situația oedipiană. Persoana umană este atrasă de celălalt, nu numai În virtutea unor pulsiuni primare, de natură sexuală, ale Inconștientului, ci și În virtutea pulsiunilor secundare, de factură morală, valorică, ale Supra-Eului. Așa cum există o situație oedipiană descrisă de S. Freud În psihanaliză, trebuie să admitem că există și o situație prometeică În psihologia morală. Situația prometeică nu este un complex. Eu nu mă simt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valoric moral, intelectual, spiritual, pe care Îl incarnează pentru mine o anumită persoană, devenită simbol de referință. Aceasta nu mai este Însă numai o simplă atracție simpatetică, ci mai mult decât atât, ea este un interes sau, mai exact, o pulsiune morală care vine din partea Supra-Eului meu. Ea reprezintă tendința mea de depășire și de Împlinire a propriei mele condiții umane, ca ființă interioară și ca persoană, În exteriorul meu, prin identificarea cu un model exemplar de referință către care aspir
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nefericire pentru el, este și rămâne singur, deși aspiră la salvarea lumii. Se poate vorbi, prin urmare, de o aspirație profundă, latentă În Supra-Eul moral al fiecărui individ, către un ideal uman. Această aspirație a Supra-Eului poate fi comparată cu pulsiunile Inconștientului. Ea este Însă de o altă factură. Existând latent În interiorul persoanei, ea așteaptă momentul realizării. Această așteptare este starea de neliniște legată de Împlinire și pe care o putem considera un complex prometeic, de data aceasta cu aceeași semnificație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și invers, În cazul unui model ideal negativ. În orice caz, alegerea sau asocierea mea cu celălalt, sau cu ceilalți, nu este Întâmplătoare, ci dictată de o atracție care Își are rădăcinile În Supra-Eul meu moral și spiritual, urmărind satisfacerea pulsiunilor valorice ale acestuia. În plan general, Eu prefer persoane care Îmi sunt asemănătoare, În care mă recunosc și cu care, din acest motiv, mă pot ușor identifica. În cazul acesta, se stabilește rapid un acord reciproc. Dar aceasta nu reprezintă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale sentimentului de iubire, cum ar fi iubirea pentru animale. Aceasta Însă nu este iubire propriu-zisă, ci o formă particulară de atașament față de o ființă diferită de om. Se mai pot discuta și formele aberante ale iubirii, iubirea deturnată de pulsiunile perverse dintre partenerii de același sex (homosexualitateaă, iubirea incestuoasă etc. Nici iubirea deviantă, nici atașamentul de obiecte (avariția, colecționarismul etc.Ă nu sunt forme ale iubirii. Iubirea trebuie să reunească un sentiment sufletesc cu o valoare morală care să corespundă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]