2,674 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAȚIE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 988 din 14 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 14 Septembrie 2013 Ferice de cel care crede în tine, ferice de cel ce te poartă la sân, de semnul acesta nu mi-e
SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365036_a_366365]
-
două mii de ani și mai de mult Și-oriunde-ar fi prin viață să te duci, Mânat de vreme și purtat de soartă, Tu nu uita de Semnul Sfintei Cruci, De Crucea care vindecă și iartă... Referință Bibliografică: Semnul cel dintâi de punctuație... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 988, Anul III, 14 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365036_a_366365]
-
2013. cuvintele rostogolite se adună în grămăjoare umbrind pietrele cu aripile lor de sub fiecare răsar versuri înmugurite eram acolo ieri după asfințit când m-a adoptat poezia botezul meu este lacătul de la poarta altui început ascund cheia lângă semnele de punctuație îmi cumpăr creioane colorate un pix și cappucino cu gust de cireșe amare de mâine scriu iar ... Citește mai mult cuvintele rostogolitese adună în grămăjoare umbrind pietrele cu aripile lorde sub fiecarerăsar versuri înmuguriteeram acolo ieridupă asfințitcând m-a adoptat
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
nu-i permis" și s-a continuat mai apoi cu "nu, nu, nu... fi cuminte"... Atâta doar că la această ultimă expresie eu nu am „văzut” nici virgula și nici punctul, pentru că... era mult mai mult decât simplu semn de punctuație și am înțeles, ca orice muritor doritor, că nu este cazul să mai fiu cuminte... Era mai mult decât un simplu DA. Era mai mult decât o invitație... Era un îndemn direct la acțiune, adică la... a nu fi cuminte
DA ORI NU NE COMPLICĂ VIAŢA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366522_a_367851]
-
sonetistică, atât de riguroasă structural, dar cu atât mai inefabilă, un act curajos, într-o vreme când tinerii se lasă învinși de noile structuri apoetice, un fel de bâiguieli confuze, licențioase și dezlânate, în care ritmul, măsura, rima, semnele de punctuație sunt neglijate în favoarea limbajului vulgar, scăpat din frâie (dar atât de gustat!), de tineri din ce în ce mai năimiți și tulburați de ispitele clipei. Conștientă de darul său creator, Alexandra Mihalache îl pune în valoare în plenitudinea lui, străduindu-se să-și găsească
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
aurora boreală, E poartă dintre cele două lumi Aș vrea să plec...mi se închide ochiul..., Eu totuși..., lângă tine am să rămân. Sunt călător...atât de mult îmi place, Îți scriu poem, după poem, Nu am o regulă de punctuație.., Prin tactul de vioara te rechem. ... .............................................. Mă vei găsi într-o Camelie zâmbind Cu brațele deschise spre lumină, Pe fiecare floare am să-ți scriu.. Cuvântul meu să prindă rădăcină. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Pe unde treci / Camelia
PE UNDE TRECI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350614_a_351943]
-
mâna peste zare, să te caute, imitând privitul la televizor în chipul rândurilor scrise, primite cadou astăzi de la un „necunoscut”, de la un cavaler al cuvântului, sub gingășia bobului unei scântei cu muguri, fără să se odihnească la popasul semnelor de punctuație, pline de reclame stilistice. Sunt eu, Cătălin, venit de nicăieri, cu orientarea cardinală metaforică până în acul busolei imaginației așezată pieziș pe butoanele de sub placa LCD-ului, mai vertical ca un tsunami, din oceanul de speranțe, matelot de nădejde cu prejudecăți
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
tristețe în tot ce spune. Viața e o mare ...hoață ( să nu-i zic mai urât, că știu...și ea și merită !). Azi, cu mail-urile, e mai simplu. Nu tu formulă de adresare...rar de încheiere...Totul fără alineate...fără punctuație...fără ortografie (că nu se mai poartă!). În funcție de pretențiile culturale ale corespondentului, poți întâlni o gamă nesfârșit de largă de oportunități de comunicare. “Zeule”...o să-ți scriu, de amorul artei, o scrisoare “adevărată”...într-o zi! Timișoara, 04.04.2011
SCRISORI DE DEMULT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350742_a_352071]
-
cu formă și fond ... și instructivă ... și educativă ... pentru că ... mare nevoie avem și de una și de alta. Veți găsi în antologie și câte ceva ce vă va intriga, poate. Spre exemplu, nefolosirea în poezie, în unele poezii, a semnelor de punctuație. Guillome Apollinaire (1880-1918) propunea neglijarea semnelor de punctuație; în felul acesta, cititorul va înțelege după ,,singur el” interpretarea textului. Discutând cu mai mulți discipoli ai Almei Mater, am ajuns la ideea că tot e mai bine de a arunca semnele
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
pentru că ... mare nevoie avem și de una și de alta. Veți găsi în antologie și câte ceva ce vă va intriga, poate. Spre exemplu, nefolosirea în poezie, în unele poezii, a semnelor de punctuație. Guillome Apollinaire (1880-1918) propunea neglijarea semnelor de punctuație; în felul acesta, cititorul va înțelege după ,,singur el” interpretarea textului. Discutând cu mai mulți discipoli ai Almei Mater, am ajuns la ideea că tot e mai bine de a arunca semnele la locul lor. Dar, fiecare e propriul lui
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
Inventeme * Lectura precipită noaptea: în stele! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Luna-i epitaful... nopții! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Nopțile albe sunt zilele de lucru ale poetului. aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Luna trezește semnele de punctuație ale... nopții! * Luna este purtătorul de cuvânt al nopții. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Prinde aurora și pune-i ochelarii de... noapte! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Hainele demodate ale nopții Cad stele de pe sânii tăi femeie
DESPRE NOAPTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352140_a_353469]
-
care din scrisori este rezultatul unui travaliu care a ținut 11 zile și tot atâtea nopți până la naștere. Am scris ca-n febră mare, spune autoarea, lovind pagina sau abia atingând-o cu litere sărite, smintite și cu semne de punctuație puse alandala... Acum, m-am oprit cât să văd pe viu cum ies urzicile în brazdă. Să simt ce se mai întamplă în lume . Pe raftul dintre minte și inimă - cartea Melaniei Cuc și-a găsit un loc favorabil, în
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEȘERTUL DE CATIFEA (64-67) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 903 din 21 iunie 2013 Toate Articolele Autorului 64.DA CĂ VREI SĂ SCRII O POEZIE, CHEAMĂ-ȚI AVOCATUL! (4) -Fără punctuație! -O anume dramă personală îi poate facilita accesul poetului la literatură? -Accesul este permis oricui: depinde până unde te ridici. O dramă, un incident biografic, știu eu, te poate pune în centrul destinului o clipă-dar cam atât! Nu intrarea, ci
DEŞERTUL DE CATIFEA (64-67) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346135_a_347464]
-
ninge / dimineața / pășesc peste nori // durerile / se vindecă doar cu omături” (învăț să merg iar prin zăpadă). Adeptă a poeziei ultramoderne, Ana Maria Gîbu a sărit etapele clasicului și s-a adaptat din mers cerințelor moderniste, renunțând la semnele de punctuație care, crede ea, că nu o mai reprezintă. Oricum, poezia ei are muzicalitate, ritm susținut, conținut și reprezentare și o maturitate ce uneori, te sperie și te intimidează, pur și simplu. Poeta mai folosește hiperbola și personificarea pentru a da
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui Domnul Creangă, pe care toți băieții îl iubeau... Cu ce dragoste, cu ce căldură, își îndeplinea el nobila misiune de luminător. Patima lui era gramatica și punctuația. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei. Și făcea cu noi în clasă probă pentru bucățile ce le tipărea mai pe urmă la celebra carte „Învățătorul copiilor”. « - Mai zi odată, măi băiete ... și încă o dată ... că acesta nu
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
Deroulede. Cunoștea și comenta foarte ușor, își amintea fiul său, Luca, piesele de teatru ale lui Shakespeare, operele lui Turgheniev, Anatole France, Heine. Din școala unde avea ca învățător pe Bazil Drăgoșescu, dascălul a cărui nuia restabilea ordinea gramaticală și punctuația în compozițiile elevilor, pleacă viitorul scriitor cu un deosebit respect pentru limba română, fiindu-i veșnic recunoscător: „Să-i dea Dumnezeu odihnă bună bravului nostru dascăl, neuitatului meu Domnul Basile Drăgoșescu! În trei ani m-a învățat cu litere străbune
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
arăta: „Caragiale avea mult simțamânt de limbă și cunoștea mai bine decât Eminescu limba așa-numită viuă, care era vorbită în toate zilele. De altfel, într-un proiectat manual de limbă, lui Caragiale i se rezervase capitolul de gramatică, ortografie, punctuație”. El însuși era conștient de faptul că știa să folosească corect limba și „[...] se mândrea cu marea lui cunoaștere a limbii și declara fără înconjur: << Nu o stăpânesc mulți ca mine>>” (Ecaterina Logadi, Din amintirile mele despre tata), iar, într-
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
amintirile mele despre tata), iar, într-o discuție cu Octavian Goga despre această problemă, când l-a vizitat în închisoarea de la Seghedin, îi cerea acestuia: „Să-mi ziceți Moș Virgulă!”. Preocuparea sa pentru cunoașterea limbii, mai cu seamă pentru respectarea punctuației, se vădea și în scrisori sau în intervențiile sale din cadrul cercului „Junimii”. Iată două aspecte grăitoare în această privință, vesele în aparență, dar care dovedesc, pe lângă umorul scriitorului, o perfectă cunoaștere a limbii, fie chiar și sub forma ei rebusistică
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
cercului „Junimii”. Iată două aspecte grăitoare în această privință, vesele în aparență, dar care dovedesc, pe lângă umorul scriitorului, o perfectă cunoaștere a limbii, fie chiar și sub forma ei rebusistică. Într-o scrisoare către Negruzzi: „- Care e culmea greșelii de punctuație? Apoi, tot el răspunde: - Să treci o gârlă pe virgule, în loc să o treci pe punte (s.n.)...” sau într-o zi la „Junimea”: „- Ce deosebire este între d-rul Kremnitz și sofa? Cum nimeni nu știe, tot el răspunde neașteptat și plastic
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
cele în vers clasic. Pesemne le place proza și nu își dau seama. Sunt o persoană care mânuiește foarte bine limba română. Consider că pentru a scrie poezie, mai ales în vers clasic, este nevoie să controlezi în primul rând punctuația. Dar cine mai studiază gramatică la școală...? Acum este simplu să scrii poezii fără semne de punctuație. Și asta pentru că din păcate așa-zișii scriitori nu mai sunt la curent cu normele de ortografie și ortoepie. Sau le este lene
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
mânuiește foarte bine limba română. Consider că pentru a scrie poezie, mai ales în vers clasic, este nevoie să controlezi în primul rând punctuația. Dar cine mai studiază gramatică la școală...? Acum este simplu să scrii poezii fără semne de punctuație. Și asta pentru că din păcate așa-zișii scriitori nu mai sunt la curent cu normele de ortografie și ortoepie. Sau le este lene, știu eu? Aceste rupturi au fost puse pe seama curentului postmodernist, care permite, carevasăzică, exprimarea liberă a sentimentelor
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
melodioasă și curgătoare. Dacă ar fi să răspund ce înseamnă poezia pentru mine, aș răspunde simplu: gând, mesaj, modestie, talent, trăire intensă, întoarcere la origini. „Poezia reflectă iubirea născută în Univers, nicidecum „ fracturări de limbă” cu și fără semne de punctuație, cu sau fără rimă.” Iată câteva poeme reprezentative scrise de Mircea Trifu, stabilit in Italia la Arezzo. ÎN CEARTĂ CU DUMNEZEU Tu, dorule, să te grăbești, E în curând apusul lumii! Ai fruntea grea și- mbătrânești... Se-afundă pașii-n
IUBIREA ÎNSEAMNĂ DURERE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370788_a_372117]
-
caut. dar unde să mă găsesc? dacă tu, nu vrei să mă naști din tine, înapoiază-mă hârtiei, te rog! poate altcineva vrea să mă scrie, să mă citească, lasă-mă să devin o literă, sau chiar un semn de punctuație, lasă-mă să fiu! Referință Bibliografică: Mă caut / Mihail Coandă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2276, Anul VII, 25 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihail Coandă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MĂ CAUT de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362615_a_363944]
-
un joc atunci când erai singură și te plictiseai, măi țesut din verbe, ai fost egoistă, nu mi-ai dat rolul substantivului, nici nu mai știu ce parte a vorbirii sunt, cred că nici tu, mai pierdut printre atâtea semne de punctuație, mă mai simt rostit din când în când și-mi amintesc cu nostalgie când stăteam tolănit pe buzele tale, ce vremuri?! atunci mă loveau picăturile de ploaie, azi, nici nu mă mai simt... Volumul: Călător spre tine Referință Bibliografica: Trecător
TRECĂTOR FĂRĂ IDENTITATE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362625_a_363954]
-
nu-i permis" și s-a continuat mai apoi cu "nu, nu, nu... fi cuminte"... Atâta doar că la această ultimă expresie eu nu am văzut nici virgula și nici punctul, pentru că... era mult mai mult decât simplu semn de punctuație și am înțeles, ca orice muritor doritor, că nu este cazul să mai fiu cuminte... Era mai mult decât un simplu DA. Era mai mult decât o invitație... Era un îndemn direct la acțiune, adică la a nu fi cuminte
DA ORI NU NE COMPLICĂ VIAŢA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354290_a_355619]