722 matches
-
Închisoare pentru tentativa de organizare a unei manifestații studențești anticomuniste. Fusese arestat din Spitalul Studențesc de Boli Pulmonare, În timp ce se afla sub perfuzie. În cursul Întemnițării se zvoni că a murit. La expirarea pedepsei de cinci ani, primește două suplimente punitive (de 12 luni și de 24 de luni), constând În domiciliu obligatoriu În satul Rubla (Valea Călmățuiu) din Bărăgan fiindcă În Închisoare „a inițiat constituirea unei organizații contrarevoluționare” (conform adresei nr. 75436 din 18.10.1990 a Direcției de Secretariat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
trebuie să fie negat, ci orice tendință spre egoism și de aplecare spre sine. Întreaga viața consacrată - care se conduce din punct de vedere existențial prin respectarea voturilor de sărăcie, castitate și ascultare - nu are drept scop mortificarea în sens punitiv și represiv, ci este o deschidere spre truda și bucuria vieții, ca și cum ar fi vorba de o pentagramă pe care cineva își scrie propria viață, transformând-o într-un fragment muzical armonios și sublim. O astfel de experiență personală, așadar
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și este vorba de sute - au fost spontane, rezultatul unui antisemitism primar, și care au fost „dirijate” de Putere. Chiar și cele „spontane” se petreceau, de fapt, pe fondul unei lipse voite de fermitate a autorităților, al absenței oricăror măsuri punitive. În ce privește alt tip de profanări, ce aveau loc cu regularitate cu ocazia sărbătorilor evreiești sau aveau obiective cu importantă semnificație emoțională, ele ne apar clar ca rezultat al unei anume organizări, ceea ce ne face să credem că erau dirijate de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
majoritate într-un singur partid politic, nu prezenta pentru Occident o credibilitate suficientă pentru îndeplinirea unei asemenea misiuni. Nu pentru că ea ar fi avut tentații procomuniste, ci pur și simplu pentru că nu era interesată de un program politic de tip punitiv. Un program anticomunist, plasat în centrul atenției, nu prezenta însă atractivitate nici pentru tehnocrație și nici pentru marea masă a populației. Majoritatea actorilor interni își centrau atenția pe măsurile pragmatice de administrare a sistemului economico-social într-o tranziție dificilă. Mai
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a sistemelor social-economice construite în regimul socialist, în timp ce partidele istorice le considerau pe acestea a fi produse ale comunismului, în care, principial, nu aveau încredere și pe care erau tentați mai degrabă să le distrugă. Partidele istorice promovau o abordare punitivă în raport cu cei care în trecut ar fi fost într-o măsură sau alta implicați în poziții de conducere în sistemul comunist, pe când tehnocrația accentua, în numele unei responsabilități mai degrabă a istoriei decât a persoanelor, un consens în ceea ce privește dezvoltarea socială. Pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care reprezenta masiv tehnocrația (FSN/PDSR) a câștigat categoric alegerile din 1990 și 1992, în competiția cu partidelor istorice. Nu întâmplător s-au aliat cu FSN/PDSR și partidele reprezentând segmente ale tehnocrației, dar și forțe amenințate de radicalismul politic punitiv al partidelor istorice: PUNR, Partidul Socialist, România Mare, care, pe lângă orientarea sa etnicistă, manifesta o atitudine ostilă față de partidele istorice. FSN/PDSR nu a avut un program social-economic și politic foarte clar, mizând mai mult pe competența sa probată de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața șantajului. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider grevist care, după reprimarea protestului, trece de cealaltă parte a baricadei. Securitatea i-a confecționat lui Dobre, pentru cei rămași în Valea Jiului, un destin punitiv: a răspândit zvonul că a fost judecat și trimis la închisoare ori chiar asasinat. Aceste zvonuri erau menite, pe de o parte, să protejeze noua identitate a lui Dobre de supus și colaborator al regimului comunist și al Securității, iar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să distrugă diferite însemne comuniste - panouri, vitrine cu lozinci - sau să spargă ferestrele clădirii administrației, aruncând cu piulițe și șuruburi. Cum o serie de membri lipsiți de tact ai conducerii IABv începuseră să-i amenințe pe protestatari cu diverse măsuri punitive, limbajul muncitorilor a devenit inflamat, catalogând autoritățile uzinei ca „hoți” și „căței” (aceasta și fiindcă majoritatea conducerii IABv dispăruse, dacă nu cumva fugise din întreprindere, pentru a nu înfrunta mânia muncitorilor). „Momentul psihologic al manifestației” (Filichi, 1994, p. 17) a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
exprimându-și teama că protestatarii ar fi putut arunca întreprinderea în aer! Încă de la ședința din 15 noiembrie, imediat după evenimente, se cere pedepsirea „fără umanism” a protestatarilor, excluderea lor din colectiv, la un moment dat fiind indicată, ca soluție punitivă, deportarea. Dar lucrurile nu se opresc aici: întrucât protestatarii sunt considerați „elemente înrăite” și periculoase, iar protestul lor, o „activitate criminală” și o „acțiune dușmănoasă”, mai mulți vorbitori inflamați cer pedeapsa capitală. O concluzie de tipul „Este tragic ce s-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acela al unui leșin în masă. Nu în ultimul rând, în diferite etape ale transportului, arestații au fost păziți de soldați cu pistoale-mitralieră, inculcându-li-se ideea că sunt viitori ocnași. Reeducareatc "Reeducarea" Deși „fenomenul Pitești” (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care acesta îl avusese asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc în unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Potrivit declarației sale, fusese într-atât de maltratat, încât acceptase să devină (la cererea autorităților punitive) bătăuș al celorlalți anchetați. Individul respectiv a recunoscut el însuși toate acuzațiile (inclusiv termenul de „unealtă a securiștilor”), relatându-le colegilor săi felul în care fusese chinuit și mai apoi cum chinuise el însuși pe alții (Arsene, 1997, vol. 1
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
restauration du patrimoine lésé. La personne désignée pour répondre civilement peut ressentir l'obligation qu'on lui impose de réparer le préjudice subi par la victime comme une sanction; en fait, la responsabilité civile n'est pas à proprement parler punitive, elle représente seulement la conséquence naturelle de l'exercice de l'action. Autrement dit, la sanction de la conduite fautive constitue l'effet subséquent de l'obligation d'indemnisation du préjudice. On l'appelle " indemnisation " parce que, à la différence de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
illicite"; on répète donc une énième fois l'énoncé d'un principe qui aurait pu être formulé une seule fois. Cette obsession de l'illicite civil est l'effet de la même conception subjective qui envisage la responsabilité civile comme prioritairement punitive alors que, du moment qu'il cause un préjudice à autrui, le fait ne pourrait être que contraire à la loi. Quant à nous, nous considérons que, si l'on trouve la motivation de la responsabilité civile du côté de la victime
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
contrastului cultural adus de nașterea creștinismului, Nietzsche fixa indirect specificul acestei metanarațiuni (fecundată de o ontologie irenică). La fel, printr-un studiu atent al conținutului teologic al literaturii creștine din Antichitatea târzie, tezele lui Michel Foucault despre articularea sistemului social punitiv modern în matricea eclezială (specializată în controlul simbolic al dorințelor). J. Milbank remarcă diferența dintre tiparul creștin al confesiunii în epoca primară a Bisericii (sec. IV-V) și formele târzii ale cazuisticii romane, al căror deprimant efect psihologic în cadrul societății
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dascăl care își mustră elevii. Dar „violența nu aduce nici beneficii dialectice, ci încurajează de la sine o altă violență”2. Aici Augustin se îndepărtează de o tradiția monastică a creștinismului răsăritean care - de la Origen la Maxim Mărturisitorul - a discutat caracterul punitiv intrinsec al fiecărui păcat. În fapt, orice păcat își scrie singur pedeapsa (care poate însemna: tulburarea sufletului, împătimirea trupului, moartea). Părinții greci au putut afirma, astfel, că orice păcat este îndreptat „împotriva firii”. Biserica nu poate fi, din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Hubbert, King, Curba lui Hubbert, principiul incertitudinii umane, Hussein, Saddam, imigrare legislație internațională: vezi societatea deschisă globală Războiul din Irak viol domnia î, relații internaționale î ca relații de putere, suveranitate și î, intervenții implicare contructivă în î, constructiv vs punitiv, necesitatea î guvernului, î din afară, î punitive, Iran î ca beneficiar de pe urma invaziei din Irak, programul nuclear al î, războiul din Irak, destabilizarea Orientului Mijlociu de către î, legislația internațională violată de î, Iranul ca beneficiar pe de urma î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Hussein, Saddam, imigrare legislație internațională: vezi societatea deschisă globală Războiul din Irak viol domnia î, relații internaționale î ca relații de putere, suveranitate și î, intervenții implicare contructivă în î, constructiv vs punitiv, necesitatea î guvernului, î din afară, î punitive, Iran î ca beneficiar de pe urma invaziei din Irak, programul nuclear al î, războiul din Irak, destabilizarea Orientului Mijlociu de către î, legislația internațională violată de î, Iranul ca beneficiar pe de urma î, mass-media în î, petrolul și î, costurile î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
școlară. Rolul conducător asumat de educator, în impunerea și urmărirea respectării regulilor, asociat cu gradul de libertate acordat elevului, au constituit și constituie nucleul controverselor pedagogice în interpretarea disciplinei școlare. Pedagogia clasică prezenta disciplina școlară aidoma unui șir de măsuri punitive, însoțite de un climat relațional foarte sever, cu supraveghere și pedepse. Abordările contemporane vorbesc despre disciplină ca despre un ansamblu complex normativ, interacțional și psihologic, care poate fi interpretat fără rezerve știintifice și din punct de vedere managerial. Controversele istorice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
psihologică complexă și dificil tangibilă, iar pe de alta, o inversiune a planurilor de reprezentare. Indiferent, pornind numai de la resursele raționale, o CPP nu se poate schimba. Accentul va trebui să fie pus pe dimensiunea emoțională, pentru că nici chiar formele punitive, forța nu vor putea modifica o CPP. Funcțiile credințelor psihopedagogice Le vom prezenta în corespondență directă cu un exemplu: la începutul tuturor anilor de studiu, atunci când cadrul didactic primește o nouă clasă de elevi, reprezentarea valorică asupra structurii acesteia este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ne fi oprit mai intens asupra cauzelor care le-au determinat? Probabilitatea de apariție într-un interval mai lung de timp a greșelii ar fi cu mult mai mare. Să nu ne grăbim deci în a apela automat la mijloace punitive, coercitive, în a sancționa o stare de fapt - greșeala - pe care nici nu o cunoaștem îndeajuns. Au o mare frecvență cazurile în care ne sancționăm adesea pe noi înșine, greșeala copilului fiind o replică în miniatură a comportamentului nostru necontrolat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cele pozitive. 62. Propune-ți în fiecare zi să ai mai degrabă interacțiuni pozitive decât negative, atât cu clasa în general, cât și cu elevii care creează probleme. „Administrarea disciplinei este o sarcină mai laborioasă decât refugiul în câteva trucuri punitive. Ea este tot așa de laborioasă și de provocatoare precum este gândirea medicală comparată cu mândrul hocus-pocus al vraciului primitiv. Sarcina dascălului este de a transforma principiile unei discipline adecvate în acțiune zilnică la clasă.” (Fritz Redl, When We Deal
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Que Sais-je?). Paris: Presses Universitaires De France. Pretzer, J. L. și Beck, A. T. (1996). A cognitive theory of personality disorders. În J. F. Clarkin și M. F. Lenzenweger (Eds.), Major Theories of Personality Disorder. New York: Guilford. Price, M.E. (2005). Punitive sentiment among the Shuar and in industrialized societies: cross-cultural similarities. Evolution and Human Behavior, 26, 279-287. Price, R.H. și Lynn, S.J. (1981). Abnormal psychology in the human context. Illinois: The Dorsey Press. Profet, M. (1992). Pregnancy sickness as adaptation: a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să răspundă așteptărilor acesteia, respectând normele și valorile social-culturale specifice. Familia, la rândul său, va respecta autoritatea școlii În probleme legate de educația formală și intervenția directă În procesul de socializare a copilului. Participarea păriților la clasă nu va funcționa punitiv, ci va avea rol de suport pentru dezvoltările curriculare inițiate de instituția de Învățământ pentru educarea și socializarea copilului.
PĂRINȚII – RESURSĂ IMPORTANTĂ ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Corneliu Constantin ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2122]
-
confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți oameni sunt nevoiți (sau se văd nevoiți) să caute aproape inconștient (ca și când "le-ar prefera") stroke-uri negative (punitive, dezorganizatoare și perturbatoare). Din păcate, în multe structuri organizaționale predomină dacă nu indiferența atunci stroke-urile negative. Fie că sunt conducători sau subordonați, colegi sau colaboratori, soți, frați/ rude, părinți sau fii/fiice, mulți indivizi nu-și cultivă tendința de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exploata 28 pe cel ce cooperează necondiționat este mai puternică atunci când acesta are putere decât atunci când nu are. În urma experimentelor sale, psihologul american a apreciat că nefolosirea puterii "invită" la exploatare. Percepția că cel puternic este binevoitor garantează absența acțiunilor punitive. Iar ceilalți capătă curajul să câștige, în dauna celui puternic. Cum se vede, este vorba aici de puterea exterioară, administrativ-instituțională cu care este investit individul care ocupă un post de conducere. Puterea i-o dă funcția pe care o ocupă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]