15,281 matches
-
așteaptă. E evident că ex-premierul urmărea să prevină amplificarea unui caz care-ar fi putut conduce la alte cazuri (vă mai amintiți: "Năstase, enșpe case"?) Dar e la fel de evident că unul din oamenii cu influență din PSD încearcă să stabilească punți spre noua putere. Ca element psihologic, gestul nu e de neglijat. Chiar dacă prin asta Năstase și-a creat o problemă suplimentară în propriul partid (ieșirea mitocănească a lui Iorgovan spune totul: "Năstase ori face politică, or se dă dracu' la
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
printr-un joc al hazardului, bunicul matern este implicat în nașterea unei capodopere. Din "bunătatea activă" a Elenei Cornescu pare să fi moștenit și Profesorul, neobosit în amiciții de durată, cu excluderea categorică a oricărei relaxări needucate. Știe să întindă punți de răbdare și prudență între el și lume sau între înverșunați adversari literari, tratînd cu amenitate cele mai zbîrlite caractere. Unul dintre "rebeli", fostul coleg de liceu și prieten, poetul Ion Barbu, face aluzie la această calitate într-un vers
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
adică nu va fi grevată de nici o circumstanță suspectă: "Asta se va întâmpla la iarnă, Iliad, când Nistrul va îngheța și când totul încoace și într-acolo va fi o mare de zăpadă... atunci piciorul ei va cârmi ușor pe puntea gheței încoace... piciorul ei, Iliad... ți l-ai închipuit tu cum poate fi piciorul acela, Iliad?..." (p. 70). Ragaiac se arată nemulțumit de alte rusoaice posibile, care au intrat în viața lui, Marusea sau Niculina. Pe prima o părăsește chiar
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
cea trecută într-o altă lume, dar nu uitată, ci păstrată în ființa sa, a autorului, a soțului, ca o expresie a dezintegrării dintr-un prezent văduvit, într-o evadare în virtual, emițând semnale interioare, asigurându-i credibilitate, construind o punte peste timp între două tărâmuri... „... Poate visez, dar... crede-mă!”. Astfel, în cele două catrene de început, poetul întărește eul liric prin manifestarea unei dorințe nemărginite de reconstituire a unor secvențe aparținând unui timp pierdut, a acelei iubiri sacre, ca
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
în viață fiind soția sa, a avut-o în legătură cu aceasta. Fără să urmărească aspectul în sine, acesta reiese din monologul atribuit ei, dragei sale, ce-l apreciază și-l povățuiește cu înțelepciune de dincolo de viață, de dincolo de moarte... „legând timpului punte”. Și tot ca o dovadă de iubire, de respect și de încredere, în ultima parte a acestui “dialog mut...”, a acestui „dialog sacru...”, poetul, pe un ton imperativ, își previne iubita încredințându-i-se, din nou și definitiv de astă
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
2 martie, la clubul Ramses este „Ladies Night“ (cu începere de la ora 22). ( I. B.) l Școlile din localitățile arădene Curtici, Craiva, Comlăuș, Sântana, Șiria și Țipar vor fi renovate cu fonduri PHARE. ( N. I.) l „A dărui înseamnă a face punți peste prăpastia singurătății“ se intitulează conferința pe care prof. Luise Finta o va susține luni, 3 martie, de la ora 16, în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l Marți, 4 martie, la clubul The Tunnel se va
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
plan să ardă etapele, reformând, anunță el, canonul !) nu i-au alterat în vreun fel parcursul. Pentru un observator atent al fenomenului, lucrul era evident: cărțile ei, ce păreau de strictă specialitate (autoarea fiind absolventă de Limbi clasice) întindeau încontinuu „punți” metodologice. La un nivel de excelență chiar. Nu-mi amintesc ca vreun critic din generația mea să fi comentat o carte recent apărută atât de dens și, sub raportul aparatului teoretic, de imaginativ pe cât a făcut-o Alexandra Ciocârlie cu
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
loc de întâl nire spirituală și de comunicare afectivă, un loc de socializare cum se spune în Canada. Aici se fac schimburi de opinii și se ia pulsul vieții literare. O altă acțiune a redacției este începutul stabi lirii unor punți literare cu țara prin intermediul unor tineri scriitori ca Daniela Gîfu, Iuliana Onofrei, sau Elena Olariu și poeta Daniela Voiculescu și alții. Cu prilejul acestei zile aniversare, 15 martie, urez stimaților cititori, colaboratorilor, colectivului redacțional, distinsului redactor sef, fondator al acestei
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
Daniel Cristea-Enache Esențializarea care îi reușește ultimului Sorescu pînă într-atît încît volumul Puntea să numere o serie neobișnuită de capodopere este operată pe două planuri. În primul, e vorba despre o selecție drastică a elementelor de imaginar poetic, o comprimare a existentului și a metafizicului la ceea ce le formează structura, cu eliminarea multitudinii
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
speranță decît mîntuirea. Sorescu găsește, pe patul de moarte, puterea de a se ridica deasupra propriei experiențe de sfîrșit, de a o circumscrie și a o integra, punînd-o în versuri la persoana I singular, dar scuturate de biografismul epicizat. Din Puntea lipsesc, așadar, nu numai istorisirile suculente de tipul celor din La Lilieci, ci și „poveștile” în formă parabolică ori în format alegoric - cu excepția acelui Pe front îndatorat vechiului mod al lui Sorescu de a înțelege și a scrie poezia. Astfel
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
se realizează împreună și coextensiv cu o esențializare a lirismului însuși, eliberat de parcursurile epice și de structura dramatică, dialogată, pe roluri și personaje, cu voci și experiențe diferite. Dacă „lumea” se reduce acum la elementele ei fundamentale și la puntea care o desparte, încă, de un dincolo întrezărit, poezia nu mai poate fi desfășurată și pletorică, acordată cu discursul fiecărui personaj, dialogică și monologică într-un chip susținut. Ea va fi de un lirism aproape pur, centrat pe experiența eului
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
observîndu-le efectele. Poetul e mai mereu un observator lucid și ironic al propriilor suferințe și un interpret al lor, uneori. În timp ce durerea crește pînă la stadii insuportabile, iar „ruina obrazului” și a întregului corp este tot mai vizibilă, poezia din Puntea păstrează distanța, creînd și utilizînd o perspectivă, folosind un unghi fie religios, fie filozofic, fie, pur și simplu, omenesc pentru a asimila creativ suferințele, pentru a le da o formă artistică și un sens major. Pentru că omul este, fundamental, singur
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
fi un personaj, fiindcă lupta cu moartea încă se purta. Suferința era un parcurs și un proces mai lung, cu speranțe intercalate, în ele, ale familiei și ale sorei-martor, cu reprize de optimism și proiecții de scenariu al vindecării. În Puntea, toate aceste posibilități, realiste sau fanteziste, ale vieții sînt tăiate de la bun început și excluse din cadrul poetic. Lirica, în prezentul dat al celor mai multe dintre versuri, se focalizează pe experiența preliminară sfîrșitului, pe anticamera morții în care bolnavul este singur, îngrozitor de
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
domni de pe scaunele siameze se alertează. Îi demascăm: sunt doi medici din București veniți la un congres. Până la urmă „bucuria“ s-a împătrit, am coborât împreună și am celebrat-o într-un bistro. Grecia. Ne aflăm pe o bancă, pe puntea unui vapor de agrement care ne duce într-o insulă. De pe banca din spatele nostru, auzim vorbindu-se românește. Era o doamnă venită din România în vizită la o rudă sau la un prieten român stabilit în Grecia, pe care, în
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
În una din suburbiile absolutului/ cuvintele și-au pierdut umbra.” Ființa umană este mai mult decât doar un producător și consumator, ne-a avertizat Octavio. Da, „o societate fără poezie este una fără vise, fără cuvinte” și, mai important, fără „puntea între o persoană și alta, pe care o constituie tocmai poezia.” Omul care și-a vândut umbra a părăsit demult basmul lui Adelbert von Chamisso pentru a deveni fantoma ubicuă în „suburbia absolutului” nostru și a ne ajuta să depășim
Centenar Octavio Paz Umbrele trecutului, umbrele prezentului by Norman Manea () [Corola-journal/Journalistic/2740_a_4065]
-
și se îndreaptă în continuare către teritoriul Bulgariei. De asemenea, polițiștii au tras alte 30 de focuri de armă spre zona de propulsie a navei, însă tot fără rezultat. Potrivit lui Fabian Bădilă, comandantul pescadorului și-a postat toți oamenii pe punte, pentru ca polițiștii de frontieră să nu poată trage spre navă. În situația în care pescadorul va ajunge în apele bulgărești, polițiștii de frontieră români îi vor anunța pe omologii bulgari despre situația creată.
Urmărire cu focuri de armă în Marea Neagră: Poliţiştii au încercat să oprească un pescador turcesc () [Corola-journal/Journalistic/26292_a_27617]
-
recupereze această investiție cât mai curând, cel mai probabil anul viitor. "Adevărul de seară a fost o investiție de marketing. Vă dați seama că nimeni nu investește ca să piardă. Adevărul de seară a fost creat pentru a se face o punte între presa locală și presa centrală. Ne-am asumat această cheltuială pentru a schimba peisajul presei locale. Astăzi a venit momentul să se schimbe", a spus Patriciu. În ceea ce privește Adevărul de weekend, Peter Imre a precizat că formatul acestei publicații a
Cotidianul Adevărul, sub un nou concept editorial, începând din iunie () [Corola-journal/Journalistic/26477_a_27802]
-
a umanismului de tip tradițional, aruncarea peste bord a obsesiei judecății de valoare din critica oficială va reveni sub forma regăsitei sticle a căpitanului Grant, iar această regăsire o constituie codul, nicidecum mesajul operei. Criticul este provocat să stabilească o punte de legătură între pestrițul alfabet ideologic al epocii noastre (existențialist, psihanalitic, creștin etc.) și limbajul specific al operei literare. Receptarea unei astfel de „răsturnări” a priorităților critice va fi la fel de contradictorie, nu doar în Franța, unde străvechea la querelle des
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
entuziast de critică pentru elementul novator de limbaj, atitudine și discurs mixînd liricul, epicul și dramaticul, Sorescu ilustra o poezie care nu doar se livrează ca poezie, ci se și explică și „traduce” ca atare. Nimic de acest fel în Puntea, carte scrisă (dictată) pe patul de suferință și subintitulată Ultimele. Sînt chiar ultimele texte ale poetului, perfect conștient că acesta este sfîrșitul și observînd „cu interes” propria agonie. De data aceasta, ironia e a unui stoic care găsește, ca și
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
devin irelevante pentru noua experiență poetică, ieșită din apropierea omului de moarte, pentru a o asista. Omul care va muri nu mai este, în acest caz, un personaj încorporînd (simbolic) și ilustrînd o moarte abstractizată prin condiția ei de generalitate. În Puntea nu suferă și nu va muri Omul, ci acest personaj în carne și oase, poetul scriind despre suferința lui. Bolnavul se agață de realitate, de viață, de făpturile și obiectele ei; poetul, urmărindu-l îndeaproape, purifică, decantează și esențializează. Poezia
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
Gabriel Dimisianu puncta „tragismul integral al unei viziuni”, iar Eugen Simion califica versurile ca „sublime prin tragedia pe care o exprimă”), relectura face posibil ceea ce părea imposibil: și anume, dezmembrarea și a acestei structuri lirice de o apreciabilă esențializare. În Puntea, Sorescu nu-și mai ghidează cititorul, nu se mai explică, nu se mai „traduce” prin constituenți raționali, distincți de cei vizionari. Poezia nu mai este, în subsidiar, o lecție despre poezie, o demonstrație a ei, un atelier artistic cu uneltele
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
și particularul, simbolistica morții și așteptarea ei, demersul analitic poate fi întreprins. Obiectul lui fiind volumul în întregul său, cea mai adecvată procedură este abordarea preliminară a unui poem tipic pentru „vechiul” Sorescu și inclus în noua experiență lirică din Puntea. E cazul lui Pe front: „Cînd s-a întors de pe front/ Fratele meu mi-a povestit un episod/ Care-mi tot revine în gînd/ În aceste zile, nu știu de ce.// În timpul vreunei ofensive,/ Răniții din primele rînduri/ Răsăreau dintre copaci
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
brancardierii/ Te vor duce la spital, poate scapi,/ Mare e Dumnezeu.// Mă gîndesc ce inimă tare/ Trebuie să aibă și Dumnezeu,/ Dacă poate vedea atîta durere/ La răniții uitați sub copaci”. Poemul este ilustrativ pentru modalitatea soresciană anterioară celei din Puntea. El vine, așa zicînd, din urmă, dintr-un tip de poezie în care Sorescu s-a simțit, de la un punct, în elementul lui. Poezia aderentă la realitate și impregnată de ea are o anumită configurație epică și o întindere pe
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
de pe front apar alte personaje, surprinse în directul suferințelor și cu rugămințile pe care mai apucă să le facă. Sorescu alege aici modalitatea de multiplicare și punere în perspectivă, iar nu decantarea și esențializarea lirică operate în celelalte poeme din Puntea. El pune tot materialul necesar și face întreg parcursul poetic impus de modalitatea alegoric-parabolică. E nevoie de mai multe personaje, de mai multe planuri temporale, de mai multe analogii pe fiecare nivel și de la un nivel la altul - pentru ca efectul
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
ține vie flacăra vieții. 1563. În lumea patimii nu poate apune niciodată soarele iubirii sau uraganul urii. 1564. Vrei să afli adevărul? Atunci caută-l în cioburile patimilor tale în care te-ai tăiat de atâtea ori. 1565. Patima este puntea pe care va călca vița la nuntirea ei cu moartea. 1566. Clipa adevărului aparține în primul rând patimilor tale. 1567. Dumnezeu a lăsat patima pentru a cunoaște păcatul greșelii din care am fost hărăziți. 1568. Îmi amintesc de ochii tăi
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]