776 matches
-
patru articole ale Conciliului de la Florența care unise o vreme Bisericile latină și bizantină în 1439 ca bază a acordului. În schimbul egalității cu clerul catolic, clerul român trebuia să-1 accepte pe papă ca șef vizibil al Bisericii, să admită existența purgatoriului, să accepte pîinea azimă pentru comuniune. Istoricul american Keith Hitchins, într-un studiu din 1987 consacrat ideii de națiune la românii din Transilvania, insistă asupra motivațiilor socio-politice ale acceptării condițiilor puse de iezuiți ortodocșilor: "Nu erau considerații de dogmă sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Virgiliu i se arată; predice Copoiul prin quare într-o zi Lupa funestă va fi uccisă, și Italia liberată. Se offere lui Dante d-a face călletoria quae are a-i mântui suffletul, mai înteiu prin Infernu, apoi la Purgatoriu, spre a {EminescuOpXI 162} fi dupo aqueasta condus în Cerul beatilor printr-o căllăusă mai demnă. Dante accepe, și ei plecă. În midlocul callii viețaei nostrae Me reaflai într-o selbă obscură, 3 Quoci callea directă era perdută. Nu e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de presupus însă maniacală suspiciune! că în spatele ușilor închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor, ușile închise ale caselor cu blazon. Ultimul dezmăț s-a consumat demențial sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că totul a murit în materie, aflăm din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cît a durat rătăcirea castristă. Justificarea vine, ca argument peremptoriu, dintr-o regiune a globului, una, dacă nu chiar atît de paradisiacă, oricum hărăzită democrației prin generoasele ei date istorice. Trecută, și ea, alături de suratele estice, la fel de condamnate, prin proba purgatoriului moscovit, încercînd acum, dramatic, să se redreseze, să-și regăsească fibra profundă. Alterată, de data asta, nu de la distanța miilor de kilometri transoceanici, dimpotrivă, de blestemata vecinătate a stepei kalmuce, prin invazia tancurilor. În trena cărora, lepădăturile autohtone, disponibile, au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, publicând apoi în „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Postum, i-au apărut volumele Ars longa, vita brevis (1997), Invazia vidului (1999), Robit eternității (1999), Sfinxul (2000), Fusese destul (2000), Pe valurile purgatoriului (2001), Cu barca pe Styx (2001), Curcubeul gândului (2002). Înzestrat cu un acut simț al tragicului mereu proiectat în orizont cosmic, A. este copleșit de un morb metafizic. Împotriva catastrofei care se apropie, poetul încearcă să se apere printr-o
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
pentru a restaura poezia unei exasperări curate. SCRIERI: Ars longa, vita brevis, Iași, 1997; Invazia vidului, Iași, 1999; Robit eternității, pref. Liviu Leonte, Iași, 1999; Sfinxul, pref. Ioan Constantinescu, Iași, 2000; Fusese destul, postfață Corneliu Ștefanache, Iași, 2000; Pe valurile purgatoriului, Iași, 2001; Cu barca pe Styx, pref. Al. Călinescu, Const. Ciopraga și Al. Husar, Iași, 2001 ; Curcubeul gândului, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Oală cu pământ de epocă, CL, 1998, 3; Stelian Baboi, Ferice de cel adormit de nuferii
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
Pornind, 175-178; Ruja, Parte, I, 317-318, II, 169-175; Ștefan Borbély, Ecuații mici, liniștite, PSS, 1997, 10; Cornel Ungureanu, Simona-Grazia și paradisurile poeziei, O, 1998, 2; Mircea Bârsilă, Simona-Grazia sau Miza pe autoritatea proiectului liric, „Calende”, 1998, 2; Gheorghe Grigurcu, Paradis, Purgatoriu, Infern, RL, 1998, 25; Mircea A. Diaconu, Simona-Grazia Dima sau Focul matematic, VR, 1998, 9-10; Iulian Boldea, Developări în perspectivă. Simona-Grazia Dima, „Euphorion”, 1998, 3; Mariana Filimon, Portretul unei poete, CNP, 1999, 3-4; Adrian Dinu Rachieru, „Scara” poeziei, CNT, 2000
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
râsul lor sălbatec, / pe vinetele-mi buze năștea un rug de frig / și-acum dansez în lanțuri pe spini și pe jăratec.” Proprietarul de poduri (1976) și La dispoziția dumneavoastră (1979) reprezintă, în esență, căderea din paradisul tinereții explozive în purgatoriul răcoros al surâsului sarcastic. Maturizare, asprire a instinctului ludic, domolire a fanteziei dictatoriale. Deja critica începe să vorbească despre „responsabilizarea” autorului, iar arsenalul villonesc și rimbaudian cedează locul etalării mecanismelor dezumanizante, într-o lume de manechine pe care o trage
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
franceză când o anunță că deocamdată nu îi poate plăti lecțiile. Personajul rătăcește printr-un labirint („Sunt propriul meu Minotaur”), unde se va lovi de o sârmă electrică și va muri, probabil, scufundat în pământ. Ultima oază este numai un purgatoriu. Motivele fundamentale ale literaturii științifico-fantastice fiind identice cu ale textelor mitic-arhetipale, prozatorul scrie despre ieșirea din spațiul perceptibil și din timpul istoric, despre corespondența cu spațiul-timp al prototipurilor, despre pluralitatea universurilor, despre conștiința de sine a celui ce își descoperă
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
derivă, care mai are, măcar în stare de reverie, resursele necesare pentru a crede că mai poate atinge un mal protector. SCRIERI: În căutarea altui final, Cluj-Napoca, 1978; Opt zile pentru totdeauna, Cluj-Napoca, 1982; Șarpele albastru, Cluj-Napoca, 1989; Taifas la purgatoriu, Cluj-Napoca, 1995; Am fost pe lumea cealaltă, Bistrița, 2000; Ce rămâne, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Furtuni domestice, RL, 1978, 45; Tudor Dumitru Savu, Debut și afirmare, TR, 1978, 46; Val Condurache, Prozatori tineri, CL, 1978, 12; George Șerban
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
Krzysztof, timiditatea senzuală a cuplului Berndt-Satri, țigănia atașantă prin logoree, inventivitate, optimism și pungășie sentimentală (Nae Lebădaru), exhibiționismul lui Beno, tulbureala visătoare și agresivă a croatului Radovan Belen ș.a.m.d. - totul sfârșind cvasioniric, în flăcări pe ninsori purificatoare: incendierea purgatoriului cu vibrații de infern. Prozele reunite în volumul Încă un minut cu Monica Vitti (motoul e din Julio Cortázar) se întemeiază pe imaginarul filmic al autoarei, împănat cu câte o referință livrescă neașteptată, cu zone oscilând între „les contes cruels
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
București, 1979; Martor ocular, București, 1982; Pe cont propriu, București, 1982; „Ce-aveți cu Bibicu?”, București, 1984; Fără martori, București, 1984; În cercul alb, București, 1984; Substituire de persoană, București, 1984; Ultima repriză, București, 1989; Contrabandă cu martor, București, 1990; Purgatoriul, București, 1991; Traficanți de carne vie, București, 1992; Capcană pentru dublură, București, 1998; Hipnoza, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Silvestru, Piesa-proces, CNT, 1963, 23; Constantin Cubleșan, Teatru polițist?, TR, 1970, 5; Dinu Săraru, Al treilea gong, București, 1973, 150-154; Adriana
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
una de alta, toate Lumile Agricole se închinau aceluiași Mântuitor, Sfântului Augustin. Iar acum el avea să revină! Mereu altul și mereu același! ce definiție sublimă pentru un Mîntuitor! Niciodată vreo altă clonă nu ajunsese înaintea Sf. Augustin să treacă purgatoriul și să Însămânțeze vreo lume. Fără ca cineva să bănuiască, Abația crease religii plecând de la esența unui singur profet. Iar acum, Cristos avea să vină din nou! Din pletele Sf. Augustin, Ouăle aveau să-l nască pe Augustin și să-l
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fixat înainte de secolul al V-lea). Odinioară, înțelepții noștri ne chemau către începuturi, la anabază către arca pierdută. Althusser și a sa "întoarcere la Marx", la acest paradis originar care făcea posibilă judecarea obiectivă a infernului marxismului francez și a purgatoriului său german. Lacan și întoarcerea la Freud. Heidegger și întoarcerea la Parmenide. Să ne oprim aici. La început n-a existat întîi un opus și apoi praxis-ul. Unitatea unui opus este infinitul: este operația sintetică și continuă a ansamblului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
primul plan subtil de reîn“carnare” este cel astral, în care se reîn“carnează” regnul semizeilor (îngeresc, al inițiaților). În planul astral, omul va rămâne un timp variabil, conform nivelului activității specifice astralului, adică pasionale, desfășurate în timpul vieții terestre ) cu Purgatoriul catolic. </footnote>, până în momentul disipării întregii informații legate de această activitate (fig. II.10 − C). Și acest plan se îmbogățește, urmare a disipării amintite, pe seama planului fizic; “materialul” astral intră și el într’un circuit în acest plan (v. fig
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de Daena, o fecioară de 15 ani (karma pozitivă), respectiv o zgripțuroaică (karma negativă) și apoi judecat; aceasta este urmată de trecerea peste “puntea alegerii”c, adică de alegerea între “lăcașul cântărilor”, respectiv “lăcașul suferinței”. Este prevăzut totodată și un “purgatoriu” . Surprinde asemănarea cu Bardo-Thödol, “lăcașul cântărilor” fiind aliberarea în planul superior, iar “lăcașul suferinței” fiind reîncarnarea fizică. Purgatoriul coincide cu trecerea prin Bardo. Totodată, zoroastrismul specifică existența a patru plane corelative, pe care sufletul le parcurge după moarte: stelele (gândurile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
este urmată de trecerea peste “puntea alegerii”c, adică de alegerea între “lăcașul cântărilor”, respectiv “lăcașul suferinței”. Este prevăzut totodată și un “purgatoriu” . Surprinde asemănarea cu Bardo-Thödol, “lăcașul cântărilor” fiind aliberarea în planul superior, iar “lăcașul suferinței” fiind reîncarnarea fizică. Purgatoriul coincide cu trecerea prin Bardo. Totodată, zoroastrismul specifică existența a patru plane corelative, pe care sufletul le parcurge după moarte: stelele (gândurile bune), Luna (cuvintele bune), Soarele (faptele bune), respectiv “Împărăția Luminilor Nesfârșite” (s.n.) , adică planele astral, intelectual, sufletesc și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Dăunătorul duce la tristețe, la gândul morții, la culpabilitate. Nu ajută la nimic să regretăm ceea ce a avut loc. La fel, a face din moarte un subiect recurent. Mai bine medităm asupra vieții. Nu există nici Paradis, nici Infern sau Purgatoriu, nu există viața după moarte și nici o lume de apoi. Ce libertate avem dacă totul se întâmplă în conformitate cu ordinea naturală? Trupul poate multe. Trupul este sufletul, sufletul este trupul. Trupul este obiectul spiritului; spiritul ideea trupului. Substanța trupului este incoruptibilă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ceea ce este bine, drept și corect, chiar și pentru ei Înșiși. Acei puțini (prin educație, poziție, rasă sau etnie) au datoria morală să devină „capii” celorlalți, să Îi lumineze sau să Îi constrângă pe cei „anomici”. „Iadul” sau, cel puțin, „purgatoriul” antiindividualist (mă refer la individualismul etic) este adesea pavat cu cele mai bune intenții. Eugenia face parte din această categorie. Maria Bucur este cercetătoarea excelent pregătită să ne facă să Înțelegem bunele intenții și consecințele lor pozitive În plan civilizator
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu oamenii. Niciun bine, niciun rău, asta înseamnă că nu este loc pentru căință, pentru frică, pentru angoasă. Viața există pe timpul trecerii noastre pe pământ, moartea ne dă înspre o altă lume în care vom avea de dat socoteală. Inventarea purgatoriului, în secolul al XII-lea corespunde nevoii resimțite de Biserica oficială de a mai adăuga niște negativitate negativității și de a culpabiliza iar și iar: acest loc intermediar obligă la rugăciuni, la fapte de milostenie, el îi constrânge pe supraviețuitori
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
epicuriene, ci dimpotrivă, întrucât el gândește plăcerea ca pe o cale de acces la ceea ce este esențial: o practică realmente, autentic creștină... 8. Caracterul cinstit al voluptății, și retur. La fel ca Dante care trece prin Infern și apoi prin Purgatoriu înainte de a ajunge în Paradis - o dialectică subtilă... -, Lorenzo Valla își începe periplul cu Leonardo Bruni, purtător al stindardului stoic. Pentru el, binele suveran rezidă în virtute - care e un scop în sine. E cunoscută opțiunea austeră a școlii filosofice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de realitate, FLC, 1987, 9; Ulici, Literatura, I, 276; Simona Filip, „Îngeri și banjouri”, „Antares”, 2000, 22-24; Dumitru Anghel, Spațiul dunărean spiritual, „Ancheta”, 2001, 585, 586; Popa, Ist. lit., II, 470; Marin Mincu, „Poeme desfrânate”, LCF, 2002, 39; Tudor Mușat, Purgatoriul acvatic, „Porto-Franco”, 2002, 10-12. T.V.
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
se joacă fără piesă, București, 1941; Ernesto Bounaiuti, Sfântul Augustin. Profil, București, [1928]; Giovanni Papini, Viața lui Isus, București, 1928, Un om sfârșit, București, 1943; Boccaccio, Decameronul, I-III, București, 1932-1935; Dante, Infernul, cu ilustrații de Mac Constantinescu, Craiova, 1932, Purgatoriul, cu ilustrații de Mac Constantinescu, Craiova, 1933, Paradisul, cu ilustrații de Mac Constantinescu, Craiova, 1934; Poezia italiană contemporană, pref. trad., București, 1938; Critica italiană de la Vico la Croce, București, 1941; Massimo Bontempelli, De-a noastră, București, 1942; Vittorio Alfieri, Mirra
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
521; Barbu, O ist., 445; Ulici, Prima verba, I, 22; Regman, Colocvial, 35-38; Iorgulescu, Scriitori, 73-78; Poantă, Radiografii, I, 307-308; Dorcescu, Embleme, 139-143; Ștefănescu, Jurnal, 149; Tartler, Melopoetica, 29-33; Poantă, Scriitori, 115-117; Ulici, Lit. rom., I, 204-205; Gheorghe Grigurcu, Paradis, Purgatoriu, Infern, RL, 1998, 25; Dicț. scriit. rom., II, 581-582; Popa, Ist. lit., II, 567-568; Daniel Corbu, „Poemul scurt al lungii mele vieți”, CL, 2002, 2; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine, CL, 2003, 3. C.Br.
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
liric se află mereu în acțiune, repugnându-i stagnarea, iar versul străpunge euforic, cu „arme albe”, o „realitate” atinsă de cariu: „Vom cere cuțitului sângele sfânt din cuvânt” (Exercițiu terminat). Poetul se vrea un „zeu solar”, predestinat a trece prin purgatoriul focului putregaiul unei întregi societăți. După asimilarea unor înrâuriri din spațiul poeziei moderne (Arthur Rimbaud, T.S. Eliot, Saint-John Perse), în poezia lui are loc o „tulburare a apelor”. Inalterate rămân tonalitatea elegiacă, dar și autenticitatea trăirii, directă, emergentă etic la
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]