304 matches
-
1720-1724. Bătrânii satului afirmă că la o dată pe care nu o pot exact preciza, dar știu din spusele strămoșilor lor că așa este, biserica de lemn a fost mutată din locul unde se construise inițial, loc ce se cheamă „La pustă”, situat la circa 1 km de centrul vetrei actuale a satului. Mutarea ei ar fi fost determinată de viiturile de primăvară ale Crișului Repede, care surpau pământul unde era așezată. Pe de altă parte, inundațiile râului îngreunau accesul la biserică
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
a fost orașul Debrețin (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor ("Bihar") și Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică. Pusta Hortobágy se afla pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.343 km², incluzând suprafețele de apă. Regiunea Hajdúság a avut un statut special în Regatul Ungariei, dar comitatul Hajdú a fost constituit abia în anul 1876, odată cu
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
perioada de clocit, șoimul călător trebuie să străbată distanțe mari în căutarea hranei. Teritoriul lui de vânătoare este de 40-200 de kilometri pătrați. Vânează rar mamifere, dar uneori prinde și iepuri. Șoimul călător preferă spațiile deschise, libere, cum ar fi: pusta, zonele mlăștinoase și semideșertice, stepa, unde își poate utiliza cel mai eficient vederea excelentă. În Europa Centrală cea mai mare răspândire o are în zonele muntoase, unde crăpăturile dintre stânci oferă locuri excelente de cuibărit. Prădătoarele din vârful lanțului trofic
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]