185,964 matches
-
Și acum ne mirăm Că banii sunt după chipul și asemănarea noastră, Și ni se scurg din ochi Ca niște râuri de petrol, minereuri, și apă ... Am da o lacrimă ca să se oprească Plânsul acesta în hohote, Dar de unde atâta putere În pleoapă? 10 mai 2012 Referință Bibliografică: Puterea din pleoapă / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PUTEREA DIN PLEOAPĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Puterea_din_pleoapa_jianu_liviu_1336647677.html [Corola-blog/BlogPost/358640_a_359969]
-
chipul și asemănarea noastră, Și ni se scurg din ochi Ca niște râuri de petrol, minereuri, și apă ... Am da o lacrimă ca să se oprească Plânsul acesta în hohote, Dar de unde atâta putere În pleoapă? 10 mai 2012 Referință Bibliografică: Puterea din pleoapă / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PUTEREA DIN PLEOAPĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Puterea_din_pleoapa_jianu_liviu_1336647677.html [Corola-blog/BlogPost/358640_a_359969]
-
nu provoace dureri ,suferințe ,remușcări. Am o vârstă ,o jumătate de secol de când încerc să trec printre greutăți și probleme ,dar am satisfacția că nu au trecut acești ani degeaba ,că nu am făcut niciodată nimănui rău și că după puterile mele am adus un zâmbet pe față și în sufletul celor care m-au cunoscut. Mă numesc CIUREZU MARIANA, m-am născut la IAȘI, la 17 decembrie 1956, în orașul celor șapte coline, care poată și astăzi memoria distinselor personalități
MARIANA CIUREZU de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mariana_Ciurezu.html [Corola-blog/BlogPost/340897_a_342226]
-
care-l pune micul autor pe valorile morale. Acestea își fac prezenta pas de pas în desfășurarea evenimentelor, aspecte cu totul remarcabile ținând seama de varsta at@ț de fragedă a autorului. "Până și Timpul poate fi oprit în loc prin puterea curată a sufletului", e o concluzie cu care încheie o poveste la pagina 54. Poveștile lui sunt deșchideri spre o lume mai bună, o lume solară, benefică pentru copii, dar și pentru maturi. Că toate poveștile, acest gen de scrieri
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
au scris despre prima carte a marelui scriitor al acelor ani, scriitor de recunoaștere internațională, George Nicolae Stroia, așa cum îl zăresc prin timp și așa cum îi doresc din preaplinul inimii. Pickering ON Elenă Buică-Buni 5/5/2012 ******************** GEORGE NICOLAE STROIA - PUTEREA TIMPULUI A fost odată, ca niciodată, un împărat pe nume Darius, un om care la vremea lui fusese vestit prin vitejia și înțelepciunea să. Ajuns în pragul bătrâneții, răpus de boală, simțindu-și sfârșitul aproape, chema pe fiul său și
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
mulțumesc! răspunse Solaris. − Dar, unde vrei să ajungi? întreba curios pescărușul. − În Împărăția Timpului. − De vrei, te pot însoți! spuse pescărușul. Atunci, Solaris urca pe aripa pescărușului și părăsi căsuța din vârful vrejului. Nu după mult timp, pescărușul strigă cu putere: − Pământ, pământ! Cei doi, coborâră pe țărm și hotărâră să înnopteze acolo. Adormiră pe loc, osteniți de drumul lung. După o noapte rece, se treziră în zori, gata de călătorie. − Ce căutăm acum? întreba pescărușul. − Copacul Înțelepciunii! Nici nu terminară
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
-se în jur, pescărușul spuse: − Acela trebuie să fie palatul Timpului! Să ne grăbim! Era un palat imens, cu turlele în forma unor orologii, ce depanau timpul cu repeziciune. Ziua și noaptea treceau doar în câteva minute, sleindu-i de putere, cu fiecare clipă scursa. Gândindu-se la tatăl său, Solaris își recapătă puterile și strigă: − E cineva, acolo? − Eu sunt atotputernicul Timp! Cine îndrăznește să mă tulbure? se auzi o voce cutremurătoare. − Eu, Maria Ta, prințul Solaris! Îngenunchind în fața Timpului
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
grăbim! Era un palat imens, cu turlele în forma unor orologii, ce depanau timpul cu repeziciune. Ziua și noaptea treceau doar în câteva minute, sleindu-i de putere, cu fiecare clipă scursa. Gândindu-se la tatăl său, Solaris își recapătă puterile și strigă: − E cineva, acolo? − Eu sunt atotputernicul Timp! Cine îndrăznește să mă tulbure? se auzi o voce cutremurătoare. − Eu, Maria Ta, prințul Solaris! Îngenunchind în fața Timpului, îi spuse: − Am venit să te rog să te oprești! − Îmi ceri imposibilul
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
te oprești! − Îmi ceri imposibilul, tinere! − Te rog să ai milă de tatăl meu, regele Darius! − Ai spus regele Darius! Dar regele Darius este fratele meu! Mirat, prințul îi spuse: − Dacă e fratele tău, de ce nu ai milă? Găsește-ți puterea de a te opri! − Vorbele tale... Și atunci, marele Timp căzu secerat la pământ. Astfel, Timpul se opri în loc și Solaris și Pescărușul își recăpătaseră tinerețea. După ce se dezmetici, Timpul îl îmbrățișa pe Solaris și îi spuse: − Îți mulțumesc! Mi-
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
Vorbele tale... Și atunci, marele Timp căzu secerat la pământ. Astfel, Timpul se opri în loc și Solaris și Pescărușul își recăpătaseră tinerețea. După ce se dezmetici, Timpul îl îmbrățișa pe Solaris și îi spuse: − Îți mulțumesc! Mi-ai amintit ce înseamna puterea sufletului! Acum vreau să îmi văd fratele. − Dar cum ajungeți înapoi? Eu nu vă pot duce pe amândoi! spuse speriat pescărușul. − Timpul are mereu o rezolvare! Și pocnind din degete, apăru un armăsar înaripat, ce-i purta că gândul până în
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
purta că gândul până în mijlocul Mării Anotimpurilor, unde pescărușul se opri: − Eu aici rămân! Voi mergeți cu Dumnezeu! * ** Și Solaris, însoțit de Timp, ajunse într-un târziu la palat. În întâmpinare le-a ieșit chiar împăratul Darius, ce-și recăpătase puterile. Era din nou puternic și sănătos, cu o mare dorință de viață. Își recunoscu de departe fratele, pe care-l strânse în brațele sale puternice. Se minuna, însă, de curajul și vitejia fiului său, Solaris, pe care îl consideră vrednicul
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
tron. Își aduse aminte de toate sacrificiile pe care le făcuse și se gândea la toate cele pe care, poate, le va mai face. Însă, Solaris îi dovedi, de fiecare dată că : „Până și Timpul poate fi oprit în loc, prin puterea curată a sufletului!” GEORGE NICOLAE STROIA Pagina realizată de Marin Mihai Referință Bibliografica: CODRUȚ-MARIAN STROIA - SCHIȚÂND COPILĂRIA (scurtissime) / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 519, Anul ÎI, 02 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Marin : Toate
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
de poezii este ca sămânța, renaște din sine). Filosofii, când fac poezie, copleșesc de obicei prin bogăția te-melor sau prin aducerea la o temă dominantă a realului, oricât de vari-at ar fi, fâcându-l ei înșiși foarte variat pentru a demonstra puterea de formalizare a conceptelor - iar Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) este fi-losof prin formație și vocație. Dacă primul său volum răspundea acelei aglomerări de subiecte și peisaje - cel de astăzi pune lumea în câteva ecuații, fluidizează discurscul, reia uneori până la redundanță
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
au nume; tot ce există trebuie să poarte un nume - chiar fenomenele, relația, dar aici e o taină cum devin acestea cântec. Poetul înțelege, calm: „Cuvântul pe care-l recunoaște inima / re- gele ei încoronat/ când gândul își încearcă / propria putere de convinge- re/ alunecă în mierea rostirii.“ - iar acest transfer nu se face chiar de la sine, cum găsim în finalul acestui poem: „Numai femeia .../ stăpânește/ cuvântul inimii rege.”( Cuvântul rege). Poetul discută în metalimbaj, pre limba filosoficească, despre muze, acele
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
destrămare! În toată vasta sa operă interpretativă și creativă muzicală, artista Aneta Stan a realizat arhitectura muzicii folclorice dobrogene. Se întemeiază această credință, examinând pe cât ajută pe ascultător și vizionator priceperea reprezentațiilor artistice ale Anetei Stan, pe cât dispune fiecare de puterea de cunoaștere și înțelegere a folclorului din repertoriul acestei artiste, a sensului motivic al lui, a textului și firului melodic. Artista Aneta Stan are o dăruire totală folclorului, e ca șlefuitorul sticlei a cărui muncă există și înainte de redarea acurateței
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
Chiu, din Marea Britanie, ne propune un exercițiu de gândire. În lumea de astăzi “spectaculosul” a reușit să demoleze valorile sociale veritabile pentru a le înlocui cu iluzii și crezuri false. Super-eroul contemporan este un produs al consumerismului, al capitalului, al puterii industriei. Nu cumva este momentul să schimbăm ceva, prin promovarea unui nou set de valori și crezuri? Pentru continuarea serii culturale vă propunem o oprire la Energiea. Artistul Andrei Gamart va face o demonstrație live de gravură, sub numele de
Noaptea Albă a Galeriilor 6 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2625/noaptea-alba-a-galeriilor-6 [Corola-blog/BlogPost/99415_a_100707]
-
gaborească, unde soția lui poartă costume tradiționale ale corturarilor opriți din lungul periplu prin lumea liberă, în țara noastră, parcă anume pentru întâlnirea de la începutul de mileniu cu președintele nostru și al lor! Haosul din țară cere răsturnarea perceptelor binelui puterii, în favoarea puterii binelui. Drumul răbdării a fost prea lung pentru români! Majestatea Sa Regele Mihai a fost abdicat prin instrumentele forței și șantajului ceea ce destramă întreaga osatură artificială pe care s-a instituit republica ilegitimă, în care nu am avut
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
soția lui poartă costume tradiționale ale corturarilor opriți din lungul periplu prin lumea liberă, în țara noastră, parcă anume pentru întâlnirea de la începutul de mileniu cu președintele nostru și al lor! Haosul din țară cere răsturnarea perceptelor binelui puterii, în favoarea puterii binelui. Drumul răbdării a fost prea lung pentru români! Majestatea Sa Regele Mihai a fost abdicat prin instrumentele forței și șantajului ceea ce destramă întreaga osatură artificială pe care s-a instituit republica ilegitimă, în care nu am avut nici un an
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
de respectabilitate fără precedent. Din păcate, ultimii șaizeci de ani nu au fost la fel. Ceea ce s-a întâmplat după 1948 la noi în țară, din punct de vedere politic și chiar public, nu pare să fi dovedit că oamenii puterii din România contemporană au înțeles deplin importanța Statului ca garant, cultivator și ocrotitor al identității, tradiției și continuității națiunii”. Acest Stat nu poate fi în republică, fapt dovedit după ce s-a experimentat republica la noi, cu prețul distrugerii României și
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
și dătător de încredere, cu instituții profesioniste, care să lucreze complementar și etic, în armonie unele cu altele. În anii din urmă au început să se vehiculeze cuvinte importante, precum „viziune”, „identitate”, „continuitate”. Este bine că ele pătrund în vocabularul puterii politice și mediatice. Dar aceste virtuți au nevoie să fie tratate corect, nu fantezist. Viziunea se face cu generozitate și cu responsabilitate, nu cu șmecherie și cu interes propriu. Identitatea nu se repară cu oportunități politice, fie ele și inspirate
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
stânca cea de lut, Nu po ț i s ă pui o straj ă s-opreasc ă ?NVIEREA Nu po ț i sta împotriva Celui de trei ori Sfânt! Ce-ai vrea s ă fac ă straja? S-opreasc ă pe Cristos? Puterea ?NVIERII, cu arma s-o ț ii jos ?? Când stelele exult ă , cântând de bucurie, c ă -n straja dimine ț ii Cristosul va s ă vie?!? Pilat ș i Marii Preo ț i, cum datu-v-a prin gând
CRISTOS VĂ-NCUNUNEAZĂ de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cristos_va_ncununeaza.html [Corola-blog/BlogPost/366701_a_368030]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ESEU DESPRE PUTERE (V) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Aristotel fixează trăsăturile caracteristice ale legii fundamentale a statului, Constituția. După el, Constituțiile sunt de două feluri: 1) bune - acelea care sânt întocmite
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
Constituțiile sunt de două feluri: 1) bune - acelea care sânt întocmite în așa fel încât să aibă în vedere binele cârmuitor și 2) rele, care urmăresc scopuri particulare, iar guvernămintele se împart în: 1) forme pure - monarhie, aristocrație, republică, după cum puterea e în mâna unuia, a mai mulți sau a tuturora și 2) forme degenerative, enumerând aici tirania, oligarhia și demagogia (căreia Aristotel îi zice democrație). Tot lui Aristotel îi revine meritul aparteneței concepției celor trei puteri în stat: legislativă, executivă
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
monarhie, aristocrație, republică, după cum puterea e în mâna unuia, a mai mulți sau a tuturora și 2) forme degenerative, enumerând aici tirania, oligarhia și demagogia (căreia Aristotel îi zice democrație). Tot lui Aristotel îi revine meritul aparteneței concepției celor trei puteri în stat: legislativă, executivă și judecătorească,arătând că statul nu poate fi bine condus decât când aceste trei puteri sânt separate, nefiind niciodată întrunite în aceeași mână, aceasta caracterizând tocmai guvernămintele tiranice. Întregul drept instituțional modern se bazează pe această
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
enumerând aici tirania, oligarhia și demagogia (căreia Aristotel îi zice democrație). Tot lui Aristotel îi revine meritul aparteneței concepției celor trei puteri în stat: legislativă, executivă și judecătorească,arătând că statul nu poate fi bine condus decât când aceste trei puteri sânt separate, nefiind niciodată întrunite în aceeași mână, aceasta caracterizând tocmai guvernămintele tiranice. Întregul drept instituțional modern se bazează pe această aserțiune aristotelică cu deosebire că, atunci când este vorba de puterea legislativă, Stagiritul ca și toată antichitatea nu cunoaște sistemul
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]