538 matches
-
și formați noi cuvinte. 74. Adăugați la sfârșit litere potrivite ca să formați cuvinte noi: pun par prun pom pune punct punte 26 75. Despărțiți în silabe cuvintele: plapumă, plăcintă, pompier, popor, peron, temperatură, topor, trompă, piper, plantă, tulpină, părinte, aparat, putină, lampă, petale, pelerină. 76. Formați cuvinte din silabele: por-, ca-, to-, -le, -tar, -por. Scrieți cuvintele formate. 77. Citiți și transcrieți cuvintele: Paula, Paulina, Puiu, Pelea, Pop, Popa, Pepelea, Petre, Petru, Pintea, Pantelimon, Petrila, Petronela, Pintilie. 78. Alcătuiți propoziții din
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
specificata, pe câtă vreme un articol despre pericolul expunerii îndelungate la soare în cadrul căruia se menționează loțiunea respectivă poate apărea pe orice pagina și la orice dată. Deoarece toată lumea știe că publicitatea este plătită, mesajele din paginile publicitare ale ziarelor au mai putina greutate decât cele din paginile de știri. Costurile relațiilor publice se ridică la o fracțiune din costurile publicității. Firma nu plătește pentru spațiul tipografic sau pentru timpul de antenă pe care le obține de la mijloacele de informare în masă. Ea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
specificata, pe câtă vreme un articol despre pericolul expunerii îndelungate la soare în cadrul căruia se menționează loțiunea respectivă poate apărea pe orice pagina și la orice dată. Deoarece toată lumea știe că publicitatea este plătită, mesajele din paginile publicitare ale ziarelor au mai putina greutate decât cele din paginile de știri. Costurile relațiilor publice se ridică la o fracțiune din costurile publicității. Firma nu plătește pentru spațiul tipografic sau pentru timpul de antenă pe care le obține de la mijloacele de informare în masă. Ea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
crabii de vii", care a apărut în New Oreleans Item în 1879. Întreaga lucrare e compusă din monologuri în coloratul dialect provincial, fără nici o descriere: "Și de ce nu ai crabi? Pen' că trebe fierți de vii? Că tre' să iei putina cu tot cu fiare, ca să zicem așa. Și cum să-i omori dacă nu-i fierbi? Nu pot să le tai capul, că așa ceva n-au. Nu poți să le rupi spinarea, că n-au spinare. Nu poți să rănești, că n-
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
chiar dacă există și exemplul experienței bunicilor. A fi părinte nu se învață ci se simte. Părintele nu joacă un rol pe scena vieții ci îl trăiește, îl construiește cu mai multă sau mai puțină pricepere,cu mai multă sau mai putină dăruire, implicare, cu mai multă sau mai puțină înțelepciune. Meseria de părinte se deprinde treptat, pe măsură ce se exercită, pe măsură ce unele aspecte ale vieții sunt trăite direct. Privind lucrurile astfel, putem spune că educarea copiilor trebuie să se desfășoare în același
Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
nu știa ce să facă: pentru ea, în acel moment, apa din lac era altceva decât apa din vas. Ulterior, experimentatorul a pus din nou vase cu apă la locul știut, dar mereu le schimba forma și mărimea: când o putină, când un butoiaș, când o damigeană. Cimpanzeul se descurca totuși, umplându-și cănița cu apă, stingând focul și consumând cu poftă banana. Din nou, s-a trezit într-o zi fără recipient cu apă, găsind numai cănița. Uitându-se în
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
devine intrarea. Mai putine firme înseamn) investiții mai mari, iar firme mai mari înseamn) bariere mai mari de acces. Dac) barierele sunt suficient de mari, puține firme s-ar putea s) încerce s) le dep)șeasc), si inc) și mai putine care s) reușeasc). (iii) Costurile negocierii cresc într-un ritm accelerat, pe m)sur) ce num)rul participanților devine mai mare. Pe m)sur) ce numerele cresc, fiecare trebuie s) negocieze cu inc) și mai mulți. Complicațiile se accelereaz) rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acestora. Este mai ales șituația unor intervenții delicate În care autoritatea sa ar stânjeni sau ar fi respinsă. Intensificarea ritmului de creștere duce la apariția de momente mai numeroase de neatenție ce au tendința de a se exprima prin mai putină disciplină și tendințe spre reverie, distragere de la ore, pierderea timpului de făcut lecțiile, abdicarea temporară de la mici sarcini familiale sau școlare. In aceste condiții reacțiile de admonestare sau sanctionare sunt privite ostil. 2.2.3.Caracteristici afective. Unii adolescenți pot
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
făcut cumpărăturile pentru rudele noastre. În acest fel am avut prilejul să vedem și să comparăm. Pâinea care se vinde e de regulă veche de două-trei zile. Se spune că e o măsură anume luată ca să se consume cât mai putină. Și din această cauză, în toată România, a doua zi după ce ai cumpărat-o, pâinea e de nemâncat. În orașele mari se găsește chiar și cozonac. Dar făcut din făină semialbă și nu e nici măcar de calitatea franzelelor de acum
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
gheața, cad săgetînd văzduhul. În scurt timp s-au dezlănțuit puhoaiele cerului. Potopul s-a dezlănțuit și povestea lui Noe părea că se repetă. Costică nu avea însă Arca și nici animalele pregătite. Pînă și cei doi corbi au spălat putina. Potopul părea cu totul inutil, nu prea avea ce îneca, iar Costică nu justifica un asemenea efort al naturii. Cu alte cuvinte, prea mult zgomot pentru așa un trofeu. De altfel, Cotiugă nu o mai ducea mult pe acest pămînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
duci, moș Mihai? La Dorohoi, la cinul meu Costică. Treburi? Un proces. M-au prins făcînd rachiu. Greu proces. Te-au prins chiar cînd... Da. Curgea tăria, a-ntîia, cînd m-au găbjit. Te-au pîrît. D-apoi cum? Golanii lui Putină. Nu le-am dat de băut cît doreau. Se dă închisoare pentru asta, moș Mihai... Nu mă tem. Cinu' Costică mă scoate. Ehe, este mare profesor acolo! Să te ajute Dumnezeu. Doamne ajută! spune bătrînul făcîndu-și cruce. Eu n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înlocuiască cu cei care vor fura din averea publică. Unii sînt cu rușii și ceilalți cu UE. Populația vrea să mai facă bandiții cîte o pauză la furat, ca în România. Se sparg capete, se omoară bățos și unii spală Putina, adică fug la ruși, la Putin. Ceilalți n-au unde fugi și preiau puterea. Și ce dacă țara este sleită? Mai este loc de supt încă. Cei cu Putin au arme, au armată excelent dotată, au petrol, au gaze, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
el ar fi amețit completamente, căzând țeapăn peste mormanul de putregaiuri care așteptau să fie azvârlite la gunoi sau arse în sobă. La această priveliște funebră, bătrânul a avut un șoc puternic și, de frica unui atac cerebral, a șters putina. Era normal: unde să pună surprizele? Sărmanul bătrân a considerat că, în loc să ne pună în situația de a suna la 112, și văzând cu mare uimire că în casa asta nu există nici măcar un telefon, a preferat să evite un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de rezistență armată. Cu prudență, ea a fost pusă în zguduitorul film al lui Elem Klimov, Vino și vezi, în care mi s-a părut a percepe o anumită ironie în evocarea detașamentului de partizani care vine, intervine și spală putina, lăsând regiunea unde operează la discreția dușmanului (satul de leșuri vizitat de tânărul erou al filmului și de bizara lui însoțitoare, iubita abandonată a comandantului detașamentului de partizani). * Câteva din zicerile lui Petre Țuțea: „Nu am fost și nu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
aflată în ipostaza ei poate dormi trei ore din cele douăzeci și patru, o perioadă lungă de câteva luni de zile. Dacă cineva i-ar fi zis acest lucru, cu siguranță nu l-ar fi crezut. Capul îi era greu ca o putină cu borș tulbure în plină fermentație. Acest întreg calvar era ascuns în ea, îl trăia fizic, prin toate simțurile ei. Dacă cineva cu mintea netulburată ca a ei în acea nefastă perioadă ar medita asupra acestui episod din viața ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
seceră Daniil. Ștefan râde crispat, schimonosit: Frumos i-ar sta lui Ștefan ăl Mare să dea bir cu fugiții, ca șobolanii când amușinează că se scufundă corabia?! Frumos i-ar sta Măritului Domn a toată Țara Moldovei... pâș-pâș, să spele putina?! Îl vezi pe Ștefan Voievod, pribeag, zgrepțănând la ușile străluciților crai, cerșind umil un culcuș și-un codru de pâine udat cu lacrimi?! Îl vezi pe Ștefan Voievod în surghiun, oploșit la căldurică, putrezind, plângându-și de milă, blestemându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spinare cu o joardă: Împielițaților!! Ați dărâmat cetatea!! Diavolilor!!... Olena și Petru, înțelegând că nu-i de glumit în fața dușmanului comun, cad la pace și-și unesc forțele ca să bată în retragere. Pun turbanul pe capul câinelui și tustrei spală putina cu răcnete: "La luptă!! Pentru Moldova și Ștefan!!" Ștefan, în râsetele boierilor, se ridică în capul oaselor, își șterge obrajii mozoliți, râde: Să mă ucidă tatarii, nu alta... Numai tu ești de vină! îl atacă Sora. Îi prea răsfeți! Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca să-mi amintesc la întoarcere și să le putem recupera. Am plătit un cal bun pentru tracțiune, vacile le am legat de căruță, câinele de lanț, într-o ladă câțiva pui, câțiva saci cu făină (de grâu și de porumb), putină cu untură și carne, câteva haine, lenjerie pentru schimburi, o găleată, un lighean, farfurii, niște cănițe... strictul necesar. Peste căruță s-a așternut o cuvertură mare și groasă, pusă pe niște semicercuri de sârmă. Arătam întocmai ca niște corturari, ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ales fetele mergeau la ieslea cailor și luau cu trei degete câteva fire din fânul lor (strohuri) și-și spălau părul. Era credința că vor avea un păr des și negru, cum e coama calului. Înainte de amiază umpleau borș de putină folosind hoștine (tărâțe de grâu și de porumb opărite). Sânzâienele (Drăgaica) se sărbătoreau în ziua de 24 iunie de Sf. Ioan, când noi, copii fiind, mergeam cu toată familia, la mănăstirea la de Suceava. Mama ne spunea, mie și Oltei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna, târziu când dădea bruma și oile nu mai aveau ce paște pe tarla, se desfăceau stânele. Un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu tablă de fier. Arc. Sabie încovoiată. Săneața. Le-a tras o bataie de le-a mers colbul Într-o mică de ceas Și-a venit în ori A dat dos la față A tuns-o la fugă. A spălat putina Bătrânețe și slăbire Armadie Vorba rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cele patru găuri ale lemnișorului, o lăsau slobodă; și în chipul acesta dobîndeau semnătura împăratului” (Procopius din Caesarea, Istoria secretă, Ed. Academiei, 1972, p. 65; Traducere de H. Mihăescu). *O greșeală de tipar care provoacă hohote de rîs și sancțiuni: putina metafizică în loc de puțină metafizică. *Ajuns pe insula Capri, doctorul Gheorghe Popovici I, chirurg eminent, a avut următorul dialog cu unul dintre localnici: - Nu sînteți rus? - Nu. - N-am văzut niciodată un rus. Cum arată un rus? - Așa ca mine”. *La
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a autorităților timpului care prezentaseră sacrificiile seculare fără număr făcute de poporul român În beneficiul puterii suzerane de la Stambul. Tot prefectura trimisese poliției În luna iulie adresa nr.5707, prin care i se atrăgea atenția șefului instituției asupra a „...două putini cu brânză În care se află 100 ocă (cam 125 kg., n.n.)” și invitându-l pe polițai să conserve produsul „...În beciul În care se află localul Poliției până se va trimite la destinație”. Polițaiul, ce se numea Gheorghe Alexandrescu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Alexandru, director fiind numit învățătorul șura Bărgăuanu. Noi am început, ceva mai liniștiți, să ne gospodărim. Am cumpărat din piața Bolgradului un pat nou din scânduri de brad, vopsit în dungi ca să imite scândurile de esență nobilă. Am luat o putină pentru murături, o masă și trei taburete, câteva pahare. Am luat și o sobă de fier cu burlan pe care am așezat-o în camera mai mică. Trebuia căldură multă fiindcă băiatul avea nouă luni și era o epidemie mare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la picioare, în medianul din Baea. Și era și învățătorul de la Tătăruși Bădița Alexandru Gh.Vasiliu, care a strigat din gură la o horă: "Lele nu te burica, Că mai sunt ca dumneata ! * Și lelița cu brâu roș, Parcă-i putina cu borș." Dintre toți elevii mei cel care juca cel mai bine și mai frumos a fost Petrea lui Constantin Gherasim Roșca, văr al doilea cu mine, care a murit foarte de tânăr ! Dacă trăia putea să ajungă cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]