480 matches
-
produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare sau alungite, în direcția rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de bacterii. Transmitere-răspândire. În câmp, în urma atacului se formează scleroți negri, de diferite forme din care în anii următori vor ieși micelii de infecție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23șC putând distruge frunzele, bulbii dar și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23șC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Soiurile Romito și Djanga F1 avizate în ultimii ani manifestă o toleranță față de acest patogen. 8.6.11. Alte boli ale cepei, usturoiului și prazului Mana prazului; putregaiul verde al bulbilor; mucegaiul negru al cepei; tăciunele cepei; mucegaiul măsliniu; antracnoza; putrezirea roșie a rădăcinilor; rugina cepei. 8.7. Boli la morcov, pătrunjel, mărar,păstârnac, țelină, leuștean Viroze 8.7.1. Mozaicul țelinei Celery mosaic virus Boala descrisă în 1938 de V. Severin și C. Freitag, este acum destul de răspândită în SUA
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și călduroasă plantele sunt distruse în întregime. În depozite, pe rădăcinile ce prezintă răni se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, pe care apar corpi negri (scleroți), de diferite forme și mărimi (fig.134). Rădăcinile putrezesc umed, devin moi și sunt decolorate. Putrezirea se deosebește de cea produsă de bacteria Erwinia carotovora, care dă o masă vâscoasă de țesuturi degradate. Ciuperca atacă pătrunjelul, păstârnacul și țelina, precum și alte legume. Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii se face în câmp, dar mai ales în depozite, prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
folosi numai butași sănătoși, păstrați în depozite dezinfectate respectând toate condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale legumelor rădăcinoase Mana umbeliferelor; pătarea închisă a frunzelor de pătrunjel și mărar; putregaiul negru al rădăcinilor de morcov; septorioza morcovului; putrezirea coletului și rădăcinilor de țelină; rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor frunzelor (aceste boli apar dacă planta nu este bine hrănită sau udată). Boli de depozit: Înnegrirea rădăcinilor-Aspergillus niger
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sămânța poate fi infectată. Prevenire și combatere. Menținerea solului culturii la umidiate normală, previne instalarea atacului. Rotația culturii de cel puțin trei ani, folosirea de sămânță sănătoasă, dezinfectată și fertilizarea rațională previn atacul. 8.8.6. Alte boli ale spanacului: Putrezirea plăntuțelor; albumeala spanacului; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a frunzelor; pătarea neagră; cercosporioza. 8.9. Bolile la salată și andive Viroze 8.9.1. Mozaicul salatei Lettuce mosaic virus Boala este cunoscută din 1921 în S.U.A., însă acum se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunificare a scoarței, însoțită de o uscare a vârfului acestora. Pe fructe, boala se manifestă prin apariția de pete asemănătoare cu cele întâlnite pe frunze. Când petele de pe fructe sunt grupate, pulpa crapă și deseori este supusă unui proces de putrezire, datorită pătrunderii în interiorul țesuturilor a altor agenți patogeni. Transmitere-răspândire. Primele infecții în primăvară sunt produse de către sporii ce se formează pe lăstarii atacați din toamnă. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai și determină infecții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei și apariția unor pernuțe mici(sporodochiile), gălbui cenușii, dispuse neuniform, formate din micelii și spori. La prun sporodochiile (perinuțele) produc perforarea cojii fructelor, iar sucul zaharat se scurge în afară, lipind fructele între ele. Pachetele de fructe putrezite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o perioadă relativ scurtă (fig. 170). Pe fructele verzi cât și pe cele mai dezvoltate, ciuperca formează pete punctiforme, crustoase, de culoare cafenie, înconjurate de un inel roșiatic. Deseori pielița fructului crapă, se deformează, favorizându se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor. Transmiterea ciupercii ca și măsurile de prevenire și combatere sunt la fel cu cele recomandate la ciuruirea frunzelor de cireș, vișin, prun. 9.5.5. Boala plumbului Stereum purpureum Este o boală mult răspândită în toate țările
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1-4 mm. Epidermele frunzei se rup și apar răni alungite înconjurate de țesuturi brunificate. Aceleași răni apar pe tulpini și chiar pe boboci, dacă este vreme umedă. Vasele conducătoare din tija florală sunt mai întâi îngălbenite apoi brunificate iar datorită putrezirii țesuturilor, tijele se rup ușor. Prevenire și combatere. Se vor recolta bulbi numai de la plantele sănătoase, iar cele bolnave vor fi scoase cu atenție din cultură și se vor arde. Bulbii, cu 1-2 zile înainte de plantare, se vor dezinfecta cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigura o rotație de 3-4 ani și o respectare a măsurilor de igienă culturală. 11.2.6. Putregaiul moale al bulbilor de lalea Pseudomonas syringae În România, C. Stăncescu și I. Zurini au descris în 1981 boala bacteriană caracterizată prin putrezirea umedă a bulbilor de lalea. Simptome. Pe bulbii bolnavi, apar pete maro-deschis în zona discului central. În timpul evoluției bolii, putrezirea bulbului are loc în profunzime, apărând un mucilagiu alb-cenușiu. Plantele apărute din acești bulbi au tulpini ce rămân mici și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bulbilor de lalea Pseudomonas syringae În România, C. Stăncescu și I. Zurini au descris în 1981 boala bacteriană caracterizată prin putrezirea umedă a bulbilor de lalea. Simptome. Pe bulbii bolnavi, apar pete maro-deschis în zona discului central. În timpul evoluției bolii, putrezirea bulbului are loc în profunzime, apărând un mucilagiu alb-cenușiu. Plantele apărute din acești bulbi au tulpini ce rămân mici și nu înfloresc. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin bulbii infectați și prin resturile de plante rămase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țărani" (Călinescu, 1982: 133 și urm.). Un exemplu grăitor despre concepția sa cu privire la echilibrul (ntre antiteze (l regăsim (n pasajul următor: "Progresul fără conservație este o clipă ș( ajunge la nimic. Conservația fără progres e o stagnație ș( ajunge la putrezire, ș( iar la nimic. Cine conservă are, ș( cine are, poate progresa mai repede. Progresiștii exclusivi n-au cunoscut (nțelesul adevăratului progres. Conservatorii exclusivi n-au cunoscut (nțelesul adevăratei conservațiuni. Căci de le-ar fi cunoscut, un c(mp ar
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge, / cum aș putea întoarce copilul care-am fost / când carnea-mi înflorește și doar uitarea plânge // [...] Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă țin / chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii, / această putrezire mă-mbată ca un vin / căci simt curgând printr-însa bunicile și unchii. Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred, / oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara / deși arcașii ceții prin mine își reped / săgețile vestirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
lung și-n lat și a acoperit pământul cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele de iarbă, rădăcinile florilor și ale grânelor. Zăpada are grijă, de sănătate pământului, acoperind și înghețând tot ceea ce toamna a intrat în putrezire. Ea constituie și un înveliș care protejează culturile până în primăvară. Atunci se va topi, hrănindu-le... Iarna este frig și picăturile de apă se transformă și devin fulgi de zăpadă. Când ninge mult, se formează troiene, și zăpada trebuie îndepărtată
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
geniul sfidării, al nepăsării, geniul libertății, cum le avea dânsul? La urma urmei, Zorba rămâne o ficțiune. Să mă întorc, deci, la tezaurul de care vorbeam... * Nu mai știu unde o fi lada de zestre, s-a pierdut într-o putrezire de gunoi sau într-un foc purificator... Metafora, adică tezaurul, care cuprinde amintiri și fapte esențiale, mi-a prins totuși bine... Am asimilat-o ființei mele, propriei mele istorii. Sunt o colecție de amintiri, impresii, de dorințe satisfăcute sau nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acest rafinament estetic se conjugă cu senzația tristă care se potrivește timpului judecat la trecut. Nu mă extaziez totuși în fața obiectelor închise în anticariate; de acolo mă alungă un miros "vechi", aromă care îmi pare dezagreabilă ca o urmă de putrezire; dar obiectul vechi, în sine (să spunem un gramofon, din acelea splendide prin disimetria lor sau un automobil, înduioșător de ridicol, sau un baston elegant, cu încrustații de argint, fildeș și mâner zvelt, de chihlimbar), mi se par de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu tălpile goale și țopăi mimând același dans euforic de bacantă. Viermi la pândă Când e prea cald, observ îngrozit cum fojgăie viermii în mormanul de pești morți aruncați pe țărm. Când voi muri mă vor năpădi și pe mine. Putrezirea cărnii e firească, mă învață cu blândețe Aia. Știu că Pământul-Mumă îmi va încredința trupul viermilor care nu mă vor cruța: să purifice materia degradată e chiar datoria lor. Și totuși nu sunt deloc liniștit. Oricât mă străduiesc, nu pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
într-un limb în care nu-mi era nici prea frig, nici prea cald. Acum simt dorința imperioasă de a continua. Am cu adevărat nevoie să ajung la epuizarea sinelui meu. Nord Ceea ce mă tulbură cel mai mult e ideea putrezirii trupului. Ar fi mai bine să mă usuc ca frunzele toamna... să mă transfer aidoma lor în circuitul materiei. Descompunerea hidoasă a trupurilor e încetinită de frig, de ger, de gheață. Poate tocmai din acest motiv acel locus amoenus al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că tatăl său se va face sănătos, după ce i-a spus de boala lui. Copiii Dumitru și Vasile făceau curățenie prin șură, în cotețele porcilor și găinilor, cărând gunoiul la căruță și-l clădea la platforma de gunoi care, prin putrezire, se transforma în îngrășământ pentru grădină sau era dus și împrăștiat în țarină, pe locul ce era mai apropiat, Trauș. Grâul dădea în pârgă atât pe lotul din Bogdana cât și la locul cunoscut sub numele de Analog, aceasta a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
culoare 18. Fenone fizice sunt: a) arderea lumânării; b) formarea ceții; c) ruginirea fierului; 19. Alege proprietățile chimice: a) piatra vânătă este solubilă în apă; b) cuprul are proprietatea de a cocli; c) mercurul este lichid la temperatură obișnuită 20. Putrezirea lemnului este: a) un fenomen chimic; b) un fenomen fizic; c) o proprietate fizică 21. Se dă afirmația incompletă. Completează cu cuvintele care lipsesc: Proprietatea mustului de a ...............................este o proprietate ...................deoarece.................. 22. Fenomenele chimice reprezintă: a) transformări care modifică
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
1980, adică după 174 de ani dela edificare, acoperișul a suferit o reparație capitală, ocazie cu care acesta a fost înlocuit integral. Vechiul acoperiș avea lați de lemn ciopliți cu securea și care se aflau într-o stare avansată de putrezire. În 1971 biserica a fost electrificată, oprație în timpul căreia pisania a fost grav deteriorată. Biserica nu deține obiecte de valoare artistică sau istorică din metale prețioase, dar deține câteva cărți vechi cu valoare bibliografică între care cităm: 1. - Liturghierul publicat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vuiește ca marea// Numai pustiul din mine/ Îi răspunde/ Plângând” (Singur). Sensul discursului poetic este surprinderea palpitului interior al ființei într-o lume a ideilor, a chintesențelor, în care acesta se regăsește în alte și alte ipostaze și metamorfoze. „Istovirea”, „putrezirea” („Putrezea tăcerea/ Din copaci în jos/ Până în noaptea pământului/ Și mai încolo”) intră într-o dramatică relație cu metafora germinației, a perpetuării (un titlu semnificativ - Semințe de timp). Curgerea și întoarcerea, pierderea și refacerea accentuează ideea timpului ireversibil, care transcende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
totală, prin raportare la existență, în cel mai dezmărginit sens al ei. Toate lumile și toate contrastele posibile par a-și fi dat întâlnire în poezia lui K. (de aici ploaia de antiteze, invazia oximoronului), aflată mereu „între mugur și putrezire”, între „curcubeu și rană”, „aripă și cădere”, dominată de „cele două simboluri, de ruptură și bucurie”. Disperarea și speranța, damnațiunea și mântuirea, carnea (vocabulă obsesivă) și spiritul, violența și tandrețea, întunericul și lumina, viața și moartea, moartea și învierea, maculatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]