531 matches
-
Lăsa să treacă o vreme. Ceilalți, numai ochi. - Băi, și mi-adunați chiștoace? Și mi-aduceți bani și țuică? 122 -Aducem. - Bine. Atunci bateți laba cu geambașul! Prin apă veneau racii la mortăciune. Îi auzeau cum se înfig în carnea putrezită. - Sânt niște huidume de te fărîmă! Fugiți de la armată, dizertori... Se strângea carnea pe copii ca la găini. -Dizertori? , - Da. Au centiroane și bărbi și aruncă cuțitul la fix! Unde vrei te găurește! - Da-n tine nu dă? - De ce să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
târnosea. Ieșea tot praful din el, pînă-l sângera. Sătul, se fudulea privindu-i cum se încaieră pentru ciozvârta rămasă. Plecau pe urmă mai departe. Mahalaua creștea spre Filantropia, și-ntr-acolo apucau, pe sub gardurile negre, pe la grădinile oltenilor, pișîndu-le verzele putrezite, apoi se întorceau spre groapă, coborând pe drumul îngust. Se lăsau pe malul gârlei, unul după altul, hămesiți. Gunoierii descărcau sus, pe mal, camioanele, și din fundurile lor se rostogoleau resturi grase. Zăvozii se năpusteau scormonind. Aveau boturile ascuțite și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
astăvară, numai flori, cu un batic negru legat sub bărbia ascuțită. Să se fi înțeles, și nu credeai că pică tocmai acum. Drumurile bătute, cum treceai de circiuma lui Stere simțeai un fum înecăcios de gunoaie, dulce-iute, parfumat ca para putrezită, tot ai fi tras pe nas! Ușa veche, șuie, abia ținută în țîțînele ruginite, neunsă cu gaz de când lumea, scârțâia lung, și în prag se arăta mama pământului, a de-o 344 seamă cu timpul, Marghioala. Mai albise, te uitai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a ieșit și ea din iarnă! Chiriței parcă-i părea rău că spune lucrul acesta, pentru că la o ceartă îi făgăduise că o să-i mănânce ea întîi coliva. O băga văduva și pe Mița înăuntru. Baba mîfua nărăvașă, privea lucrurile putrezite, intrate în pământ, perdelele ciuruite și florile din geam care-i plăceau atât. - Ce faceți, surorile mele? - Bine, ce să facem? răspundea cam cu duh Chirița. - Auzirăți? - Ce s-auzim? - A mai fugit una de la părinți... - Nu mai spune! Care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
muri în care erau statue de piatră... chipuri de cavaleri îmbrăcați în fier... ce se uitau cu ochii lor răci de piatră la el... O manta era spînzurată-ntr-un cui... într-un colț era o bute așezată pe tălpi, de mult putrezite, și o cupă de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de aurolac nu simțeau din vălătucii aceia destul cât să-și amă gească ochii țepeni și creierele înmuiate și nălucitoare. În întuneric, mormanul uriaș putea fi acum orice, povârnișurile se îndreptau, grohotișurile de cioburi colorate, țesăturile destrămate, cartoanele și lemnele putrezite ca de corăbii scufundate căpătau culoarea opacă și grea a zidurilor, vârfurile se arcuiau. Orașul, cu pâlpâirile lui, rămase în vale ca un cuibar, încât, privind orașul, pe de o parte, urcușul de gunoaie, pe de alta, te întrebai care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
piața deși îi abandonează la ușa bogățiilor ei are valoare concretă: alegerea, realizabilă acum, de a părăsi întreprinderea și de a cumpăra pur și simplu orez proaspăt, sau chiar de a nu mai fi obligați să accepte orezul mucegăit sau putrezit care se distribuia prin intermediul tichetelor de raționalizare. Dincolo de această nouă "libertate", polarizarea economică în cadrul arhitectonicii politice trezește resentimente, mai mult sau mai puțin exprimate, în funcție de legitimitatea istorică personală pe care și-o acordă subiecții. Denunțarea unei împărțiri a resurselor printre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
La Umbrărești se aflau asemenea zise repegiuni de trecere a apei Bârladului în următoarele locuri, pentru legătura între satele: -Tămășeni-Siliștea, la punctul numit pe vremea copilăriei noastre Podul Vechi, fiindcă fusese aici anterior un pod de lemn, ale cărui picioare putrezite se vedeau încă în perioada interbelică; -Umbrărești-Slobozia, la aproximativ 200-300 m sud de podul ce a fost construit între anii 1929-1931, pe direcția școlii de azi; -Murgocești-Slobozia, loc unde în perioada interbelică funcționa din când în când o punte de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mămicuța mea cea dumnezeiască să muște din pâmântul viermănos? Și când o să aibă în sfârșit voie micul Herrmann să se pișe zi de zi pe groapa iubitei sale mămicuțe? Pășește șchiopătând spre maică-sa) Și mai înainte ca bătrâna și putrezită măicuță să se desprindă de pe micul Herrmann, micul Herrmann o să mai fie odată drăguț cu maică-sa. Și așa va face îndemânatecul Herrmann o gaură proaspătă în capul mamei sale, și apoi își va îndesa pe acolo cocoșelul, în capul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ăla de care ai în gură. (Cârcimăreasa se duce fără un cuvânt la Karli și îi arde o palmă... Pentru că a râs, Herta primește și ea o palmă) CÂRCIUMAREASA: Acu' pe loc te scuzi față de domnu' Schweindi, coș de gunoi putrezit ce ești. Predai acum pe loc la domnu' Schweini o cerere de scuză, că altfel nu mai pui picioarele tale murdare niciodată în localul meu. KARLI: Scuzați pentru obrăznicie, d-le Schweindi... HASI: Domnul Anticrist își cere scuze, Schweindi. SCHWEINDI
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
peste cap. Cârciumăreasa îl lovește peste scăfârlie cu un ciolan din coapsă.) HERTA (sigură pe ea): Futători de leșuri, ațâțați înfulecători de oameni. Pentru voi va trebui descoperit un iad numai al vostru. O să vă petreceți veșnicia într-un burtoi putrezit, ca de obicei. Totul o să fie, așa cum a fost dintotdeauna și trebuia să fie dintotdeauna. Dar toate vremurile sângeroase vor fi doar un singur timp sângeros. În inimile voastre or să fie puse la prăjit mii de ouă de durere
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
el o profeție, care se ascultă pe sine însuși. EA: Vă referiți la moarte ca la o concretizare a urmei. Acolo unde ați pus piciorul totul este mort. EL: Cu totul mort, cu totul moale, cu totul și în întregime putrezit. EA: Tot ce ține de cadavru e moale, mai înainte de a se pietrifica. EL: Mineralogia e de fapt o ramură a psihologiei. EA: Ai să mori de cancerul aerului, de nerozia aerului. Cadavrul tău nu va aminti de nimic altceva
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
minunat. Atunci când nu trebuie să fie ținut de vorbă, un mort este un tovarăș de călătorie ideal. O dorință comunicată merge la cimitir și își înșfacă de acolo un mort. EL: Tot ce e mort este pulverizat într-o poveste putrezită. Țări întregi se vomită și se sfârșesc. Ceea ce e mort este legea actuală. Se dezgroapă un mort și se trage pe el un costum de împrumut, și se știe așa, că trebuie să dai totul înapoi, și costumul și mortul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trebuiască s-o facem ca lumea. Va fi frumos... și o să bem plini de distrugere. O să poată să ne meargă la toți bine, până când o să putem să găsim poate o oprire. PIANISTA: Poate dăm peste final... în sfârșit țiparul total putrezit al totului, totul așa cum trebuie să fie... în sfârșit să oprim. MECENA: Acum va fi în sfârșit o schimbare amuzantă, așa cum în mine ca și manipulator de bani pentru muzica totală am prevăzut să fie. E într-adevăr totul cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vrei rugăciunea este lapte. Și trebuie pentru ca să putem să luăm obligatoria iubire de aproapele nostru și s-o-nvelim cu iubire. MEDICUL (a început să se masturbeze energic): Delicios... Ooh... cu adevărat, cu adevărat delicios... Gânduri cu mirosul de măr putrezit... Aah... Fratele lui Mariedl se așază și el binedispus lângă medic și se masturbează de asemenea. Gaura curului ca capac de conservă, unde-i pus la păstrare cozonacul de Crăciun până la Paște. Omul ca loc de parcare pe autostradă pentru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ea. FRATELE LUI MARIEDL (începe că se masturbeze cu fanatism): Daaa, chiar și eu o să cunosc din nou în lumea asta. Chiar și eu am fost atras în lumea asta ca un vultur de mortăciuni de un leș fanatic și putrezit. Lumea, scroafa, și-a deschis din nou coapsele pietroase, și eu o să-mi ejaculez creierul înăuntru. INSPECTORUL DE POLIȚE (resemnat către părinții lui Mariedl): Cum de v-a nereușit să creșteți asemenea creaturi de cea mai joasă speță? Cu siguranță
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
avem parte de-o soartă dată la rebut. Nici să stai aici ca un om plin de viață și să te bucuri de moarte nu poți, nu, trebuie să dai din aripi cu dorul morții în piept ca un înger putrezit. Nu, nu poți nici să stai cu aripile crăcănate ca o femeie înglodată și ascultătoare. Noi te-am adus în rândul lumii de bună voie și tu ne împiedici prin tine ca lumea să ne poată număra la loc în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
era nelipsită din orice gospodărie. În orice loc, terenul care urma să fie însămânțat cu in sau cânepă, trebuia să fie îngrășat din timp cu gunoi de grajd din toamna trecută. Se efectua arătura în primăvară, când gunoiul era bine putrezit, pământul deja zvântat, iar brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
triunghiului vocalelor (a.u.i.) sau al consoanelor (p.k.t.), Lévi-Strauss propune celebrul "triunghi culinar" în 1967 (în "L'arc" no 26) ca transformare culturală a crudului în fiert și ca transformare naturală a crudului în putrezit: crud preparat putrezit Sistemul opozițiilor binare se citește în această logică concretă astfel: preparatul și putrezitul se opun crudului ca transfor-matul non transformatului. Preparatul se opune putrezitului ca transformare culturală transformării naturale. Alimentele preparate (fierte sau prăjite) sînt mai aproape de natură (friptura) sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
celebrul "triunghi culinar" în 1967 (în "L'arc" no 26) ca transformare culturală a crudului în fiert și ca transformare naturală a crudului în putrezit: crud preparat putrezit Sistemul opozițiilor binare se citește în această logică concretă astfel: preparatul și putrezitul se opun crudului ca transfor-matul non transformatului. Preparatul se opune putrezitului ca transformare culturală transformării naturale. Alimentele preparate (fierte sau prăjite) sînt mai aproape de natură (friptura) sau mai aproape de cultură (fierturile); în fine, fiertul ține de endobucătărie și de uzajul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transformare culturală a crudului în fiert și ca transformare naturală a crudului în putrezit: crud preparat putrezit Sistemul opozițiilor binare se citește în această logică concretă astfel: preparatul și putrezitul se opun crudului ca transfor-matul non transformatului. Preparatul se opune putrezitului ca transformare culturală transformării naturale. Alimentele preparate (fierte sau prăjite) sînt mai aproape de natură (friptura) sau mai aproape de cultură (fierturile); în fine, fiertul ține de endobucătărie și de uzajul precumpănitor familial, iar friptul de un uzaj social (rezervat invitaților în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
satul s-a golit în mare parte. În perioada socialistă locuitorii au migrat în industrie, după 1989 - în țările Europei dezvoltate. Cei care își mai aminteau de trecutul anilor 1900, sunt în spatele bisericii, ascunși printre bălării, sub crucile de lemn putrezite. Doar mama mea mai trăiește (are peste 100 de ani) și poate să-mi mai povestească câte ceva despre oamenii care au fost. Și dacă toată viața am tezaurizat în slovă viața cea de toate zilele cu oamenii ei, nu se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din țară dezvoltată ajunsese printre codașele lumii a treia. Acel Băsescu se prezentase pentru a efectua operația pe care spusese el că preferă s-o facă oricând „marelui licurici" și totodată să-i ceară ca să-i dea orătăniile acelea gata putrezite, pentru a le împărți populației României, ca din partea PD-L fiindcă azi, mâine, se face 2012 și trebuie să ai ce să arunci dintr-un camion în mișcare, unei populații ahtiate după pomeni de orice fel. Obligația lor este minimă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fenix; această pasăre este una singură și trăiește cam cinci sute de ani; când se apropie de moarte își face un cuib din tămâie, smirnă și din alte aromate; când se împlinește timpul, intră în cuib și moare. Din trupul putrezit se naște un vierme; acesta se hrănește din cadavrul animalului mort și-i cresc penele și aripile; apoi când ajunge puternic, ia cuibul acela în care sunt oasele premergătorului ei și, purtându-le pe acestea, zboară din Arabia până în Egipt
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suferea de mai mult timp". (Omagiu, pag. 33.). Această cauză rezulta și din mărturia lui Dumitru Gireadă, care locuia peste drum de Eminovici. Eminovici o murit în casa din ogradă, în fosta odaie a copiilor, pe o saltea de paie putrezite, din cauza incontinenței urinare. Prin acele paie, mai către cap, s-au găsit vreo șase sute de lei, ascunse de bătrîn. A avut o înmormîntare tare sărăcuță a mărturisit Dumitru Gireadă. Poetul, încă bolnav la Ober-Döbling, fără îndoială că nu putea participa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]