43,111 matches
-
subiect care ne frământa în preajma Paștilor - carnea de miel - și m-am gândit că Săptămâna Patimilor e un nume mult mai potrivit pentru carnagiul care urmează. “Săptămâna Luminată” sau “Săptămâna Mare” sună pur și simplu inadecvat când te gândești la râurile de sânge, la hălcile încă picurânde și la ochiul fix și sticlos care-și va privi din galantar potențialul consumator. Creștinismul nu e singura religie care-și asezonează marile sărbători cu masacre în rândul necuvântătoarelor, dar e cea în cazul
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
să străpungă. Viața mea s-a făcut un banc bun. O glumă de-a dreptul existențială. O poantă aproape hilară. 2. Tînăr sînt, de tine moarte nu-mi pasă Da, da, viața mea a curs din mine în afară. Sub rîuri de sînge, Care s-a închegat. Sub rîuri de urină, lacrimi, sudoare. Care din mine au izvorît și au șiroit pînă departe, prin canalizări. în fundul pămîntului. au îngrășat pămîntul patriei mele, au făcut cel mai fertil cernoziom, fertilul ei cernoziom
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
banc bun. O glumă de-a dreptul existențială. O poantă aproape hilară. 2. Tînăr sînt, de tine moarte nu-mi pasă Da, da, viața mea a curs din mine în afară. Sub rîuri de sînge, Care s-a închegat. Sub rîuri de urină, lacrimi, sudoare. Care din mine au izvorît și au șiroit pînă departe, prin canalizări. în fundul pămîntului. au îngrășat pămîntul patriei mele, au făcut cel mai fertil cernoziom, fertilul ei cernoziom. Viața mea a curs din mine în afară
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
Ieri m-ai privit cu îngăduință. Ca pe un trandafir alb neînvățat cu imperiile brumei. Ca pe o întîmplare mică și fără de umbre. 12. Azi pe cînd plivesc straturile de ceapă mă privești cu o anume gingășie. Ca pe un rîu străbătut de raze sau ca pe o surată ce-și învață puii să zboare. 13. Acum cînd ți-ai luat zborul din toate aceste întîmplări îmi place să cred că te-ai așezat pe umărul meu drept. Aproape îmi atingi
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
cred că te-ai așezat pe umărul meu drept. Aproape îmi atingi obrazul. Aproape ai oprit ninsoarea. Cerul învierii o poetă îmi scrie că a moșit 40 de miei după ce și-a ținut discursul la academia din Țara Galilor. primăvara și rîul curge altfel și glasul brîndușelor de pe mal îl aude doar sihastrul și le imploră să nu mai strige atît de tare. pe ultima gheață a lacului aleargă un pîlc de vulpi. cruda lumină de martie intensifică rostul lor compact iar
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
l-a citit pe Kierkegaard în copilărie brutalitatea lui era singurul lucru de care puteam fi siguri pe-atunci femeile vorbeau despre el excitate la coadă la carne astăzi tusea lui răsunătoare scârbește întregul bloc flegma sa verde, surioară, e râul blestemat în care ne înecăm tinerețea. Și eu am fost în Sângerei ca prieten de nădejde al unui mort deși fusesem colegi în școală de abia dacă stătusem cu Vitalie de zece ori dar cineva trebuia s-o facă și
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
uluit de frumusețea și multele tezaure adunate aici, începând cu picturi de El Greco, Tizian, Tintoretto, Rubens, Zurbarán, Velázquez, și terminând cu celebra Custodie lucrată din primul aur adus din Precolumbia. Jos, la poalele colinei, Podul Alcántara și panglica șerpuitoare a râului Tajo purtând pe ea bărcuțe minuscule. Operă a unui gravor anonim, lucrarea fusese executată în întregime din metal, în relief, cizelat cu priceperea meșterilor toledani, vestiți în toată lumea. Dispusă, singură, pe un perete, deasupra canapelei și fotoliilor îmbrăcate în pluș
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
Ulițe lungi de înfrigurată așteptare, Doi-trei saci de iluzii; Numai fragmente, în zadar încerc să le-adun, întregul se refuză; Dar există întreg? Expediție într-o zi de toamnă Am pornit spre moarte; Totul era veșnic Și știut, din carte, Râul mare, negru, Un vâslaș bărbos, Suflete de spaimă Tremurând pe jos; Galbenul de plată, Neștiut răstimp, Dincolo de apă Malul fără timp; Flăcări roșii, nalte Și grădini de vis, Rândul la pedepse, Totul era scris; Nici un pas degeaba, Orice drum, un
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
ziua cerul ei subțire, Nu știu nici cărarea, nici cuvântul rege, De-mi va fi privirea zid de mânăstire, Tu să fii aceea care înțelege; Visul fericirii fulgeră-n carate, Nici durerea nu e în sclipiri săracă, Dacă-ncearcă plânsul râul să-și arate, Tu să fii aceea care mă împacă; Iar când cheamă vremea semnul de departe Și coboară raza dinspre steaua rece, Cu uitarea-n lacrimi, printre clipe sparte, Tu să fii aceea care mă petrece Păcatul schimbării în
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
Făceam rost de ață în bobine mari, șterpelite de la fabrica de confecții. Aveam de toate, prin toate sertarele. Pe pod Un bătrân se oprise pe pod, ținându-se cu o mână de balustradă, și privea de câtăva vreme în apele râului. Înafară de faptul că erau bogate și de culoarea vag gălbuie a cafelei cu lapte, apele nu aveau nimic care să justifice măcar o privire. Iar bătrânul nu avea aerul că-l lăsaseră puterile și se odihnește discret, sprijinindu-se
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
vedem de ani de zile, indiferent de câte ori trecem peste podul acesta atât de circulat. Făcea pentru o clipă abstracție de claxoane și de tot zumzetul din jur. Mai mult ca sigur auzea, el singur, peste zgomotul traficului, tumultul surd al râului. Sau poate își privea umbra aflată jos în apa maronie și aproape sidefie din cauza luminii solare. Umbra, care vibra strunită pe oglinda apei, parcă stătea și curgea în același timp. Ca s-o vadă mai bine își pusese ochelarii. Nu
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
sau jucau teatru nu se auzea clar ezitarea din ochii celor ce și-au tras carcasa textelor preventiv peste penis dar tot ceea ce aducea a mână sau chiar mâini sui generis generau curente de râs și căutau febril în mare râul și de-l găseau continuau să caute în râu izvorul cam așa cum fiecare își caută locul în lume și nu e nimic rău în asta sau cine știe eu de vreo trei ori în viață am fost cutremurat de sentimentul
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
ochii celor ce și-au tras carcasa textelor preventiv peste penis dar tot ceea ce aducea a mână sau chiar mâini sui generis generau curente de râs și căutau febril în mare râul și de-l găseau continuau să caute în râu izvorul cam așa cum fiecare își caută locul în lume și nu e nimic rău în asta sau cine știe eu de vreo trei ori în viață am fost cutremurat de sentimentul că mi-am găsit locul în lume dar imediat
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
nesfârșit Cu botul căscat veșnic primind șuvoiul ce curge Din vasul de pe umărul Omului apelor Așa cum noi nu încetăm să fim însetați De puterea Duhului Sfânt al Domnului Iisus Și să pășim întru slava Lui: "Cela ce crede în mine, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui". Și oriunde mergem Vrednici suntem de a-i împărți apa sfântă. înger Iacob are capul pus pe umărul tău Tu ai capul pus pe umărul lui Iacob Sunteți ca-ntr-o îmbrățișare
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
ce-l însoțea pe geamgiul din copilărie 8. Cel ce deschide ușa spre zilele ce nu-l vor recunoaște cel ce se-nsorește lîngă zidul casei în brațe cu o pălărie plină cu iarbă cel ce înșiră scaune pe malul unui rîu și invită norii să se-așeze pe ele cel ce ascultă cum țiuie ferestrele cabanei părăsite și-și privește chipul într-un pahar cu apă cel ce a zburat cu avionul spre mii de destinații și moare înghițit de-o
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
nimeni înaintea mea, un foșnet de stuf prin alcoolul învechit la buzele sub care mocnește vulcanul unei străzi pietruite de pași zburători ca liliecii în biserici de ceară, - vei auzi, atît, vei auzi cum vor duce la spălat, într-un rîu tulbure, cearșaful ca pe un giulgiu din care se vor desprinde chipurile noastre, carcase de aer tranșate de îngeri în congelatoarele lor pline de noi, ca insulele în care sunt duși deportații care au încercat să afle inima și trupul
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
ce apunea soarele în cuibul mîinilor tale. Atît de singure, Atît de părăsite. Nu mai scriu poezii fiindcă toți prietenii mei au murit." ai șoptit tu în umbra săracă a liliacului iar eu am început să-ți vorbesc atunci despre rîuri și case și livezi. Și tu mi-ai spus că nu-ți plăcea copilă fiind să înoptezi de cealaltă parte a rîului departe de casă. Cum nici eu dincolo de podul de peste gară, - rîul meu din trenuri și din șuierat prelung
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
murit." ai șoptit tu în umbra săracă a liliacului iar eu am început să-ți vorbesc atunci despre rîuri și case și livezi. Și tu mi-ai spus că nu-ți plăcea copilă fiind să înoptezi de cealaltă parte a rîului departe de casă. Cum nici eu dincolo de podul de peste gară, - rîul meu din trenuri și din șuierat prelung din nopțile copilăriei mele cu regina nopții și cu gust de lubeniță vara. Azi după ce am trecut rîul și m-am întors
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
am început să-ți vorbesc atunci despre rîuri și case și livezi. Și tu mi-ai spus că nu-ți plăcea copilă fiind să înoptezi de cealaltă parte a rîului departe de casă. Cum nici eu dincolo de podul de peste gară, - rîul meu din trenuri și din șuierat prelung din nopțile copilăriei mele cu regina nopții și cu gust de lubeniță vara. Azi după ce am trecut rîul și m-am întors în mica mea grădină am aflat pe drum o oglindă. Tu
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
de cealaltă parte a rîului departe de casă. Cum nici eu dincolo de podul de peste gară, - rîul meu din trenuri și din șuierat prelung din nopțile copilăriei mele cu regina nopții și cu gust de lubeniță vara. Azi după ce am trecut rîul și m-am întors în mica mea grădină am aflat pe drum o oglindă. Tu te-ai privit îndelung în cearcănul ei și ai rostit rar, solemn și cu bucurie: Uite, acum, am iar douăzeci de ani. Și cînd mă
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
sîmbătă și a fost după Sfînta Liturghie De la mânăstirea Acoperămîntului Maicii Domnului Și noi, pelerinii, Alfred, Olysia și pruncul Nicholas Căutînd tot mai adînc în pădure Paraclisul Sfîntului Serafim de Sarov. Din mica încăpere din lemn se auzeau Susurul unui rîu tînăr, litaniile rugăciunii. Am așteptat afară, sub bolta verde a pădurii. Din micul schit au ieșit trei copii Purtînd încă pe buze mierea rugăciunii Iar pe chip aura ei. Cum vă cheamă? i-am întrebat. Andrei, Luca, Maria. A venit
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
Irina Nechit Un verb lichid în rapidul murdar mă gândesc la râul Prut la albia lui îngustă și la apa somnolentă în care mama și tata se spală cu săpun. Ce-ar fi să nu mă mai întorc niciodată sub salcia unde tatăl meu ud și mama mea lucitoare și-au lăsat
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
poeme ca-n odaia cu ierburi aromatice atîrnate de grindă. puterea putrezește în brațele femeii, bărbatul adulmecă mirosul de pînză jilavă al morții. ne-am culcat în scrisul nostru ca-ntr-un sicriu de plop, ușor, pornit în derivă pe rîul amniotic. 9 ți-ai pus ochelarii pe prima treaptă a scărilor care duc la apa îndiguită. cu ochii larg deschiși ai început să cobori după ce ți-ai scos pantofii. știai că drumul va fi ușor, legănat de alge și pînza
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
în palme, obiectul perfect în care-și descarcă dumnezeu mînia și scrii. despre oameni știm că se nasc, le este frică și mor. ne-am culcat în scrisul nostru ca-ntr-un sicriu de plop, ușor, pornit în derivă pe rîul amniotic.
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
sus al ușii: - Iată, mama și tatăl, spunea ea, strânși în jurul focului din vatră! A doua oară, peste ochiul ferestrei: - Văd un șir de bătrâni cunoscuți, ținându-se după dansatorul cu tobă! A treia oară, peste zidul de piatră: - Dincolo de râu este Stăpânul meu ca un rug aprins, din care își iau zborul păsările ce vin spre noi! - spune ea. I se dă o pasăre. îi taie capul și-l aruncă în corabia ce o așteaptă la mal. Vâslași o trec
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]