1,075 matches
-
ele?! Sau gândește doar prin conexiuni metaforice. Așa cred! Altfel cum s-ar fi apucat de mecenatul de la A.P.D.I.? Să fie și el ca și acel Gaius Cilnius Maecenas din os nobil?! Și ce forță pecuniară s-aibă?! Până la Râvnita aveam ceva de mers. Cei peste 200 km se-așternură plăcut în fața mea și-a lui URSUS. Mă visai adevărat Pegas pe 4 roți, accelerând spre dragele mele pacostioane! Aproape că nu simții ceasurile trecând. Când fusei în poarta ogrăzii
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
ceva de mers. Cei peste 200 km se-așternură plăcut în fața mea și-a lui URSUS. Mă visai adevărat Pegas pe 4 roți, accelerând spre dragele mele pacostioane! Aproape că nu simții ceasurile trecând. Când fusei în poarta ogrăzii de la Râvnita, stupefacție! Fetele lipseau. Mașina Lixandrei se odihnea în garaj, bine merçi. Era liniște. Pesemne că Nicole le invitase pe Cantemiriste la vreo plimbare și plecaseră și mirandolinele. Martie din post să lipsească! le tachinai în lipsă. Numai să nu se
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
cele aduse și plecă tot de-a-ndărătelea. Eu, care nici nu știu cum găsisem scaunul destinat, mă simții înfericită de așa cinste și alături de quintă mă-nfruptai cu mare plăcere, promițându-mi să țin minte clipa aceea multa vreme... Referință Bibliografică: CAP COMPAS RÂVNITA... / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
din când în când Când mai înflorește-o piatră la o margine de gând. Macii-au putrezit de-o vreme (sângerie resemnare), Și scâncesc de-atâta moarte, vara asta, și mă doare; Lutul i-a-nghițit cu foame, ca pe-o trufanda râvnită, Plânge cerul peste mine și mi-e aripa rănită. Fluturii cu praf de lună, ce mi-au descântat de moarte Și-au pierdut zboru-ntr-o noapte și-au rămas tot mai departe; Singură-ntr-un glob de ceață, mai zăresc printre
ESTE TOAMNĂ ŞI ÎN MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384517_a_385846]
-
clasele gimnaziale. Niciodată nu va uita cum unii dintre copii râdeau de el, că este fiul lui tanti Gheorghița, femeia de serviciu, de aici a pornit și ambiția sa ca la terminarea cursurilor gimnaziale, să se înscrie la cel mai râvnit liceu din capitală chiar dacă trebuia să traverseze zilnic Bucureștiul ca să ajungă la școală și acest lucru i-a reușit cu brio. A învățat carte în ciuda lipsurilor materiale, ter- minând numai cu medii mari, iar la examenul de admitere în liceu
ROMAN , CAP. OPT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384074_a_385403]
-
perfidie, rafinament pervers, inteligență pusă în scopuri de distrugere, versatilitate, șmecherie, lipsă de înțelepciune și bun simț, minciună, oportunism. În două cuvinte - suflete bolnave. Vedem oameni avizi de putere care fac orice numai să-și mențină sau să dobândească puterea râvnită. Și pentru a clarifica deosebirea dintre inteligență și înțelepciune, amintesc că inteligența este capacitatea de a imagina alternative, pe când înțelepciunea - capacitatea de a o alege pe cea mai bună: „Inteligența este ca un roi fără matcă, înțelepciunea este un roi
POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > NEBUNIE CURATĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1160 din 05 martie 2014 Toate Articolele Autorului Dintr-un motiv necunoscut casa cea mai râvnită-i pustie, locatarii s-au mutat, au plecat cine știe unde, zilnic măsor strada cu pasul, perdelele vaporoase și colorate nu se mai văd. Încep să visez cum se simte cineva ieșind în fiecare dimineată pe scările străjuite de statui cu fruzele
NEBUNIE CURATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383462_a_384791]
-
anilor l-au făcut nostalgic deși fiorul tinereții sufletești l-am regăsit mereu. Poemele sale reflectă viața așa cum o percepe poetul, un îndrăgostit de Eminescu, un păstrător al anilor de pribegie. Acid și critic, purtând încă durerea pentru BASARABIE, Țară râvnită, Țară sfârtecată... Prin Editura Mușatinia din Roman, Boris s-a dovedit prolific în creații, bucurându-se de noi apariții și ecouri pe măsură. Volumul de poeme „Postume vii”, ce îmi fusese dedicat, m-a copleșit. Un dar unic, un dar
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
milă, ,,sărmanul” basarabean, cu răbdare, cu sprijinul părinților, prin muncă și multă încăpățânare, a dărâmat zidul neîncrederii, a răzbit și, zic eu, a demonstrat cât de român este. Emilia Țuțuianu: Ce amintiri te mai leagă de Basarabia copilăriei, acea țară râvnită, țară sfârtecată cum o numești în cărțile tale? Boris David: Oricum, nu cele consemnate de Geo Bogza, într-un stil, sau fel, poate, deloc românesc. Bogza n-a văzut sau n-a urmărit decât răul, grotescul, sfânta mizerie. Am mai
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
cu ochii pe dâra șerpuită și șleaurile cu sclipiri. Ridicase gulerul paltonului și trăsese căciula până la sprâncene. Ca să nu-i înghețe mâinile,deși avea mănuși,le înfundase în buzunarele largi ale paltonului. Cu o mână în buzunar, ținea capătul mult râvnitei nuiele ce se ondula sacadat pe urma lui. Nuia pentru care vărsase atâtea lacrimi ca să o recupereze. Era o nuia de alun lungă de vreo trei metri și groasă ca degetul mare. O tăiase dintr-o tufă din pădurea de pe
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
din care nu lipsește niciodată batista. După o licență obținută magna cum laude, se înscrie la doctorat, cu un sin-gur gând: să obțină o bursă spre Franța. Abia în 1937, când are deja trei cărți publicate în România, primește mult râvnita bursă la Sorbona. Doctoratul însă nu îl mai scrie niciodată. După o scurtă revenire în țară, îndrăgostit de Franța, pe care o străbate-n lung și-n lat pe bicicletă, decide să nu se mai întoarcă. Stăpâna florilor Pe Simone
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92448_a_93740]
-
preocupat de lucrurile incuantificabile, așa cum este arta în stare pură, în timpul creației și în mintea artistului. Anxietatea artistică cotidiană se materializează adesea în aceste ziduri de beton, din cauza idealurilor suprapuse, listelor prea lungi de speranțe, dosarelor prea stufoase de călătorii râvnite, cerințelor mult prea mari și promisiunilor mult prea mici. Abrutizează într-atâta, încât se ocolește miezul problemei, subiectul acestei anxietăți, arta înseși. Ca un fluture prins într-o mansardă cu ferestre închise, artistul încearcă să scape din propriile frici vătămându
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93000_a_94292]
-
În anul 1977, apărea celebrul și râvnitul de toți creatorii, criticii și cititorii români ai acelor timpuri, „Dicționar de literatură română contemporană” al lui Marian Popa, întrun tiraj de 80.000 de exemplare, întro a doua ediție, revizuită și adăugită, avându-i ca referenți științifici pe Romul
Alexandru Popescu Tair – Poetul oraşului [Corola-blog/BlogPost/93016_a_94308]
-
demonstrează apartenența românilor la cultură? Desigur, nu generalizăm. Să fim serioși, nea Vasile, care a fost învățat că munca fizică, cea brută, a câmpului, este unicul scop în viață, care-i asigură atât indispensabila pâine, cât și sănătatea cea mult râvnită, nu are timp să mai și citească o carte. Pentru el și pentru mulți alții asemenea lui, viața se învârte în jurul câmpului, a cirezii de animale și a gospodăriei, pentru care trebuie să se spetească muncind din zori și până
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
-
20 Experience”, care a devenit unul dintre albumele cu cele mai mari vânzări din 2013, până în prezent, informează eonline.com. Nominalizat la șase categorii de premii, Timberlake a câștigat, duminică seară, trei trofee MTV Video Music, inclusiv pe cel mai râvnit, pentru videoclipul anului - „Mirrors”. La aceeași categorie - unde câștigătorul este desemnat prin votul fanilor - au mai fost nominalizate clipurile „Thrift Shop” (Macklemore & Ryan Lewis), „Locked Ouț of Heaven” (Bruno Marș), „I Knew You Were Trouble” (Taylor Swift) și „Blurred Lines
MUSIC AWARDS 2013 – LISTA CÂŞTIGĂTORILOR: Justin Timberlake şi Macklemore amp; Ryan Lewis – cele mai multe trofee [Corola-blog/BlogPost/93462_a_94754]
-
integrat circuitului educațional ca sistem strategic. Volumul dedicat valorilor Olimpismului trece în revistă, inevitabil, Olimpismul antic, aflând în faimoasa Olympia (lăcașul J. O., timp de 1172 de ani) simbolul vieții grecești; într-o lume fragmentată, măcinată de rivalități, se instaura râvnita pace sacră. Excursul istoric aduce în prim-plan figuri legendare, de la Thomas Arnold, Jahn și Evanghelie Zappa (ca precursori ai renașterii Olimpismului), la amintitul baron de Coubertin, cel care, surprinzător, era potrivnic participării femeilor. Aflăm lucruri interesante despre Carta și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
ăla, aveți după-masă examen... Da, mă! îi răspunde Todoran. Am și eu pe una acolo, și-a continuat celălalt vorba, dacă sunteți bun, o cheamă Rusu... Aha! zice Todoran, bine, mă, am înțeles. Se retrage solicitantul bucuros că obținuse promisiunea râvnită, dar revine, după o convorbire telefonică, se pare, la masa noastră cu sufletul la gură: Dom’ profesor, zice, am greșit. N-o cheamă Rusu, o cheamă Suru... Todoran, înțelegător, îl liniștește. Da, fie cum zici, Suru prin urmare!... Iar pleacă
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > DRAGĂ ROMÂNIE Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tu țară, floare printre flori În sânul tău ai felurite comori Râvnite mereu de multe nații, Curtându-te de N generații! Au mușcat din tine țară, Nu le-a păsat c-o să te doară... Îi purta doar interesul Nu să-ți ajute progresul! Râvnită ai fost de mii de ani, Jefuită de
DRAGĂ ROMÂNIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383207_a_384536]
-
printre flori În sânul tău ai felurite comori Râvnite mereu de multe nații, Curtându-te de N generații! Au mușcat din tine țară, Nu le-a păsat c-o să te doară... Îi purta doar interesul Nu să-ți ajute progresul! Râvnită ai fost de mii de ani, Jefuită de mulți dușmani, Le-ai pus creionul în mână, Ar trebui să-ți ridice cunună, Le-ai dat din a ta cultură Ei te-au lovit sub centură, Ți-au falsificat istoria Și
DRAGĂ ROMÂNIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383207_a_384536]
-
la apă era să urmeze calea pe care le-o indicau rădăcinile celui mai mare palmier. Prin urmare, în zorii zilei următoare se apucară de treabă, încercând să deschidă drum spre inima pământului, conștienți că, dacă nu dădeau repede de râvnitul firișor de apă, soarta lor era destul de nesigură, căci puțul cel mai apropiat se găsea la patru zile de drum. Cu toate acestea, pe la jumătatea dimineții, pe când soarele necruțător era sus pe cer și căldura devenise sufocantă, se văzură obligați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
celebre“ pe care Îl citise pe nerăsuflate În copilărie ascunzîndu-l Între coperțile manualului de istorie. Cu cîtă Înfrigurare trăise În acele zile aventurile curtezanei și ce mult Își visase viața acelei femei, PÎnă și sfîrșitul ei violent, fără de care destinul rîvnit nu i s-ar fi putut Împlini, i se cuibărise acolo În subsolul memoriei și o trezea noaptea din somn cu insistența unei dorințe nedesăvîrșite care Își cerea dreptul la finalitate. Din clipa În care și-a explicat mecanismul, coșmarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
prima oară că dispare, spunea nebunul ăla. Dar el era de mult dispărut din atenția celorlalți, din interesul lor, din tot ceea ce numim viață, competiție. Auzi, Marceline de Navarre, poetessă, strănepoata Marguerittei de Navarre! Ce ironie, să-și Împlinească destinul rîvnit În amintirile unui nebun... o să aștepte, o să fie cuminte, o să cumpere pîine, o să ia metroul. Iată-mă prinsă Între două forțe care mă trag În direcții opuse. SÎnt ca tîlharul legat de două cămile, una gonind spre răsărit, alta spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care s-a întins pe durata a douăzeci și cinci de ani, împotriva Poloniei, Lituaniei, Suediei și Danemarcei. Războiul a fost lung și istovitor, iar rușii, oricât de mult s-au străduit, nu au reușit să avanseze în teritoriile inamice, iar mult râvnita ieșire la Marea baltică a rămas un vis neîmplinit. Mai mult chiar, considerând că pot profita de greu tățile rușilor, hanatele de la graniță efectuau raiduri de pradă, ajungând în mai multe rânduri chiar până la Moscova. Toate aceste lupte au secătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de întreținere pentru el (ea) și familie. Chiar după ce, începânăd cu prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a cultivat grâu pe suprafețe tot mai mari, grâul era destinat exportului, nu consumului intern, pâinea, pentru țăran, fiind aliment rar, râvnit; însă nu trebuie absolutizată lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
l-am găsit la poziția 16 pe Gh. Hodoroabă, care a avut după 1944 o evoluție politică, care demonstrează că Partidul Comunist din România nu i-a trasă cu arcanul pe unii și pe alții să intre în partid. Pământul râvnit, muncit, plătit cu sudoarea frunții, apărat la nevoie, le-a fost „luat” țăranilor prin cooperativizarea agriculturii. După 1989 l-au redobândit, dar nu-l mai lucrează. Nu știi nici ce să crezi și nici cum este mai bine! 3. 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]