480 matches
-
Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure, mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și Bucovina de Nord în grupuri cu multe exemplare, în primul rând în păduri de foioase pe cioturi și bușteni de stejari și fagi în putrefacție, apărând ocazional la mai mult de 700 m peste nivelului mării de asemenea pe rășinoase. Perioada favorită de dezvoltare o are din aprilie până în noiembrie, dar în ani cu ierni blânde pe tot parcursul anului. Inițial, în anul 1774, botanistul și micologul german Jacob Christian Schäffer a descris acest burete în opera sa "Fungorum qui
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
temperat-continentală. Iernile sunt lungi și geroase. Crivățul, venit din zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
Frumosu este un sat în comuna Farcașa din județul Neamț, Moldova, România. Istoric: În jurul anilor 1780, pe teritoriul localității se aflau păduri dese de rășinoase și mai multe mlaștini formate de apele Bistriței. Zona nu era locuită, dar există un drum de țară prin care se trecea spre Bucovina ocupată în acea vreme de către Imperiul Austro-Ungar. Numele localității provine cel mai probabil de la un loc
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
de foioase" este alcătuit din păduri de fag în amestec cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
330 mm asigurând un volum util de 115,85 litri. Capacitatea stupului este de 20 de rame cu dimensiuni de 435 x 300 mm model Dadant. Corpul stupului este o cutie paralelipipedică deschisă la partea superioară executată din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Pereții corpului sunt încheiați în falț iar fundul este fixat în cuie, fapt care asigură o saliditate mare. Pereții laterali au grosimea de 30 mm. În partea de sus au un falț dublu pe
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
este de 20 mm, distanța dintre rame și pereți este de 7,5 mm iar distanța dintre leațul superios al ramei și podișor este de 10 mm. ● Capacul este format din cadrul și tăblia superioară și este confecționat din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Tăblia are la exterior o învelitoare de tablă care protejează stupul de intemperii. Capacul se montează pe peretele din față al corpului cu două balamale. În părțile laterale ale capacului sunt două deschideri pentru
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
timp, arboretul de salcâm din Ciurumela s-a degradat fiziologic și în anii 1973 - 1975 a fost tăiat și defrișat, locul fiind luat de salcâm selectat și ameliorat genetic, superior, cu creșteri rapide și cu rectitudinea trunchiului asemănătoare speciilor de rășinoase, este vorba de o nouă denumire uzitată în rândul specialiștilor silvici de - Robinia pseudacacia var. ,Oltenica, În comuna Poiana Mare există 3 farmacii, 5 cabinete medicale umane, un cabinet medical veterinar, un liceu (Liceul Teoretic „Șt. Marincu”), 5 școli și
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
încrengătura Basidiomycota, în familia Strophariaceae și de genul "Hypholoma". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord mai ales pe vreme răcoroasă, căscând pe cioturi (de asemenea aflate în descompunere) mai ales de foioase dar și de rășinoase în tufe mari (uneori formate din zeci sau chiar sute de exemplare). Această ciupercă comună și multianuală se dezvoltă din (martie) aprilie până în noiembrie (decembrie). Buretele se decolorează cu Hidroxid de potasiu mai întâi portocaliu, apoi negru, cu sulfat de
Ghebă pucioasă () [Corola-website/Science/337126_a_338455]
-
pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag și în amestec de fag cu rășinoase sunt solurile brune de pădure, în arealul pădurilor de molid se identifică păduri brun-acide, iar în Munții Codru-Moma se identifică rendzinele. Modul de utilizare a terenului Regiunea Vașcău are un climat temperat continental moderat, care rezultă din poziționarea în vestul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
a petrecut următoarele unsprezece zile mutându-se între Northridge și Tujunga. Pentru interioarele casei lui Elliott, echipajul a petrecut 42 de zile la Studiourile Culver. În ultimele șase zile s-au turnat secvențele finale ale filmului, într-o pădure de rășinoase din apropierea orașului Crescent. Spielberg a turnat filmul într-o ordine cronologică pentru a obține un joc actoricesc mai emoționant și mai credibil. În scenele în care Michael se întâlnește pentru prima dată cu un extraterestru, apariția creaturii l-a făcut
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
poate aminti Föhnul un vânt călduț (nu bate în regiunea munților jurasici), iar Bise este un vânt rece care nu bate de obicei în sudul Elveției. Pădurile ocupă o suprafață de 30 % din suprafața Elveției, astfel în zona alpină domină rășinoasele (piceacaee ca: bradul, molidul, zada (larix), pinul (pinus cembra)), pădurile jucând în munți un rol important de reducere a formării lavinelor și inundațiilor.La altitudinea de sub 1000 de m cresc pădurile de foioase în amestecate, iar în Tessin ca o
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
multe dintre ele fiind înlocuite, din timpuri istorice, cu plante de cultură. Zona pădurilor mixte se reprezintă sub forma unor fâșii, între 50 și 55 grade latitudine, care se îngustează pe măsură ce înaintează spre extremitatea estică a continentului. Zona pădurilor de rășinoase, în care predomină molidul, bradul, zada și mesteacănul, este cea mai masivă unitate forestieră a Europei. Acestea ocupă o arie vastă, până spre latitudinea orașelor Oslo, Stockhlom și Sankt Petesburg, dincolo de care, spre sud, are o maximă extensiune în Câmpia
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
jud.Valcea țel. 0250860490, șef ocol:Stangaciu Gheorghe Fonduri de vânătoare administrate Nu Fonduri de pescuit administrate 1 Împăduriri - total plantații 10 ha • Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Ocolul silvic Români 2006 10,8 1,6 8,6 0,5 0,1 • Produse forestiere (cantități - volume) Ocolul silvic (nume) Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
ing Rădoi Gheorghe- președinte Huruiala Gheorghiță -contabil Fonduri de vânătoare administrate Fonduri de pescuit administrate Împăduriri - total plantații 313 ha în perioada 2005-2015 Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Izv.Rece 2006 3,5 0,06 3,38 0,06 • Produse forestiere (cantități - volume) Obștea Izvoru Rece zmeura ; afine există posibilități 2-5 mii puieți forestieri (posibilități) An infintare: 1910; an
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
nume, adresa, telefon, reprezentant legal, administrator Președinte Giurca Ion, țel. 0752 3007457 Fonduri de vânătoare administrate Fonduri de pescuit administrate Împăduriri - total plantații Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Mărită 2006 2,5 0,1 2,4 • Produse forestiere (cantități - volume) Nume Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
mai răspândite conifere din Eurasia. Acest arbore poate atinge 25 - 30 m înălțime uneori chiar 40-50 m și un diametru de 1 - 1,4 m; înrădăcinarea este variabilă în funcție de solul pe care vegetează; tulpina mai puțin dreapta decât la celelalte rășinoase, scoarță formează un ritidom gros, cenușiu. Lemnul acestuia este maro-închis, foarte rezistent. Frunzele sunt aciforme, lungi de 4 cm, grupate câte două. Conurile au o formă conica, pedunculate, de culoare cenușie și o lungime de până la 8 cm. Apofiza este
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
și podgoluri la care se adaugă roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt răspândite doar în lunca îngusta a așezării. Domină deci solurile podgolice și argiloase. Din acest motiv în comuna Leșu, vegetația de bază o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
complex de factori ecologici naturali și artificiali, vegetația este o combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
fânul în pod și unde erau depozitate utilaje și acareturi). În cadrul muzeului, grajdul este folosit pentru păstrarea instrumentelor de lucru ale restauratorilor. Poarta datează din al doilea sfert al secolului al XX-lea și este construită din stâlpi masivi de rășinoase, accesul persoanelor și cel cu căruța făcându-se separat. Are acoperișul în patru ape și învelitoare din draniță fixată „în solzi”. În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”. Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de rășinoase cioplite la patru fețe îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și este ornamentată cu motive zoomorfe. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ferestre pentru asigurarea unei vizibilități optime în practicarea acestui meșteșug. Fântâna este dispusă lângă casa de locuit din cadrul gospodăriei și în apropiere de poartă. Este o fântână cu ghizdele și roată, construită din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din trei grinzi verticale pe care se sprijină un acoperiș în patru table. Prezintă un spațiu de acces pentru căruță și o portiță pentru accesul persoanelor. Casa de locuit din Holohoșca
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
căsuța putea avea rolul de loc de retragere al bătrânilor atunci când se întemeia o familie tânără în gospodărie. Construcția dispune de o tindă cu rol de depozit și din care se realizează accesul în pod. Este ridicată din bârne de rășinoase, cioplite la două sau patru fețe sau doar decojite, cununile îmbinându-se la colțuri în „coadă de rândunică”. Hâjul sau cămara datează din aceeași perioadă cu căsuța și reprezintă o construcție monocelulară utilizată ca depozit pentru obiecte de uz casnic
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
coadă de rândunică”. Hâjul sau cămara datează din aceeași perioadă cu căsuța și reprezintă o construcție monocelulară utilizată ca depozit pentru obiecte de uz casnic și gospodăresc, motiv pentru care nu are ferestre. Este realizată din cununi de bârne de rășinoase, cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică”. În incinta Muzeului Satului Bucovinean a fost reconstituită o casă de locuit din localitatea Pârteștii de Jos, zona etnografică Humor. Construcția datează din a doua jumătate a secolului
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]