2,283 matches
-
să facem câte o treabă nebunească... Ei, ne-am cam Învățat noi acolo cu romul ca calul cu ovăzul. Da’ la o așa trebușoară, dacă mai adaugi bolșăvicii cu colectiva lor, apoi pușcăria-i pe aproape. Și pas de mai rabdă toate aiestea, fără o gură de rachiu! ― Bine, bine, frate Toadere. O gură de rachiu e una. Da’ să te apuce al doilea cântat al cocoșilor În crâșmă, e alta. Asta nu mai Înseamnă că tu bei paharul, ci paharul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în casa părintească de la Vărăști, unde Stelian trăia singur de peste un an, de când rămăsese văduv. Cinci ani, cât stătuse la Brănești împreună cu Mariana, îi erau de ajuns. Dar, din păcate, iată că, vrând-nevrând, mai avea încă de stat și de răbdat prin aceste locuri străine cine știe cât timp. Oare chiar nu se putea găsi un post liber și pentru el la secția financiară de la Vidra sau bătrânului nu-i surâdea perspectiva de a-l vedea întorcându-se în casa părintească, pentru motivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că ne pleacă cei mai buni oameni din învățământ, că tineretul își ia lumea în cap, că ne părăsesc medicii și informaticienii, că patriotismul a devenit o glumă, că numele de român a ajuns o ofensă... Nu i-ar mai răbda pământul!" Mare lucru experiența de viață, impresionantă memoria fabuloasă, indubitabilă măiestria relatării profesorului, în care frazele curg domol, bine-așezate în pagină, cu figurile de stil ascultătoare la locurile potrivite, cu relatarea amplă, "spartă" de intervențiile dialogate ce dau vioiciune și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vândut la gogoși pe bandă rulantă și continuă să ni le servească fără nicio reținere! Taci, Dinule mamă, că ne rămân copiii pe drumuri!.. Să nu ne audă careva, că-i plin de ei pe la toate colțurile... Auzi dragă! Tu rabzi de foame acum și ți se spune că într-un viitor nedefinit vei fi sătul. Tu îngheți cu familia în apartament noapte de noapte și ți se promite căldură la discreție pentru anii care vin. Ce bine ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să se laude că-i porumbelul păcii și-ai să vezi că-i vor da căldură la colivie... Vorbește tu mult că acușa te trezești tu în colivie pe post de Papagal!.. Sărăcuțul de el cum îndură atâta frig și rabdă de foame, dar nemilosul ista de mut îl obligă să muncească din noapte în noapte la cartoanele acelea ale norocului, încât și-a tocit până și secera clonțului! Se pare că-i total istovit mititelu. Vezi Dinule, să nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la mititica! Că m-am săturat să-i supraveghez cu o armată de poteră! Că avem alte treburi mult mai importante și mai urgente la ordinea zilei. La ocnă poate să strige cât o vrea că îi este frig și rabdă de foame și de sete... Gata! S-a zis cu agitația împotriva ordinii de drept, mă Cucuvaie sinistră! Iaca-kaca! Te-ai speriat că-ți schimb eu ordinea?! Mie dă-mi numai ceva semințe de mei și un biscuit fărămițat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
răspundem de tine! De viața ta de azi și de mâine! Hai acasă!.. Și fătuca l-a urmat cu supușenie ca o cățelușă spășită, dar pregătindu-se de o nouă confruntare cu mamă-sa: Că doar n-am să-i rabd toate apucăturile de modă veche... N-are decât să și le păstreze pentru dânsa, dacă-i plac așa de mult! Că, la o adică, străinătatea-i mare și primitoare!.. În curând voi plini vârsta Buletinului!.. Nunta de aur Cu bucurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că ne pleacă cei mai buni oameni din învățământ, că tineretul își ia lumea în cap, că ne părăsesc medicii și informaticienii, că patriotismul a devenit o glumă, că numele de român a ajuns o ofensă... Nu i-ar mai răbda pământul! Mai bine ar fi ca ei să-și ia tălpășița, că țara se va redresa mai repede fără pușlamalele astea. Hoția, curvăsăreala și golănia la vârf demolează România! Fraților!... Numai suflete schilodite peste tot în țara asta... Banul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
c-au acaparat tot avutul oamenilor și mai fac din când în când câte o faptă creștinească, că doar nu dau de la ei. Tot pe vechi ai rămas, mătușă!.. Da ce, înainte-vreme oamenii n-aveau greutăți? Nu îndurau necazuri? Câți răbdau de foame și de frig? Știi dumneata? Dar la școlile cele mari câți copii de țărani ajungeau? Poți să-mi spui, mătușă? Îți mai amintești, mătușă? * * * Odată cu slobozenia, la sediul colectivei n-a mai rămas nici urmă de șef. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ai noștri pe lângă el, cu dragoste de sat și de oameni. Așa să faceți, dragii mei! Iar pe mine lăsați-mă să-mi urmez drumul alături de voi... ca un pensionar ce mă aflu către apus. * * * Cine nu ascultă de bătrâni rabdă de foame, discutau doi săteni din Dumbrava vecină privind la solele Societății Agricole Bahna. Lanurile de cartofi în floare și de porumb verde-crud, fără nicio buruiană se răsfățau până către zare. Aspersoarele tocmai își încheiau udarea de către seară. Culturile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai merseră flămânzi, până ce lupul își găsi vânat, iar prințul niște fructe foarte bune de mâncat. Merseră ei ce mai merseră, până ce iar flămânziră. Lupul găsi vânat, însă prințul ba. Cu toate că lupul își oferi prada, prințul se hotărî să mai rabde nițel, până ce va fi găsit ceva, ceva neînsuflețit. În acel moment lupul suflă peste hrana sa până când aceasta se transformă într-un inel fermecat. Și inelul începu să se rostogolească până ce se izbi de un copac vrăjit, înflorit. Prințul luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și e bine să nu stea prea mult până nu se acomodează. Veniți să mai vorbiți în cameră. Nu, mulțumesc. Trebuie să mă duc la piață că într acolo plecasem, dar văzând-o în grădină pe Silvia nu m-a răbdat inima să nu vin să schimb două vorbe cu ea. Bine ați făcut. Vă mai așteptăm. Elvira Codreanu era una din persoanele care o vizitau des și când Silvia se simțea rău și când avea stări mai bune. În acea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ușurată la gândul că de la cei optsprezece ani s-o mai fi maturizat, s-o gândi și el ce vrea să facă în viață, însă n-a fost așa. Tot mai multe griji i-a făcut, pe care le-a răbdat luptând pentru a-l ști cu liceul terminat. Își spunea în gând: ”De mi-ar ieși ochii, fac totul ca să-l văd cu liceul terminat și bacalaureatul luat”. Pe lângă faptul că el nu se schimbase în bine, cum spera Tatiana
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
observat cum fata își drămuia bănuții, cumpărând nu cu kilogramele, ci cu jumătățile și cu sferturile de kilogram și ca să motiveze, spunea că ea cu mamă-sa nu consumă atât de mult, fiind numai ele două. Pe Simona n-o răbda inima să vadă lucrul acesta. — Vă rog, cântăriți-mi două kilograme de roșii pentru mine și un kilogram pentru dânsa, a comandat arătând-o pe Ilinca. 89 —Ce faci Simona? Ține plasa aici și taci. La fel a procedat și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nchizi în casă. Nu, dar dacă n-ai ființa iubită lângă tine, te simți în plus printre ceilalți. În „Epistola către corinteni a Sfântului apostol Pavel” se spune:” Dragostea toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu va pieri niciodată”. Prin urmare, chiar dacă suferi acum, rabdă, dar trebuie să crezi în dragostea voastră și să nădăjduiești că ea nu va pieri niciodată. Știi cât te-ai frământat pentru ea de la prima întâlnire și până v-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tine, te simți în plus printre ceilalți. În „Epistola către corinteni a Sfântului apostol Pavel” se spune:” Dragostea toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu va pieri niciodată”. Prin urmare, chiar dacă suferi acum, rabdă, dar trebuie să crezi în dragostea voastră și să nădăjduiești că ea nu va pieri niciodată. Știi cât te-ai frământat pentru ea de la prima întâlnire și până v-ați regăsit și nu era nimic între voi, dar acum când
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Iartă-mă că sunt indiscret, mă gândeam că poate ai vreun prieten. Am un prieten, dar nu aici. Este în România. Ne iubim foarte mult, deși un gest a lui m-a supărat, dar știi cum se spune „dragostea îndelung rabdă, dragostea e binevoitoare, dragostea nu pizmuiește”. Înseamnă că e treabă serioasă între voi. Ne simțim foarte apropiați unul de celălalt. Chiar și acum când suntem departe, sentimentele noastre sunt aceleași, ba încă mai puternice. — Dacă își va găsi o iubită
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ce s-a întâmplat. — Acum că sunteți informați vreau părerea voastră. Ne ceri părerea după ce faptul este consumat? Să ai noroc, să fiți fericiți împreună, îl felicită Virgil. Ce ți-am spus eu, dragă Matei, că adevărata dragoste iartă totul, rabdă, nu piere niciodată. Să fiți sănătoși și să vă iubiți toată viața voastră! Ai avut baftă în dragoste, să ai baftă și-n viață!, îl îmbrățișează Tiberiu. Între timp, sosește Virgil cu o sticlă de vin, trimițând-o pe Ștefania
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mai lovit cu lopata, dar fără rezultat. Cu toate acestea a terminat de curățat și a adus apă și mâncare. Același porc nu stătea locului, călca pe locul în care s-a adus mâncarea. Atunci Dondonel n-a mai putut răbda și s-a gândit că porcul acela trebuie pedepsit. A căutat prin camera unde urma să locuiască cu Dondică și a găsit un brici. S-a luminat de bucurie și cu gândul răzbunării a prins porcul pe care l-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de fericire și apărate de necazuri. S-au perindat apoi curtenii și întreg poporul cerând binecuvântare și smulgând părul, barba și toți perișorii de pe corpul bietului cioban proroc și sfânt, care auto-hipnotizat de sfințenia sa, nu suflă nici un cuvânt și răbdă ca un stoic ceia ce-i făcea inconștiența norodului. Fericiți de binecuvântarea cerească, s-au înapoiat la casele lor. Împărăteasa însă, damele de onoare și femeile din popor, au cerut și ele să capete binecuvântarea proorocului. De data asta însă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de la odaia lui. Iisus ieși din apă și se șterse cu ștergarul pe care-l avea înfășurat în jurul șoldurilor. Și Ioan Botezătorul se întoarse în pustiul din care venise. De fapt el ura natura. Numai apa botezului putea s-o rabde, nimic altceva. Mulțumesc, a spus învățătoarea, schițând o plecăciune. Apreciem mult faptul că domnișoara și-a făcut timp să vină la noi, zise și mama. Undeva, la început, vreau să se tipărească mulțumiri, pentru toți cei care au ajutat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mișcau ca și cum ar fi silabisit. Apoi l-a căutat pe intendent. Acum Manfred Marklund știe că e bolnav, da, și admite asta. Dar boala în sine nu pare să-l neliniștească. Ceea ce-l întristează profund sunt articolele, corespondențele. Trebuie să rabd, spune el. Și să mă oțelesc. Nu-mi pot permite să mă dau bătut. Doar când micul Manfred îmi va lua locul, atunci este drept și normal să mă lovească vreo boală mortală. Da, spun eu. Există ceva deosebit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
normal, mai precis. Deocamdată, acasă, Rebelul se dovedea la fel de neînduplecat. Dar, după cum arăta, se vedea limpede că e la capătul puterilor. Acum trebuia învins. Și G. știa cum. A hotărât să mănânce în hol, chiar în dreptul oglinzii. Cât o să mai rabde îndărătnicul? O să renunțe până la urmă; un stomac gol e o realitate teribilă, peste care nu se poate trece. Așa că G. a mutat masa din bucătărie în hol. După ce sosea de la birou, hămesit, găsea totuși destulă răbdare pentru a pregăti un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
vă prezintă o poveste despre destinul unui om a cărui acoperiș a devenit cerul, iar banca este pe post de pat. Autor: Cristina Răduță Are 54 de ani, dar pe ultimii 12 i-a petrecut dormind prin ghene de bloc, răbdând de foame zile întregi și încercând să se obișnuiască cu o lume dură, cea a străzii. Acesta este destinul lui Dorobanțu Petrișor, un personaj care a rămas fidel băncii din fața blocului din care a fost nevoit să plece și care
Destinul tragic al unui om care a avut totul la picioare. Reportaj De Ce News () [Corola-journal/Journalistic/80524_a_81849]
-
ceva de făcut, Schopenhauer enumeră: distracțiile, întrunirile lumii mondene, cursele de cai, jocurile de cărți etc. Concluzia lui Schopenhauer e una singură: "eminența spiritului conduce la insociabilitate" (p. 22), iar în fața acestui verdict fiecare reacționăm după cît urît ne poate răbda ființa.
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]