333 matches
-
mama cu demâncare. Săracuțul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceți pozna să deschideți, că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și de răgușit, că-i mai subțire și mai frumos!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) " Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din burienile în care adormisem de atâtea ori." (Barbu Ștefănescu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la acel spectacol pentru că era prea simplu, îl putea face oricine și nu avea haz decât pentru copii. Până când au apărut instalațiile electronice, bâlciul era un bâlci adevărat. Prezentatorii de spectacole își făceau reclamă strigând în pâlnii metalice rezonante până răgușeau. Vocea lor stridentă trebuia să acopere strigătele celorlalți animatori, care se aflau doar la zece cincisprezece metri unii de alții. La unele spectacole, biletul de intrare costa după numărul de spectatori. Dacă erau puțini, pentru ca reprezentația să aibă loc totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se face neconcordant cu vârsta. De la 4 ani - 4 ani și 6 luni, vocabularul este în creștere și învelișul acestuia în plină restructurare. La 4 ani vorbirea este profund rhinolalică cu dislalie poliformă, fonație de tip C (compensații faringo-laringiene, suflu răgușit cu mare deperdiție nasală). La vârsta de 5 ani, se aplică probele de dezvoltare lingvistică - Borel-Masonny - unde se constată o întârziere de un an față de vârsta cronologică V.Ca./ V.1. = 5/4, recuperare ce are loc până la finele clasei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de alegători. Iată ce scria ziarul „Dimineața” pe data de 3 martie 1930, după alegerea primăriței: „Și aici, în ținutul ăsta așa de vitregit, un sat de oameni simpli, izolați de frământările care macină zilnic baloturi întregi de hârtie și răgușesc mii de glasuri, a biruit cea mai cumplită prejudecată. A fost aleasă prima femeie primar”. Ziarul „Dimineața” din 3 martie 1930 publica o pagină întreagă despre minunea din satul Buda, reproducând primele cuvinte ale Luizei după învestitură: „Douăzeci și trei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
felul reprezentării și riscă să se înșurubeze tenace și anapoda în mintea lor, printre roiuri nedetectabile de gărgăuni. Intri atunci ca într-un stup zumzăitor care-ți bruiază propriile gânduri și, pierdut rău de tine, ajungi să te strigi până răgușești, ca și cum ți-ai rostogoli zadarnic un fir salvator pe urme, fără să primești alt răspuns decât un dat din cap bovin de-absent, și-auzi într-un târziu o babilonie de lamentări, și-ți zici că trebuie să fi intrat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Îmi închipui perfect scena: Mariana trebue să fi fost în culmea fericirii că avea în fine prilejul să vadă de aproape cum arată "diavolii roșii"; locotenentul Livianu, amuzat, a râs, probabil, făcând ca de obiceiu, gropițe în amândoi obrajii; Popescu, răgușit de nesomn, o fi înjurat, iar radiotelegrafistul Merișescu, avansând cu dispreț buza lui inferioară, se va fi întrebat: Ce mai caută idioții ăștia pe aici?"... Aproape zilnic trec avioane de legătură. Aterizează, se alimentează cu benzină, lasă corespondență și pleacă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
dezlegase limba, se dovedește sclipitor, iar Leslie, cu ochii scânteietori, îi soarbe literalmente cuvintele. Râde, îi strânge mâna și aduce din nou vorba despre sex. Știi că, îi murmură ea la sfârșitul mesei, citându-l cu o voce caldă și răgușită pe D. H. Lawrence, "atunci când faci dragoste ești sub puterea zeilor întunericului"?" De data asta, "scos deja din fire", cuprins de o "patimă animală", Stingo cere cu un gest grăbit nota și cheamă un taxi. Înainte chiar ca mașina să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
stînga mea sclipeau orbitor cupolele de aur ale Marelui Templu; în dreapta, vopseaua de bronz a monumentului soldatului mongol încerca să-i facă o tristă concurență; drept în față se deschidea deșertul într-o infinită lumină, iar în spatele meu, Adamo cînta răgușit de pe undele radiodifuziunii mongole: J'avais oublié que les roses sont roses... ...................... Dar nu pot să nu amintesc de Moussa Yeboua Quattara, ivorianul care a găsit "Pămîntul Făgăduinței în Maramureș", ca să-l citez pe prietenul ziarist Mircea Crișan. Mult mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
stativ metalic ce susține un televizor parțial color și de dimensiuni mari. Câteva vaze cu flori albastre pe pervazul ferestrei. Două băncuțe și un taburet pe care stă cocoțat precum cocoșul pe gard, un telefon clasic cu disc, ce sună răgușit din când în când. Toate acestea, deși curate și aranjate cu bun gust și de ,,utilitate publică’’, păreau a fi adunate de aiurea. Pe partea dreaptă se mai găsesc baia, vestiarul și magazia personalului auxiliar de pe secție. Pe băncuța din dreapta
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și mă așteptați la poarta castelului. Acolo sunt slujitori de pază și nu vi se poate Întâmpla nimic rău. Cuvintele lui Gregor erau la fel de respectuoase și de binevoitoare ca Înainte, dar fetei i se păru a distinge În vocea ușor răgușită de atâta cântat o nuanță de semeție și de nerăbdare. „Sunt prea neîncrezătoare, are dreptate“, Își spuse ea și-și mână calul pe drumeagul care ducea la poarta cetății. Când ajunseră sus, pe gurguiul pietros, În fața lor apărură pereții masivi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
parapetul zidului și țipă: — N-o să puneți mâna pe noi, mișeilor! Nimeni nu poate cuceri cetatea mea, o să vedeți! Da, Conrad, hai mai aproape, ca să vezi cu ochii tăi cum se leagănă În spân zurătoare drăguța ta prințesă! — Nu mai răguși de pomană, prietene. Cruță-ți vocea pentru când vei atârna În furci. Hai mai bine să cercetăm posturile, să vedem cât de bună e apărarea noastră! Doar nu vrem să ne dăm prinși fără luptă! Porniră de-a lungul zidurilor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nea Știrbu. Poți să-l chemi, că mă știe, am mai fost de atâtea ori. Și am adus doi prieteni care să mă însoțească. — Ita, dar ce prințișori eleganți, ai ? se aude mai din fundul străzii o voce groasă și răgușită în ultimul hal. — Să trăiți, domnule Știrbu ! îl salută Fernic, însă fără să-l poată zări. Păi, eu știam că oferiți distracții bogătașilor, nu săracilor, râde el. — Da, așa umblă vorbă, trubadurule ? și moaca lui Jean Știrbu apare deodată în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fereastra și, peste noaptea întunecată care acope- rea Sinaia, vocea lui caldă începea să vrăjească cerul și pădurea nemărginită. Virginia crăpa și ea geamul de la parter și îl asculta, simțind cum i se sfâșie inima atunci când îl auzea înecându-se, răgușind sau brusc începând să tușească. Pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi, pe care Cristi nu le-a văzut niciodată. Și a fost mai bine așa, căci mila l-ar fi dărâmat cu siguranță. Așa a stat Cristi luni întregi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
găsesc locul în lume. Un scurt interval al stării de veghe: formalitățile de cazare la recepția din marele, pustiul hol al hotelului. Secvența: schimbul anost de informații - monotonia vecină cu transa - dintre Marta și managerul de noapte. Eu eram prea răgușit ca să mai vorbesc cu cineva. Curierul ne-a condus la un apartament cu două dormitoare. Copiii vor ocupa una dintre camere, cu două paturi individuale separate. O altă cameră, spațioasă, decorată intens, îi separa de camera în care dormeam eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a deschis cavitatea bucală pentru a emite semnalul de apărare, lichidul despre care vorbim i-a invadat gura, forțând-o să bea întreaga încărcătură. Se îneca de frică, o ustura gâtul îngrozitor și tușea din toți plămânii zgomotos, repetat și răgușit de mai-mai să-i sară ochii din cap. De-abia acum s-a ridicat în șezut și, cutremurată de spasme, de spaimă și de revoltă, a reușit să articuleze primele cuvinte. A... A... jutor! Ajutor...! Vasilică, Vasilică! Unde ești? Vasilică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
asupra acestor lucruri; izvodul suferințelor Iașului e așa de lung! Starea lui, astăzi, e așa, încât mulți nu-l prezintă decât ca pe un oraș al morții, cam așa cum Georges Rodenbach prezintă sumbra cetate flamandă. "Cântecul delirant al ploilor putrede, răgușit de vânt și de frig, înfășoară de la bariere și până în centru toate zidurile, toate acoperișurile și toate turnurile bătrânei capitale a Moldovei în draperiile unei singure obsesii: moartea". Pentru că nu vor s-o contemple triști, ieșenii petrec..." "Petrec așa cum, până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și se scriu cu un singur r, ci de rrromânism și de Rrromânia cu trei rrr ; nu de popor, vai de capul lui ! Râd destul atâția de el ! Ci de poppor, ba câteodată și bobbor, când e rromânul „supărat” și răgușit de supărare”. Deformarea este deopotrivă morfo- logică și fonetică. În afara articulării, deformarea nu-și atinge nivelul maxim. Triplarea sau dublarea r- ului are înainte de toate un efect sonor, acest efect asigură regimul conotativ. Însă această multiplicare a consoanei, r, p
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
caii, singuri, gâfâind din greu, îndemnară mai cu nădejde galopul... Străjerul din turn, ciuciulete, cu o velință în cap, se nevoia să scruteze zarea prin ploaie și negură, de unde se apropia în galop un pâlc de călăreți. Un corn mugi răgușit în turn, dând de veste că Domnul se apropie. Lanțurile zornăiră și podul scârțâind coborî cu zgomot, deschizând peste șanț drum spre cetate. Ștefan intră primul și tropotul galopului răpăi ritmat pe blănile podului. O duhoare de hoit îl izbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de amintire a fost un coșmar și, Doamne, câte au mai fost... Lumina unui soare obosit, la asfințit, soare de toamnă târzie, inundă paraclisul destrămând, parcă, umbrele trecutului întunecat. Un cârd de rațe sălbatice zboară spre zări mai însorite, gâgâind răgușit a jale că-și părăsesc cuibul unde au bătut din aripi dintâi... Undeva, departe, un clopot bate rar, greu și dangătul strecoară o undă de tristețe. La biserica Mirăuților toacă de vecernie. Ștefan respiră adânc... Într-un târziu, spune încetișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care, admis la școala de literatură din București, Labiș se pregătea să plece. Dosarul meu fusese respins. IAȘII ÎN 1952 II Candidatul MAN, nimeni altul decât Mihail Sadoveanu, venea să se întâlnească cu alegătorii săi. La mitingul de dimineață agitatorii răgușiseră strigând Să-l votăm cu tot elanul Pe maestrul Sadoveanu! Întâlnirea propriu-zisă a avut loc vis-à-vis de hotelul Traian, în sala cinematografului Maxim Gorki (ulterior Republica) de pe strada Lăpușneanu. Publicul avea acces numai pe bază de invitație dar Labiș făcuse
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lunatic, devine strigoi. Aci coniferii uriași au "scorburi" de tămâie, umbra se adună în prunduri, cireșii, formând păduri, aruncă atâta floare încît omul e troienit, vegetația și fauna sunt euforice, își țipă bucuria de a se înmulți, florile "cîntă", greierii răgușesc de voluptatea scârțâitului. Cezara cuprinde filozofia practică a poetului. Contesa Cezara e o instinctuală impulsivă care nu poate fi constrânsă la o căsătorie de convenție cu un om bătrân. Ea își alege, după un examen fizic, ca soț, putem spune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
57 Pe lângă aparatul religios, copiii erau domesticiți și cu înscenări de spaimă. Unul din servitori se îmbrăca într-un cearșaf alb și sosea în odaie sunând dintr-o tigaie purtată sub cearșaf, agitând un băț aprins și spunând cu glas răgușit vorbe amenințătoare. Aceasta, când copiii făcuse[ră] „nebunii“. Apariția înfricoșătoare se numea „Joimărița“. Sistem de educațiune absurd, la îndemâna oamenilor inculți, care contribuia să înmoaie curajul copilului, să-l facă fricos și laș și să-l dezarmeze în viață. Mai era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dispunere dificilă se citește urma pe care poetul o lasă scriptic, "semnătura" lui. Rugozitatea e ceea ce atestă vocea în text. Armonia e mecanică și impersonală, simplu produs al aplicării unei geometrii - în schimb asprimea e particulară. De aceea Mureșanu e răgușit, iar Negruzzi lucrează în praf. Gérard Dessons, care acordă o atenție specială formelor "sălbatice" de marcare în discurs a unei prezențe auctoriale, dedică în cartea sa un capitol artei brute și artei "stângace"120. Spune, parafrazându-l pe teoreticianul artei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu sune a aroganță. Când aveam 5 ani, tata era ofițer și mama cânta în corul Armatei. În vremea aceea, corurile erau la modă, și mulțumesc lui Dumnezeu că au fost. Când trebuia să cânte la un concert, mama a răgușit. Dar eu, micuță fiind, am spus "o să cânt eu muzica lui mama". Și m-au urcat pe un scaun. Era acolo un acordeonist care, ca să facă o glumă, a început piesa respectivă în altă tonalitate. M-am întors spre el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe Julien Lepers, i-am spus. ș...ț M-a privit fără să surîdă; purta părul strîns în coc, haine destul de sobre, era machiată cu discreție; o fată serioasă. A ezitat cîteva clipe, apoi a spus cu voce joasă, puțin răgușită din cauza emoției: — Am ținut mult la tatăl dumneavoastră. N-am găsit nimic să-i răspund; mi se părea bizar, dar în definitiv era posibil. Bătrînul avea probabil multe de povestit: călătorise în Columbia, în Kenia, naiba mai știe pe unde
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]