4,496 matches
-
îmi mai este teamă. Mi-a fost o dată... Dar am învățat să accept. În fiecare zi, învăț mai mult și tot mai mult. Moartea, înainte să ne întâlnim cu ea față în față, are ea grijă să treacă pe langa noi, răpindu-ne ființe dragi, suflete pereche, oameni pe care îi iubim și prețuim... Citește mai mult Astăzi, voi scrie despre moarte...Nu pentru că îmi doresc, nici pentru că îmi este teamă de ea, ci pentru că aduce cu sine atât de multă durere
KASANDRA KALMANN NĂSĂUDEAN by http://confluente.ro/articole/kasandra_kalmann_n%C4%83s%C4%83udean/canal [Corola-blog/BlogPost/345016_a_346345]
-
îmi mai este teamă. Mi-a fost o dată...Dar am învățat să accept. În fiecare zi, învăț mai mult și tot mai mult. Moartea, înainte să ne întâlnim cu ea față în față, are ea grijă să treacă pe langa noi, răpindu-ne ființe dragi, suflete pereche, oameni pe care îi iubim și prețuim......
KASANDRA KALMANN NĂSĂUDEAN by http://confluente.ro/articole/kasandra_kalmann_n%C4%83s%C4%83udean/canal [Corola-blog/BlogPost/345016_a_346345]
-
Constantinescu Mă numesc Constantin Constantinescu și am adoptat pseudonimul literar Râul Constantinescu, pentru a evita repetarea prenumelui în nume.Bucureștean după tata(Dumitru -- funcționar la Ministerul Aerului)și bucovinean după mama, Eleonora, născută Ruptaș în Cernăuți, azi Bucovina de Nord răpită prin odiosul Pact Ribbetropp-Molotov), m-am născut pe 6 august 1944 la Bradu-Argeș, unde s-au retras părinții din capitală bombardata, la bunicii după mama, aflați în al doilea refugiu din Cernăuți, după ultimatumul impus României de ocupanții sovietici în
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
străbătând, de la chindie Până în zori, pereții groși că pe un zid, Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil, În care prințul, călare pe un aprig, mândru cal Se va fi- ntors răpit de un surâs fragil Al fetei cu ochii mari, rotunde lacrimi de senin. S- ar fi oprit de- a pururi, iedera- i că de poveste, Le- ar străjui iubirea și viața, dar divin Dar nu mai știe de poate spune
IEDERA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461172165.html [Corola-blog/BlogPost/380868_a_382197]
-
poate! S-au putut auzi cuvinte insultătoare, un adevărat linșaj mediatic la adresa unui intelectual de mare valoare al țării, iubit de foarte mulți dintre noi. Scriitorul german Thomas Mann, în cartea sa Muntele vrăjit, scria: „Nu trebuie să li se răpească umaniștilor funcția de educatori, deoarece numai ei sunt singurii depozitari ai tradiției demnității și frumuseții omului ... Și-atunci când un scriitor, un gânditor slujește prin scrierile sale interesele neamului românesc și al civilizației timpului prezent, nu este un act criminal a
UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1394991872.html [Corola-blog/BlogPost/353528_a_354857]
-
pleoapele. În fiecare noapte își împletesc reciproc conștiințele încercând tardiv să reunească într-un puzzle, drumuri inițiatice care nu mai duc nicăieri, din linii concave, spiralate, frânte, pe fețele crăpate ale oglinzilor atemporale, spiritele eliberate din cuștile carcaselor de lut răpite pe neașteptate de îngerul morții, în simbioză cu spiritele celor vii, care eliberate din hățurile conștiințelor treze, își sondează propriile adâncuri privindu-le cu ochii dorului în căutarea unor clipe apuse și a năzuințelor neatinse. În aceste săptămâni dinainte de sfintele
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
morir”. (“Eu nu-ncetez a/ fi viu./ Mama nu-ncetează/ să moară”). Timpul ca drum, amintirea ca imbold și deplina conștiință că suntem un lanț ce vine din urmă și se proiectează spre viitor, spre un viitor care, lent, ne răpește ceea ce iubim mai mult, pentru a ne transforma și a ne face să înțelegem unde se află ceea ce numim fericire. Să-i mulțumim lui Eugen Dorcescu pentru această lecție de profundă simplitate și emoție autentică. *Text tradus din limba spaniolă
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/M_cinta_montagut_naturalete_eugen_dorcescu_1388248007.html [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]
-
din sat. Ochii lui se dilatau a zâmbet, zâmbet cald și bun. - Dode, hai mai repede acasă, că ne prinde noaptea. Copilul îl trage pe bunic de mână. Întunericul avea, în vremea aceea, nenumărate brațe de fum, venea ca vântul, răpind și dizolvând totul în calea lui. S-a lăsat noaptea din cer, lipind lespezi vinete pe ferestrele casei. Închid robinetul și mă șterg îndelung pe mâini. Pașii mei sună a gol pe coridorul lung. Aprind focul în sobă și mă
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
ca într‑o străfulgerare, a avut imaginea telefonului mobil. Mâinile aproape că n‑o mai ascultau, atât de tare‑i tremurau. L‑a apelat pe Gabriel. - Gabi, fii atent, ascultă‑mă... Lasă ora, știu că ești de serviciu. M‑a răpit un nenorocit. Nu știu unde... Nu în București, într‑un sat... O casă sus pe deal... Ca la fata aia... Da, da, da!. E pe capotă, mort... L‑a prins ma-și-na... sunt încuiată.... Știe că ești agent de pază... Nu mai pot
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
trăi pan ce moartea-i va despărți. Toate povestile-s la fel cu o prințesă în castel, ce plange-n hohote-n băsma să vină prințul să o ia. Doar că în loc de prinț călare, apare zmeul urât, tare și o răpește pe fereastră pe suava, prințesa noastră. Povestea nu are sfârșit că prințul nu e fericit se caută, cănd s-or găsi, atunci ei fericiți vor fi. Referință Bibliografica: Povestea mea, povestea noastră / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POVESTEA MEA, POVESTEA NOASTRA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_aurel_1466324591.html [Corola-blog/BlogPost/385326_a_386655]
-
întruna. Ți-am dat pentru totdeauna ce-ai dorit, cu bucurie. Te-am păstrat ca temelie, înfruntînd din văgăuna vieții, viscole, furtuna ce-au vrut țelul să-mi sfâșie. Tu ești singura-mi avere și nu poți să-mi fi răpită, că tot timpul ești păzită de a inimii putere. Orice suferință piere când te vede fericită și mereu îndrăgostită, dornică de mângâiere. Mă mai clatin, șovăi dacă simt că anii-îmi dau binețe, mai alunec în tristețe când e-n gânduri
TINEREŢE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433086081.html [Corola-blog/BlogPost/377811_a_379140]
-
cu motivația că... „așa vrem noi!” In special Europa se confruntă de ceva timp cu năvălirea barbarilor moderni reprezentați de musulmanii care pretind că au fost siliți să-și părăsească țările datorită confruntărilor militare dintre cei care doresc să le răpească pământurile, sursele petroliere și alte bogății. În aceste condiții, datorită manierei în care au năvălit în majoritatea țărilor europene, acești surghiuniți nu au sosit în noile țări ca niște prigoniți ai sorții cerând ajutor ci mai ceva ca niște cuceritori
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1489379524.html [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
oraș se află sub așa zisa “protecție” a androizilor polițiști, ia ființă o creatură cu totul diferită de cercetași- Chappie, primul robot care poate avea propriile gânduri și sentimente. Chappie a fost și el polițist android, dar după ce a fost răpit, el a fost programat pentru cu totul alte scopuri. În film, Blomkamp spune povestea unei minți tinere și ușor influențabile - robotul Chappie - care cade pradă unor influențe contradictorii. “Chappie este atras în lumea interlopă din Johannesburg și în plus, e
Filmul Chappie in cinema by http://www.zilesinopti.ro/articole/8458/chappie-de-vineri-in-cinematografele-din-romania [Corola-blog/BlogPost/100616_a_101908]
-
Autor: Alexandru Cănăvoiu Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici. Fiecare ediție a Festivalului
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_canavoiu_1404164027.html [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici.Fiecare ediție a Festivalului
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_canavoiu_1404164027.html [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
în 1989. A urmat, în regie internațională, Revoluția din Europa de Est. Curg ani ai marilor speranțe. Multe împlinite, în țările scăpate de ciuma comunismului. Numai la noi scenariul s-a gripat. 1990 a fost anul ratărilor incredibile. Inclusiv pentru revenirea teritoriilor răpite prin pactele Ribbentrop-Molotov și Yalta. Toți românii am fost vinovați. Atât pe o parte cât și pe cealaltă parte a Prutului. N-am mișcat, oficial, niciun deget la războiul din zona transnistreană. Am marșat, ulterior, la tot felul de poduri
TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1390695079.html [Corola-blog/BlogPost/347566_a_348895]
-
spune: atâta timp cât un popor este constrâns să se supună și se supune, el face bine; dacă își scutură jugul de îndată ce-i stă în putință, el face mai bine, căci, recâștigându-și libertatea prin același drept prin care i s-a răpit, ori este îndreptățit să și-o reia, ori nimeni nu era îndreptățit să i-o ia. Dar ordinea socială este un drept sfânt, care slujește ca bază pentru toate celelalte. Cu toate acestea, acest drept nu derivă din natură, el
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
personificare a feminității eterne, prin nesfârșita sete de iubire, Singurătatea, alter-ego pentru Psyche, apare într-o succesiune de figuri simbolice, fie ca Isis reînviindu-l pe Osiris în elegia „Călărețul fără cap (elegia unui vis)”, fie ca mitica preafrumoasă Psyche răpită de vântul nestăvilit, asemeni iubitei „vântului turbat” din tablourile lui Gustav Klimt. Asemeni unei Preotese a iubirii, Ea apare oficiind în tăcere ceremonialul unui sublim erotism interior nebănuit, în care iubitul și iubita, Yin și Yang, ca forțe primordiale și
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458476241.html [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
de ce-auzea, dar și contrariat că flăcăii voiau musai să treacă de cordonul format de soldații din garda sa, ca să meargă... la măritul împărat. Îngrijorat, întrebă pe un soldat: - Ce vor zurbagii ăștia? - Trăiți, dom' căpitan! Vor s-o răpească pe prințesă și s-o ducă la o nuntă din poiană. - Ce poiană, mă? Ce fel de nuntă? - Spun că așa au poruncă de la Mărțișor. Așa au primit ei vestea. - Ce veste, mă? Cine le-a spus tâmpenia asta? - Zvonacii
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
al Patriarhului Iacov, născut din Rahila. Invidiat de frații săi din pricina unor visuri, a fost ascuns mai întâi într-o groapă. Tatăl lui este înșelat de fiii lui printr-o haină muiată în sânge, spunându-i-se că a fost răpit și a fost mâncat de fiare sălbatice. În urmă a fost vândut ismailiților cu treizeci de arginți, iar aceștia la rândul lor îl vând lui Putifar, mai-marele eunucilor faraonului Egiptului. Pentru că stăpâna lui s-a mâniat pe el din pricina curățeniei
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
iubire, Închisi intre ale minții ziduri de tristețe Răniti, se ascund de teamă, după o poveste! Pe chipul lumii amurgește Acel zâmbet curat, ce-ntinerește, Nefirescul firii pe mulți îi păcălește Și-a lor lumină-i prizonieră, bucuria le-o răpește! Să cred că mila e prostie Și empatia-i nebunie? Ce poate să-mi ofere mie această lume Decât trupul durerii, să-l îmbrac iubire Cu gândul meu de poezie! Referință Bibliografică: Gând străin / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GÂND STRĂIN de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1464858205.html [Corola-blog/BlogPost/378827_a_380156]
-
pământ este moartea, despre care Sfânta Scriptură mărturisește astfel: " Și se va întoarce țărâna în pământ, de unde s-a luat, și duhul se va întoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el" (Eccl.12,7). Moartea îl răpește pe om când a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru îndeplinirea rostului ce-i este impus. Acest termen acordat omului conține - prin prevederea dumnezeiască - tot ce este folositor omului; deci moartea este de folos omului. Sfântul Antonie
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447918480.html [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
făcui proverb / din nedrept un înțelept // Mare, tu, clocotitoare / de icre de pești / tu-mi ești mamă, iar nu zare / Făt-Frumoaso din povești / fără de descălecare / ci doar sinele ce ești / în de val cu țâță mare / pentru Ana ce-mi răpești // Ah, Ana tu, feruginoasă, / Ah, Ana care tu nu vrei să spui nimic / și nimic și nimic și nimic și nimic / tu care în balaurul memoriei mele / zid îți ridic, / Iar vouă, celor ce aveți urechi de auzit / vă zic
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
veci din calea-mi luminată Te chem, te ating, te simt în somn, în gând Și pe feericul tărâm al astrelor te plimb. Trec norii, dintre mesteceni iar răsare luna Suspinul tău de dragoste l- ascult într-una Și mă răpește din galaxii de beznă încă Mă poartă-n zbor stelar prin zarea adâncă Mă curată de întuneric cu lumina preacurata Descătușare-n vis, izbândă adevărată! Pe țărm m-aduce chemarea-ti dulce de iubire Redându-mă oceanului de dor în
ARIADNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Ariadna_elena_armenescu_1362381978.html [Corola-blog/BlogPost/345588_a_346917]
-
din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului George ROCA INTERVIU CU ALEXANDRU FLORIN ȚENE - PREȘEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI George ROCA: Distinse domn, vă mulțumesc că ați acceptat acest interviu. Știu că sunteți veșnic ocupat și nu aș vrea să vă răpesc timpul, dar totuși aș dori să aflu cât mai multe despre dumneavoastră. De unde vă trageți seva? Cum au fost începuturile? Al Florin ȚENE: Pe atunci, sub dealurile molcome cu vii ale Drăgășaniului, locul unde am văzut lumina zilei, nu cunoșteam
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]