4,129 matches
-
poem dedicat răscoalei țărănești, aceeași vână subversivă din poemele de tinerețe, același „violent sentiment de revoltă socială și metafizică”. Înclin să-i dau dreptate, dacă mă gândesc că reveneau sub pana lui Arghezi nu doar ororile plasate în perioada ultimei răscoale țărănești anacronice din Europa, de o bestialitate cu care tardiva Românie latifundiară de pe atunci s-a umplut de rușine, dar se puteau citi și aluzii la samavolniciile la care erau supuși țăranii români chiar în perioada când apărea poemul - ticăloasa
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
săptămânalului "Tygodnik Illustrowany", tradus de Konstancja Mazylowna. Rândurile lui Iorga sunt relevante cu privire la formarea sa intelectuală, în care istoricul evocă anii copilăriei, dar mai ales faptul că primul său profesor de istorie a fost un polonez, emigrant în România după răscoala din 1863 de la Varșovia. Din lipsă de spațiu asupra altor aspecte relevante, în rândurile de față mă voi opri numai asupra reacției lui Iorga față de Polonia la izbucnirea celui de al doilea război mondial. Până în prezent reacțiile sale le găsim
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
condus de Teofil, Ioan este condamnat și depus. Împăratul Arcadie, un om slab, influențat de soția sa, a aprobat hotărârea luată la Stejar și a poruncit ca să fie exilat. Dar Ioan n-a ajuns decât până în Bitinia, când, datorită unei răscoale a poporului, care își iubea și respecta conducătorul spiritual, împăratul este nevoit să-l recheme și Ioan este primit în triumf. Împăcarea n-a durat decât două luni. Cu prilejul inaugurării unei statui a împărătesei în fața senatului și a Bisericii
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Egor la marginea nopții, prin lirismul incantatoriu al Domnișoarei Christina. Fiecare personaj are stofa propriei sensibilități, se desenează aparte pe canavaua unei cine bizare într-un străvechi conac boieresc dominat de prezența unei frumoase domnișoare moarte în condiții obscure în timpul Răscoalei din 1907, personalitate venerată de cei ai casei. A nu da atenție detaliilor nu constituie o abatere lipsită de semnificație, o libertate subînțeleasă, ci adesea înseamnă a rata personajul în contextul în care el a fost minuțios redat. Regizorul nu
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
a trecut prin cap deși, în momentul când Iliescu a pronunțat cuvintele că trebuie să apărăm ideile comunismului, să facem... fața umană, nu știu ce... Atunci deja lucrurile s-au văzut... Dar a existat numai teama: a, va să zică, există momentul acesta al răscoalei, și ne vom reîntoarce tot acolo. Nici Coposu n-a putut s-o facă. întâi, pentru că cine auzise de Coposu în zilele acelea? Foarte puțini. A propos, vreau să vă povestesc acum... Acum câteva săptămâni, la un dineu la Președinție
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
a romanului apare ca fiind una relativ minoră, dedusă din frecvența, susținută de-a lungul tetralogiei, de imputări În esență, este romanul raporturilor conflictuale, mocnite sau violente, dintre prea numeroasa familie a rebrenilor (care l-au bombardat necontenit pe autorul Răscoalei, cu cele mai meschine cereri de a se implica pentru ei în rezolvarea de posturi, examene, transferuri ș.c.l. - vezi corespondența publicată în urmă cu câțiva ani) și scriitorul impus, pe merit de altfel, între marii creatori ai țării
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
1813, cu un temperament sangvin-coleric (sic!). La doar patru ani, îi impresionează pe Vodă Caragea și pe Doamna lui cu știința lui de greacă veche pentru ca mai apoi, meditat de un profesor nepriceput, să-și piardă mai tot învățul. Urmează răscoala lui Tudor Vladimirescu și fuga în Transilvania, la Sibiu, moartea tătălui, chinul mamei, acumulări de evenimente care-i dau de înțeles nevârstnicului Grigore că revoluțiile nu sunt bune. Poate de asta îmbrățișează cu entuziasm prezența rușilor în Principate și, pesemne
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
era scutită de un revers umbros, intuit fără greș în fatalitatea sa: „O bucurie exagerată parcă pentru a acoperi anii de nepăsare sau de complicitate cu «Epoca»”. Dincolo de sancțiunea aplicată căpeteniilor dictaturii, ziaristul nu poate a nu vedea decît o „răscoală a mediocrilor”: „Niciodată nu mai văzusem atîția oportuniști înghesuiți pe fiecare centimetru pătrat al micului ecran. Și totuși muriseră oameni! Zeci, sute. Poate mii. Unde erau teroriștii? Pe cei mai mulți dintre actorii nopților de revoluție îi cunoșteam. Oameni de mîna a
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
la vedere pasiunile netrebnice e deschisă de cinicul Bonifaciu Cozianu, care se combină cu cumnata și își ține închisă nevasta, vorbindu-i numai la nevoie. Complet dezumanizată, fiica Davidei, Elena Vorvoreanu, nu se codește să-și omoare sora în vremea răscoalei din 1907, pentru a-i fura besacteaua cu bijuterii. împreună cu soțul ei, acum colonel în rezervă, e angajată într-o luptă de hiene cu Sofia von Bodmann și Eleonora Smadoviceanu pentru averea bunicii sale Sofia, văduva lui Alexandru Cozianu. însă
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
1920, odată cu apariția romanului Ion. Până atunci, prozatorul făcuse destule tentative de afirmare, prin critica de teatru, prin publicistica politică, prin volumele de nuvele, prin prima piesă de teatru publicată: Frământări (1912), Golanii (1916), Mărturisire (1916), Calvarul (1919), Cadrilul (1919), Răscoala moților (1919), Răfuiala (1919). Nici una din aceste cărți nu-i aduce gloria și nici nu-l prevestește măcar pe marele scriitor, decât dacă vrem noi să le citim astăzi din perspectiva carierei ulterioare. Dar atunci, până în 1920, Rebreanu era perceput
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
mai au nici un rol. Rebreanu își scrie proza în răspăr cu contemporaneitatea lui. Îl deconcertează și pe E. Lovinescu, al cărui cenaclu îl frecventase și alături de care în 1919 realizase revista ,Sburătorul". Poetica realistă din romanele sale țărănești Ion și Răscoala, dar și din romanele psihologice obiective (o contradicție în termeni) Pădurea spânzuraților sau Ciuleandra sfidează pur și simplu modernitatea, așa cum se contura ea în anii ´20-´30 și așa cum o cerea E. Lovinescu, ca o exigență de sincronizare. Obstinația cu
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
să se identifice compensatoriu. Fiul de învățător se revendica adesea din clasa țărănească, avea nevoie de această genealogie (în fond, falsă, neadevărată), pentru a-și asigura credibilitatea realistă de reprezentant al ei. Pentru a autentifica viziunea romanescă din Ion sau Răscoala, Rebreanu, fiu de învățător, se pretindea țăran. Era o identificare vinovată sau, mai bine zis, compensația unei vinovății. În Pădurea spânzuraților ispășirea vinei față de fratele său, Emil, pe care nu l-a ajutat (sau nu l-a putut ajuta) să
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
elaborări adecvate. Alunecă adesea într-o memorialistică justițiară și pamfletară. Digresiv și nesistematic, Petre Pandrea e savuros în anecdotica din jurul personajelor sale celebre, din protipendada politică, mai veche sau mai nouă. E un anti-brătienist violent, cu argumentul reprimării sângeroase a răscoalei din 1907. Dar nu numai atât: "În 1915, Ionel Brătianu și Barbu Știrbey au dat dispoziții de ucidere a celor doi băieți din flori ai prințului moștenitor Carol, viitorul Carol II. A fost ucisă și mama lor, ibovnica princiară din
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
și teatrul românesc și unul mai amplu consacrat prozei, însoțit de o antologie: Prozatori români în cadrul evoluției diferitelor școli literare, Praga, 1927, dedicat lui Ovid Densușianu. Citise Drumul ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu, în preajma revoluției de C. Stere, îi plăcuse mult Răscoala lui Liviu Rebreanu. Se poate spune că Jindra Husková a făcut cel mai mult pentru cunoașterea literaturii române în fosta Cehoslovacie, că a contribuit activ la consolidarea legăturilor culturale dintre cele două țări (acum, trei țări). Opera ei este continuată
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
de către scriitor a unei alte lumi, Ťcu totul necunoscuteť, cu ajutorul fantasticului care este Ťmai real decît realitatea însășiť". Dincolo de aceste apropieri, fără a exagera nimic, dimpotrivă, amendînd sever pe cei care descopereau influențe masive în romanele Pădurea spînzuraților, Ion și Răscoala, Elena Loghinovschi își centrează studiul pe analiza romanului Ciuleandra, unde urmărește, mai ales, asemănări la nivelul conflictului epic. Altfel stau lucrurile cu Rusoaica lui Gib I. Mihăescu, pe care Elena Loghinovschi îl consideră prima "replică directă, la scenă deschisă, la
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
a învenina atmosfera dintre frați”. Cea mai frustrantă, însă, în acest schimb epistolar, e absența discuțiilor despre marile romane ale lui Rebreanu, aflate în curs de elaborare în paralel cu scrisorile. Trimiterile la Ion, Pădurea spânzuraților, Adam și Eva sau Răscoala sunt cu totul exterioare, când nu de tot inconsistente. Nu știu dacă de vină e lipsa de interes a actriței (care, după cum reiese din scrisori, înțelege că Rebreanu e „Cezarul literaturii române”) sau puținul imbold confesiv al scriitorului, însă confesiunile
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
de ajuns. Trebuie să ne limităm la cele mai semnificative. Rebreanu a fost considerat un campion al descrierii actelor erotice produse prin înțelegerea părților sau prin violență. Personajele sale au dorințe intense, indiferent de zona lor socială. Brutalitatea culminează cu Răscoala, unde Nadina e violată, ucisă și violată iar după moarte de "niște țărani". Un caz interesant e cel în care intelectualul dilematic Bologa se îndrăgostește de țăranca Ilona și are cu ea vii raporturi carnale. Erotica personajelor lui Rebreanu e
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
traduceri din lirica religioasă - mai cu seamă a Apusului - și avându-l ca autor pe George Ciorănescu, vom admira, pe luxoasa copertă, doi îngeri, de-a dreapta și de-a stânga Tatălui, iar pe coperta interioară, și tot de Eugen Drăguțescu, răscoala îngerilor - „ca să distrugă forța răului în eternă luptă cu cei ce iubesc și se tem de Dumnezeu.” Căci, continuă Eugen Drăguțescu, în schimbul de scrisori precedând alcătuirea culegerii „asta-i forța noastră care nu numai că ne ține și ne menține
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
a obiectelor nefolositoare din gospodăriile populației este programată pe zile, în zonele aflate la sud de Canalul Bega, delimitate de următoarele perimetre: l luni, 24 octombrie - Bulevardul Dâmbovița, strada Ardealului, strada Muncii, strada Andreescu, strada C. Daniel, strada Bacalbașa, strada Răscoala din 1907, strada Ioan Slavici, strada Polonă l marți, 25 octombrie - strada Banatul, strada Vulturilor, Calea Șagului, strada Sulina, strada C. Daniel, strada Andreescu l miercuri, 26 octombrie - Calea Șagului, strada Ceferiștilor, Aleea Nicorești, strada Bujorilor l joi, 27 octombrie
Agenda2005-43-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284325_a_285654]
-
Semlacu Mare, Percosova, Butin. JOI: Timișoara (străzile Narciselor (p), Bd. Revoluției (p), Socrate (p), Aurelianus (p), Bd. Pârvan (p), Pestalozzi (p), Veac Nou (p), C. Silveștri (p), Sofocle (p), Parc Industrial Freidorf, Gară Freidorf, Nottara (p), Slavici (p), Romaniței (p), Răscoală din 1907 (p), Contemporanul (p), Baltazar (p), Parâng (p)), Honorici (p), Luncaniul de Sus, Luncaniul de Jos, Luncani baraj, Fermă Cioreni, Ronaț - C.F.R. , Triaj 1, 2; Legume Dudeștii Noi, Variaș (p), Tipografia „Infomedia”, „Packaging”, ICCO EMT. VINERI: Timișoara (fără întreruperi
Agenda2005-28-05-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/283939_a_285268]
-
In memoriam l Pe scena Casei de Cultură a Studenților Spectacolul-eveniment „In memoriam 220 de ani de la «Martiriul» lui Horea, Cloșca și Crișan” se va desfășura luni, 28 februarie 2005, în amintirea zilei când cei trei țărani care au condus răscoala ce a adus poporul român în epoca modernă, au fost uciși în chinuri groaznice. Seria de acțiuni este organizată de Casa de Cultură a Studenților din Timișoara. Invitați de onoare la această manifestare sunt Pr. Constantin Jinga, Mitropolia Banatului, Corneliu
Agenda2005-09-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283423_a_284752]
-
-lea, împăratul Austriei, fiul reginei Maria Theresa. Născut în 1741, a fost din 1765 până în 1780 coregent al mamei sale. A inițiat reforme, cum ar fi secularizarea unor averi mănăstirești, lichidarea iobăgiei - mai întâi în Cehia și Moravia, apoi, după răscoala lui Horea, în Transilvania (îngrădirile au anulat-o în realitate). A stimulat dezvoltarea industrială. Politica sa de centralizare și germanizare a popoarelor supuse (în 1785, germana a devenit limba oficială a imperiului) a provocat împotrivirea acestora. LUNI, 21 FEBRUARIE TIMOTEI
Agenda2005-08-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283417_a_284746]
-
1938-1966). A scris studii despre folclor. A fost membru a numeroase organizații și societăți internaționale, iar din 1948, membru titular al Academiei Române. LUNI, 28 FEBRUARIE EXECUTAREA LUI HOREA ȘI CLOȘCA În urmă cu 220 de ani, Horea și Cloșca, conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784 (cea mai importantă ridicare la luptă a populației românești din Evul Mediu și una din cele mai mari mișcări sociale europene de la sfârșitul secolului al XVIII-lea), au fost executați prin frângerea pe roată pe
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
orice mijloace i se par potrivite. Regimul său s-a bazat pe poliția secretă și pe politica „autocrație, ortodoxie, naționalitate“, care a justificat represiunea, dar nu a fost acceptată de populație. A înăbușit în sânge mișcarea decembriștilor din 1825 și răscoala din Polonia din 1830-1831. A considerat că este de datoria lui să suprime revoluția în diferite zone ale Europei, participând decisiv la eșecul celei din Ungaria, Transilvania și Țara Românească. Decesul său a intervenit chiar înaintea capitulării Sevastopolului. calendar multiconfesional
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
Dochia, Tigrului, Bușteni, Neculce, Cosminului (p), Cozia (p)), Lugoj - străzile Tapia, Poalele Viilor, Agriculturii, Făgetului, Strugurilor, Liceul Agricol; Pădurani, Topla, Remetea, Iersnic, Buziaș (p), Carani (p), Ivanda, Checea, Cenad (p), Periam (p). JOI: Timișoara (străzile Nottara, Slavici, Romaniței, Baltasar, Contemporanului, Răscoală din 1907, Gară de Est, Canal Bega, Colonia Radio, Jules Verne, Soveja, Demetrescu, Albăstrelelor, M. Millo, Racoviță, Anina, Legumiculturii, Euripide, N.D. Cocea, C. Urseni, Petrila, D. Dinicu, Hațeg, Neajlov, Luță Ioviță, Humulești, Piața Palade, C. Buziașului, Gr. Antipa, I. Simu
Agenda2005-23-05-util ptr. dvs () [Corola-journal/Journalistic/283790_a_285119]