2,609 matches
-
întâmplă prea repede această convertire, chiar dacă jurnalul lui Ovidiu transcrie opt ani de exil. Scriitorul temperează un astfel de elan al credinței noi, făcându-l pe Ovidiu să presimtă creștinismul, nu și să-l adopte imediat. Febra acestei așteptări, la răscruce de lumi, de civilizații, de mentalități și de religii alcătuiește partea cea mai interesantă a jurnalului fictiv al lui Ovidiu. Decăderea Romei (o societate înrăită de presiunile dictaturii, cu echilibrul amenințat de devalorizarea zeilor prea vicioși, prea umani) cerea o
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
lui Marlene Dietrich, Parisul saloanelor aviatice de la începutul veacului trecut, dar și drumurile șerpuitoare ale Basarabiei interbelice, pline de convoaie de refugiați, înecate în lacrimi și în nori de praf, la 28 iunie 1940 - este momentul de inflexiune al istoriei, răscrucea de la care pentru noi, cei "de dincolo", lucrurile au luat-o razna. Cum ar fi arătat România, cum am fi arătat noi, am fi fost aceiași, am fi purtat acest dialog, dacă nu venea tăvălugul nazismului și al comunismului? Ce
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
scurge mai lent decât se întâmplă în zilele noastre, dar pasiunile oamenilor erau mult mai mistuitoare. TRĂDAREA, la Kanal D. Oferind telespectatorului o adevarată călătorie în timp, serialul prezintă destinul unei familii, dificultățile pe care le întâmpină în momente de răscruce sau ce impact au deciziile părinților asupra destinului copiilor. TRĂDAREA, la Kanal D. În anul 1967, căpitanul de cursă lungă Ali Akarsu (Erkan Petekkaya) își petrece majoritatea timpului departe de familia sa. În lipsa lui, soția sa, Cemile (Ayça Bingöl), are
Kanal D prezintă un nou serial fenomen: Trădarea by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77429_a_78754]
-
întrebați. Candidez pentru că știu că putem mai mult. Trebuie să dorim mai mult și să știm că putem mai mult ca țară. Nu avem altă șansă decât să cerem mai mult în aceste alegeri. În acest an, România este la răscruce. Putem merge înainte sau putem să ne întoarcem cu 10 sau 20 de ani în urmă. Alegerea este a noastră. Așa cum eu am decis să candidez și voi trebuie să decideți să vă implicați. Aceasta este România voastră. Acesta este
Monica Macovei s-a lansat în cursa pentru Președinție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81969_a_83294]
-
întrebați. Candidez pentru că știu că putem mai mult. Trebuie să dorim mai mult și să știm că putem mai mult ca țară. Nu avem altă șansă decât să cerem mai mult în aceste alegeri. În acest an, România este la răscruce. Putem merge înainte sau putem să ne întoarcem cu 10 sau 20 de ani în urmă. Alegerea este a noastră. Așa cum eu am decis să candidez și voi trebuie să decideți să vă implicați. Aceasta este România voastră. Acesta este
Monica Macovei s-a lansat în cursa pentru Președinție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81968_a_83293]
-
cu Evanghelistul Ioan și cu Anton Pan șsic! - n.m.ț, cântărețul de la biserica Olari." Schița de portret, sumară la Arghezi, e la Ticu Archip o cronică în lege, o apărare, în fond, de indignări și indignați. De revolta unui crez: "Răscrucea dela care am plecat, la care mă întorc și pe care nu cred s'o părăsesc vreodată, e: Arta pentru ea însăși." Universală, liberă, boemă: "Eu rămân însă la convingerea mea că nu există graniță în literatură, cum nu există
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
unul dintre cele mai performante astfel de programe de pe teritoriul Statelor Unite, și Indiana University, conferința a fost un deplin succes din toate punctele de vedere. Studiile românești, acum o ramură a studiilor europene, se află, desigur, la un moment de răscruce și conferința s-a vrut nu doar un prilej de bilanț al realizărilor academice celor mai remarcabile în domeniul studiilor românești, ci și un brainstorming pe tema dezvoltărilor posibile ulterioare. Roadele acestei fructuoase întâlniri academice se vor vedea și în
Ora României by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/9715_a_11040]
-
o tristețe biologică sub semnul osmozei, atît de cutremurător naturale, între trup și spirit: "nici nu vreau să știu/ la ce se gândește străinul/ care mă ține de braț/ nici unde mă duce îngerul bătrân/ de care mă sprijin// iată răscrucea/ mai mult nici nu se poate spera/ de la răbdarea celuilalt/ împinși rătăciți împăcați/ precum frunzișul" (nici nu vreau să știu). Un asemenea exercițiu al discreției, de sorginte în fond barocă, avansează treptat spre o caligrafie severă, spre o gesticulație grațios
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
o treabă rea? Daa! S-ar putea să avem noroc, Gheorghe. Il întrebi tu pe moș Dumitru? Tu ești mai îndrăzneț. Si apoi o întrebare nu strică niciodată. Carele, purtându și umbra lungită de soarele chindiei, s-au oprit în răscruce. Bine ați venit, oameni buni! a deschis vorba Alecu Slobodă, aflat în poarta crâșmei. Bine v-am găsit, Alecule! Voi plecați sau abia ați venit? De ce stați în poarta crâșmei? Apoi noi plecăm, moș Dumitre, că se înnoptează. Am mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
te desparți de ei, le mulțumești tuturor pentru intențiile bune, pornești pe cărarea de munte către prințesuța ta spectaculoasă și către grădina suspendată a dragostei ei. coșmar merg prin culoare cilindrice cu pereți albi, iluminate de neoane puternice cu nenumărate răscruci în unghi ascuțit este unul din visele mele vechi, de care nu scap alerg prin tubulatura orbitoare dezbrăcată, mă tem să nu mă vadă cineva nu găsesc nici un obiect cu care m-aș putea acoperi totul este imaculat, curat, numai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
eu am să mut, în cinstea sfinției tale, bobul acesta de fasole, mai mare decât celelalte și stropit cu puchi roșii. (mută) PAFNUTIE (se lasă pe vine lângă Sisoe): Bun. Ia mută-mi-l acuși pe acesta de-aici, de la răscruce, Sisoe. (Sisoe apucă bobul, începe să-l scuipe) Și nu-l mai îmbăla atâta sfinție ta, că doar n-are să prindă rădăcini acolo! SISOE: De bună seamă! (șterge bobul de poala anteriului. Mută. Habacuc dă semne de nervozitate, mută și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Nu. Am dobândit ceva de neprețuit culoarea grâului. Să mergem lângă fântână. Acolo am să-ți dărui o taină. (merg spre fântână) Îți place? Simți răcoarea? MICUL PRINȚ: Ciudată fântână! Seamănă mai mult cu cele pe care le întâlnești la răscrucea drumurilor. (se uită în fântână) Mi-e sete. Tu nu vrei să bei? VULPEA: Ba da. (Micul Prinț pune scripetele în mișcare. Zgomot specific.) MICUL PRINȚ: I-auzi! Noi trezim fântâna, și ea cântă... VULPEA: Da, e cel mai frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
au găsit grupați în acest punct. Locul este o ridicătură care domină împrejurimile pe zeci de kilometri... Se vede și turla bisericii lui Bașotă de acolo. Ca-n palmă. La vreo trei sute de metri înainte, pe șosea, se găsește o răscruce. „Crâșma din drum”. Locul este marcat de o fântână. Ordinul colonelului a sunat clar: „Până nu se luminează de ziuă, mergeți să beți apă și umpleți bidoanele. Aveți la dispoziție jumătate de ceas. Executarea!” Orice deplasare pe timp de zi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
valurile lapoviței neîndurătoare... Lipsește unul! Unde i? - a sărit gardianul ca ars. Este aici!... E ... mort! - a răspuns cu glasul sugrumat Costăchel... În prag de seară, două umbre își târau picioarele prin colbul drumului... S-au oprit la fântâna din răscruce. Au scos apă și au băut fără grabă. Apoi, gemând ca sub o povară, s-au lăsat să cadă pe lespedea de piatră de alături... După ce și-au mai tras sufletul, unul din ei a cătat sămânță de vorbă: Mă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
s-o incite. Cine știe de ce mai putea fi în stare femeia aceasta. Nici râsul și nici plânsul ei nu arătau a fi omenești, își spuse în sinea lui. Câte gânduri, câte năluciri pot să împresoare un om aflat la răscruce de vânturi! Propun să ne întâlnim la spital, în camera de gardă, mâine la orele 17 când sunt de serviciu. De acord? Bine, spuse ea acceptând cu greu, folosind, vrând-nevrând, un ton conciliant, bănuind că pedalând pe aceeași parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nici chiar Timpul, care e atât de îngăduitor, nu le poate acoperi. * Deocamdată, între cei doi soți se menținea o distanță ce putea fi apreciată ca relativă însă era plantat un semn de întrebare, întocmai unui marcator, rămas amenințător la răscruce de drumuri. Priveau amândoi ca niște îndoliați spre apus dorind să alunge toate gândurile negre, ca apoi să-și îndrepte privirile spre răsărit, spre izvorul de lumină, de la care așteptau un semn purtător de nădejde. Erau momente când li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
înălțime, a dat greș și acesta s-a rostogolit în hăul hăurilor. Nimeni și nimic nu a putut să o ajute ca dorințele ei să rămână pe culmile speranțelor. Simona a căutat cu asiduitate un drum, dar ajunsă la o răscruce, a pornit pe unul care nu era al ei. Cu o răbdare sisifică, ea a încercat să taie întunericul nopții cu ochii lacomi de lumină, în găsirea unei căi, în căutarea cu disperare a zorilor, dar acestea îi apăreau mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
putea obține... Totuși, el era hotărât și își dădea prea bine seama că trebuie să aleagă, din două, pe una, că trebuie să chibzuiască de zece ori și să aleagă o singură dată, întocmai așa cum călătorul, când ajunge la o răscruce, nu poate alege decât un singur drum, sau întocmai așa cum sluga nu poate servi singură la doi stăpâni deodată. Așadar, din lupta dintre ceea ce dorea el și ceea ce dorea religia de la el, se trăgeau la Eugen toate rădăcinile și vinișoarele
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sufletul său, căci se simțea că se află parcă în fața unei stavile de netrecut, iar urcușul i se părea atât de greu, atât de sălbatic, încât privea biruirea lui doar ca pe o amăgire amară și cu neputință de îndurat. Răscrucea pe care o avea în fața lui era cum nu se poate mai clară: s-aleagă ori stima lumii și grozăvia din sufletul său, ori împlinirea lăuntrică și ocara lumii - nu știa. Alteori, dimpotrivă, își spunea că totul este doar o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
situația nefericită, în care, deși era tânăr, se mai găsise de atâtea ori... Orice, dar numai fără bani de mâncare nu! Simțea, astfel, cum îi pătrunde grabnic descurajarea în suflet și foamea în viscere, căci parcă se vedea la o răscruce mare, în fața căreia și cel mai temerar drumeț ar fi fost pus în cumpăna dificultății multă vreme. Dar viața nu se termină cu prima dezamăgire avută. Dimpotrivă, găsindu-se în această postură, uneori ea se înverșunează și mai tare să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pas să mă desființeze. Trăirile mele strigau după ajutor, căutau o cale de salvare. Dar zilele aduc și soare... Mereu mă trezesc cu gândul că ziua ce vine e o nouă provocare, că fiecare clipă ascunde o taină... La o răscruce... Mama era o fire veselă și curioasă din fire, dar o curiozitate izvorâtă din dragostea adâncă ce ne-o purta. În sufletul ei bun, am rămas niște copii nevinovați cărora trebuia să le poarte cineva de grijă. Am intrat În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
crudă. “Nu mai pot să Îndur!” Își spunea Maria după câțiva ani de calvar. Nu pot să cred că viața mea poate fi doar așa... Și Într-adevăr, viața nu este “doar așa”, surprinzându-ne mereu nepregătiți la câte o răscruce, mereu imprevizibilă și nemiloasă. Daniel era marcat vizibil de viața zbuciumată și de violența nelipsită din familie. Odată ce a pășit pe poarta școlii, s-a dovedit a fi un elev conștiincios, cuminte, și purtând la sfârșit de an coronița celor
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
la Tulcea. Minunat oraș, văzut pentru prima dată și, mai ales, cu Dunărea lângă casă... Directorul meu spunea ; "cine bea apă din Dunăre nu mai pleacă niciodată de aici". Avea să se Întâmple și asta, dar destinul aștepta la o răscruce, hohotind. Am locuit la "Casa specialistului", Înconjurată de Întinderea nesfârșită a lanurilor de grâu. Nu adormean decât În zori, de teamă ca nu cumva, peste noapte, să intre cineva peste mine și să-mi facă de petrecanie ( cum s-a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
impresia, pentru un moment, că Îngerii cântă alături de noi. Atunci... Acum, lucrurile s-au schimbat radical. Cât de mult aș vrea să mai cred În „Îngeri” și În „Împărăția cerurilor”. Viața mi-a purtat pașii pe alte drumuri, cu multe răscruci și Întrebări fără răspunsuri. Conștiința mea a căpătat alte dimensiuni, căutând În fiecare zi alte adevăruri despre divinitate. Și nu pot să nu mă Întreb retoric: „Oare drumul spre rai este pavat, Întotdeauna, cu intenții bune?”... De-ar fi un
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
românești. “Poeta se destăinuie, Își scoate sufletul la vedere, se vrea Înțeleasă, dorește ca cititorul să știe adevărul despre o viață, viața ei, socotind că astfel va realiza, va Închina un necesar elogiu frumuseții ori... imperfețiunilor naturii umane, rătăcitoare la răscruce de spații, timpi, istorii, În căutarea fabulosului paradis pierdut!”( Calistrat Costin). ( fragment din prefața realizată volumului “Viața la imperfect” semnat de Eleonora Stamate. Răsfoind “paginile” internetului găsesc următoarea informație: “Luni 6 iunie 2011, amfiteatrul școlii nr. 10 ”D. Sturza” a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]