514 matches
-
de alamă de mărimea naturală a uneia de la car, cu douăsprezece spițe, suspendată cu trei lanțuri zdravene de tavan, pe a cărei circumferință ardea o duzină de becuri electrice țuguiate, precum flăcările înghețate ale lumânărilor și care trimiteau mănunchiuri de răsfrângeri reci și tainice, în unda eterică a cristalului neguros, venețian. Fapt remarcabil, pe peretele din stânga se înșiruiau, într-un cortegiu enigmatic, melancolic, reflectat extra-mundan de apele oglinzii chintesență a penitenței refulate, reproduse în ulei, pe pânză cele trei Magdalene ale
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
analogiei, cu Hortensia Papadat-Bengescu (feminitatea expurgată de sentimentalism și obiectivată prin cruzime prozastică), Gabriela Adameșteanu urmează cu o consecvență minuțioasă programul de modernizare a romanului autohton schițat de Camil Petrescu. în această Dimineață pierdută, lumea exterioară apare numai ca o răsfrângere (retroproiectivă sau simultană) a unor realități interioare distincte, a unor subiectivități anxioase, care se exprimă. Destui comentatori au „identificat“ imediat protagonistul cărții, concentrându-se pe mahalagismul Vicăi Delcă și centrând Dimineață pierdută pe el. Automat, celelalte voci și experiențe din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la fereastră și-și apăsă fruntea de sticlă, sperînd că răceala ei îi va goni gîndurile. Se petrecu pe dos. Fereastra dădea spre un cartier cu locuințe goale, dar el nu vedea nimic în afară de conturul întunecat al feței sale și răsfrîngerea nedeslușită a dormitorului în spatele geamului. îl copleșiră dezgustul, iritarea și unele fantezii sexuale legate de Rima. Se duse brusc la garderob și deschise unicul sertar mare de jos. înăuntru nu era nimic în afară de hîrtia maronie de pe fundul lui. Scoase hîrtia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să fie salvați. Dar voi, nenorociții ăștia, chiar ne puneți pumnu-n gură, nu-i așa? Nu-i așa? Macfee schimbă mîna să-l ia pe Lanark de nas și să-i acopere gura. Lanark își dădu seama că urmărește o răsfrîngere feței lui și a mîinii lui Macfee într-un ceainic strălucitor de pe raft, aflat la o distanță de cîțiva centimetri. Reflecția sclipi și se întunecă, iar el presupuse că atunci cînd va deveni neagră, își va pierde conștiința. Nu simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Teodolinda și Gundeperga împodobiseră templul antic. Când și când însă, o fărâmă din acele odoare părea să lucească în el, ca și cum ar fi ascuns o piatră prețioasă sub stratul de murdărie. Desigur, era vorba despre o iluzie optică, despre o răsfrângere a luminilor pe aurul icoanelor. Totuși, mie îmi plăcea să cred că fulgerarea aceea era simbolica strălucire a cunoașterii sale, a celor ce aflase în timp ce pândea moartea care destramă meticulos tot ce a fost țesut de către Cel Nevăzut. Știința lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și cu Pompeianus, carul fiind flancat de două șiruri de soldați călare. Pe când treceam peste podul lui Hadrian, încercam să-mi închipui cum arăta locul considerat de catolici buricul creștinismului. De departe un apus de soare dădea strălucire acoperișului, cu răsfrângeri ce mergeau de la roșul aurului topit la galbenul sclipitor al aurului solid. Adeodato m-a lămurit: - Apostolul Onoriu a căpătat în dar din partea împăratului Heraclion țiglele îmbrăcate în aur de pe templul ce odinioară îi fusese dedicat lui Venus; cu ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a treia scară, foarte abruptă, ajutați să înaintăm în beznă de o vagă lumină venită parcă tocmai din fundul pământului. Auzeam valurile spărgându-se zgomotos de stânci. Ne-am trezit într-o grotă cu podeaua jilavă și nisipoasă, în care răsfrângerea razelor pe apă lumina un străvechi templu transformat în altar. Grilajul masiv și ruginit care despărțea grota de mare era dat de perete. I-am făcut semn camaradului meu să se oprească și n-am scos capul decât ca să privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sau acid, tăios, precum epigrama, chiuitura de la jocurile românilor etc. Specie a poeziei lirice de formă fixă, haikuul este încetățenit în literatura română. De douăzeci de ani se scrie programat, adică este publicat în reviste de gen, precum Haiku, Albatros, Răsfrângeri reviste ce apar sezonal. A fost susținut și de revistele de profil, dispărute între timp, Orfeu, Orion, Semn. Este publicat adeea în reviste precum Amurg sentimental , Boema, Metafora , Poezia , Viața de pretutindeni , ocazional în alte reviste, precum Agora , Argeș, Ateneu
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
de a fi. - Iar când acel cineva e botezat Dumnezeu, împodobim jalnicul nostru spectacol, ca și cum acesta ar fi altceva decât oglinda Marelui Amărât. Totul mă rănește și raiul îmi pare prea brutal. Orice atingere-i o rostogolire de stânci și răsfrângerea stelelor în ochi visători de fecioară mă doare, ca materie. Florile răspândesc parfumuri mortale și un crin nu e destul de pur unei inimi fugare din tot. Doar visul de fericire al unui înger ar putea oferi un pat legănării ei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu mi s-au pus. Cum s-ar putea lupta împotriva nefericirii? Numai luptând împotriva noastră, dîndu-ne seama că ea nu provine din afară, ci din noi înșine. Dacă ne-am da seama în fiecare moment că totul depinde de răsfrângerea în conștiința noastră, de amplificările interne și de ascuțimea sensibilității, atunci am ajunge în fiecare clipă la acea luciditate în care realitățile se situează în justele lor contururi. Nu este vorba să ajungem la fericire, ci la un grad mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
poate c-ar fi stat vecinic, poate că, prin o repetare a promisiilor vechei legende, ar fi trăit vecinic. Dară ochii ei căzură pe Venus și Adonis, pe Orion și Aurora, limbele albastre ale flacărei căminului începură, să-și tremure răsfrângerile lor pe păreții sculp [t]ați, Venus părea a râde cu șireție de inocența amicului ei, Aurora dezvelea pieptul lui Orion, inima Cezarei începu să tremure, ea-ncepu să plângă, și, plângând, *** sub sărutările ei gura tânărului amic care, înlănțuit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
operă de ficțiune. Degeaba sînt incredibile evenimentele istoriei, ele aduc la starea de incandescență zelul a milioane de oameni. Să ne întoarcem la cultul lui Lenin. Cult al persoanei și al ideilor sale, închinat de urmași, el nu rămîne fără răsfrîngeri asupra lor, tovarășii lui de drum. Apoi, din aproape în aproape, asupra tuturor conducătorilor partidului. "Numele lor, scrie istoricul sovietic Medvedev, au fost date la străzi, la uzine, la colhozuri (uzina Rîkov, depozitul de tramvaie Buharin etc.) precum și la orașe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de-subiectivizare despre care va vorbi, ceva mai tîrziu, și Ion Barbu. „Elementele considerate În spațiu” - aici, cuvintele - subliniază de fapt Însemnătatea sintaxei textuale, jocul relațional al elementelor constitutive, „ordinea proprie” impusă universului verbal de către spiritul creator. Or, o atare „răsfrîngere” a „sistemului constructivist” În poezie fusese urmărită, cu puțin timp Înainte de intervenția lui Voronca, de „neoplasticianul” olandez Theo Van Doesburg - nume de rezonanță În cercurile constructiviste, prezent cu articole și În Contimporanul și Punct, publicații foarte atente, Între altele, și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lui Voronca, ce subminează proiectul acelei „ordini sinteză obiectivă, clasică, integrală”, pregătește o atare tranziție. În plin „integralism”, el reabilitează conceptul de inspirație, scriind, de exemplu, În Note despre poem și antologie, că: „Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrîngeri de dincolo” și că: „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”. Cu cît Înaintează În timp, această reabilitare e tot mai explicit afirmată, astfel Încît În eseurile-poem tipărite În paginile revistei unu, inspirația (acompaniată de „transfigurare” și „revelație”) devine una
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unul feeric și muzical, scenă a unui spectacol neîntrerupt: un univers-scenă și vitrină, o lume-oglindă, un cosmos melodios, În care se „Încearcă instrumentele” cele mai diverse, Într-o orchestrație imnică, cu „acorduri”, „arpegii”, „accente” și „ecouri” traducînd În sunet aceeași răsfrîngere a obiectelor În obiecte, a ființelor În ființe. Fiecare poem din Act de prezență conține asemenea pasaje În care se concentrează, ca În tot atîtea embleme, obsesia structurantă a viziunii specifice poetului. Iată unul din Poemoterapie, dintre cele mai caracteristice
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai atenuat, dacă nu În spiritul său programatic afișat, cel puțin În litera... poemului. Am avut ocazia, de altfel, să semnalăm că, În plin „integralism”, Voronca nu renunță la ipostaza romantică a „inspiratului” („Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrîngeri de dincolo”, „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”) și declară că „Între a trăi aventura și a o scrie prefer(ă) ipostaza din urmă”). Iar autorul, altminteri fidel preceptelor constructiviste pe care Încearcă să le aplice În versurile ce
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poeziei italiene de astăzi. Dacă avem în vedere și împrejurarea că scriitorul este și un experimentat critic, autor printre altele, al unui studiu despre opera lui Italo Calvino 280, nu vom fi surprinși să găsim și în scrierile sale poetice răsfrângeri ale acestei apetențe pentru „ficțiuni” teoretice. Așa cum se întâmplă de fapt de la Romantism încoace - să ne amintim doar remarca lui Walter Benjamin, conform căreia, pentru scriitorii romantici, „conștiința poeziei devine ea însăși poezie”281 -, întâlnim și în cazul lui Deidier
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
parnasiană, pe care Alecsandri o relativizează, o „depietrifică” prin imagini discontinue și, În al doilea rînd, arta orientului extrem, redescoperită de către Europa occidentală la mijlocul secolului trecut. Din tehnica stampei, Alecsandri a luat, zice Edgar Papu, procedeul paralelismului sau al reverberației (răsfrîngerea obiectului Într-o imagine pură, imaterială, cum ar fi, de pildă, umbra unui arbore În apă)... Nu intră În acest studiu chestiunea priorității În poezie. Că Vasile Alecsandri este la curent cu poezia franceză și că În călătoriile lui diplomatice
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mult În arta europeană, spiritualitatea medievală obișnuise creatorul cu ideea unui al doilea plan al lucrurilor, un plan pur, imaterial, mai aproape de esența prototipului. Romanticii foloseau, În sensul unui simbolism metafizic, umbra ca temă literară, iar imaginea umbrelei ca o răsfrîngere a obiectului este curentă În poemele timpului. Deschid Les contemplations și privirea-mi cade pe următoarele versuri: „Te contemple; et, nos caresses, Toute l’ombre nous le rend...”. Este o tehnică la mijloc? Tehnica vine din pictură? O inventează Alecsandri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că nu mai văzuseră nicicând atâta lume. Bogați și săraci, oameni de toată mâna, meșteșugari, clerici, doamne elegante și nobili se îngrămădiseră în naosuri și-și făceau loc cu coatele pentru a putea să ajungă cât mai aproape de oficierea slujbei. Răsfrângerea lui Dumnezeu plutește deasupra naturii... Omilia Arhiepiscopului dură mai bine de un ceas, mulțimea nu sufla și acele cuvinte "Răsfrângerea lui Dumnezeu plutește deasupra naturii" repetate din când în când în timpul predicii, i se întipăreau parcă în piept lui Tommaso
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se îngrămădiseră în naosuri și-și făceau loc cu coatele pentru a putea să ajungă cât mai aproape de oficierea slujbei. Răsfrângerea lui Dumnezeu plutește deasupra naturii... Omilia Arhiepiscopului dură mai bine de un ceas, mulțimea nu sufla și acele cuvinte "Răsfrângerea lui Dumnezeu plutește deasupra naturii" repetate din când în când în timpul predicii, i se întipăreau parcă în piept lui Tommaso, simțndu-le ca și cum i-ai fi fost adresate direct lui. Ridică pe furiș capul ca să-și dea seama cine este, dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care își dormeau somnul meritat sau nu. Există mai multe greșeli și presupuneri în lumea medicinii decât în cea a filosofiei; trebuie să te cerți cu toți chirurgii pentru a demonstra că febra nu e o boală în sine, ci răsfrângerea unor patologii, o adevărată reacție fiziologică. Câine blestemat de călugăr, tacă-ți gura. Cu ieșirile-astea nocturne nu-i deranjezi doar pe temniceri, ci și pe noi care ne aflăm în suferință ca și tine, tacă-ți gura. Glasul meu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nevoie de barosul meu, fiule, sunt aici, gata să le sfărâm botul! Am încă vlaga unui tânăr, nu le e ușor să mă doboare. Tată... tată drag. Apa Senei gâlgâia, răsfrângându-și striațiile verzi și azurii. Dragă Căpitane, după cum vezi, răsfrângerile de verde și de azur nu se află doar în marea ta. Cetatea o s-o construim, și nu te-am uitat, dar trebuie să ai răbdare... Pe pod, lumea continua să treacă în grabă, câte unul își arunca privirea spre
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu al lui Gaittany, dar formidabil, strident, imperios ca al unui arendaș față de argați, să-ți vâri mințile-n cap altă dată! Te zvârl pe ușă afară!" O umbră se agita în sus și în jos prin odaie, precum arătau răsfrângerile în sticla ferestrei date de perete. Suflețel, fricos și avid de scandaluri, se ascunse între ferestre, ca să asculte. Scandalul se potoli însă îndată, punctat de o trântire a ușilor. Tot ce făcea Gaittany - căci era el - nu avea durată. Atenția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
adevăr, când văd (D) curcubee, cercuri de lumină, comete, resimt mult mai multă bucurie decât atunci când văd luna și soarele. Așa se Întâmplă și cu detractorii oracolului. Ei regretă În fond enigmele, alegoriile, metaforele oracolului, care nu erau altceva decât răsfrângeri și aberații proprii naturii spiritelor noastre muritoare și facultății noastre imaginative șto phantastikonț. Mai târziu, dacă nu izbutesc să cunoască Îndestul cauza schimbării șmetaboléț, Îl părăsesc pe Zeu, se iau de el În loc să ne atace pe noi și să se
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]