927 matches
-
te miri ce, semn că în sinea lui lucrurile căpătau alte valențe decît cele împămîntenit-cotidiene. Trebuie să citez aici cîteva versuri, deși eu îl prefer pe Mircea CIOBANU cel din “Istorii”: “Și se face-n aer labirint / și se fac răspîntii. Stă la pîndă-n / aburii amiezii, care mint / Și-n bătaia flăcării răsfrîntă / stă la porți, întoarsă dinspre cîmp, / maica Lot a cîmpului de sare. / Silnic șoldul ei deschide strîmb / pasul vinovat de nemișcare.” Ș i trebuie să termin cu o
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
pe Dumnezeu, din inimă și nu umplând văzduhul de vorbe, acela nici nu se mai gândește la sine, nu va mai cere nimic pentru el, poate doar privilegiul de a-și dovedi această iubire pe care nu o clamează la răspântii, ci o trăîește cu adevărat. Cortul acesta care închide sufletul și îl ține ca pe o pasăre captivă, este supus cu vremea degradării și cu timpul ajungem să ne agățăm de viață cu toate puterile noastre. Iar el, îmi închipui
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343849_a_345178]
-
BISERICA TRĂITĂ DEPARTE”, (Editura IBMBOR, Buc., 2005, p. 400+60 ilustrații), scrisă, cu deosebită acribie, de eruditul Preot Dr. Nicolae DURA. Avem în față, așadar, o lucrare eterogenă, fundamentală despre ortodoxia românească în spațiul european, respectiv la Viena, „Oraș de răspântie generoasă unde lumea Apusului se îngână cu orizonturile Europei de Răsărit și spiritul germanic pare să-și afle bogate confluențe cu latinitatea.” (A. E. Baconsky) Particularitatea ei se întemeiază pe reflectarea concentrată a vieții omului supus înnoirilor, reprezentantul, în efemer
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Încrezător ca orișice inept, Fac primul pas prin aziul risipit. Atât a fost! În juru'mi, neclintite, Flămânde, orologii își urlă Nesațul pentru zestrea mea de clipe, Strivindu-mă cu umbrele din turlă. Sub ciocul curb de buhă hrăpăreață Cad în răspântia lui azi cu mâine ... S-a rupt, deja, scămosul fir de ață ... Nici viitor nu are, bietul câine. *** Volumul " În valea umbrelor" Referință Bibliografică: Eu n-am trecut ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul V
EU N-AM TRECUT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343951_a_345280]
-
șoaptă și nu clamate cu voce asurzitoare. Lumini difuze, nopți albastre, păsări albe, sălcii ninse, câmpii în lumina roșietică a amurgului sau în cea albastră a zorilor, porumbei sălbatici așteptând grăunțele visului, flori sălbatice, Iisus Hristos răstignit pe Cruce la răspântii de drumuri și în lanuri de grâu, păduri de argint, îngeri blânzi, ocrotitori și îngăduitori cu o lume nedreaptă, care își caută refugiul în rugăciune și în speranță - toate acestea și încă multe altele alcătuiesc spațiul poetic al doamnei Iuliana
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
înainte, dar, mai ales, după evenimentele din anul 1775, a îmbrăcat caracterul unei ample manifestări de luptă pentru unitatea națională a românilor din cele trei provincii istorice surori: Bucovina, Moldova și Transilvania. Reconstituirea semnificativelor valențe național-patriotice ale nedeii de la răspântia celor trei provincii românești surori a fost posibilă prin valorificarea informațiilor atestate documentar și ale celor provenite din fondul arhivistico-memorial al populației autohtone, al investigării altor surse care au pus în evidență argumente incontestabile. Ca rezultat al întrepătrunderii elementelor culturii
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
luptat în Războiul de Independență din anul 1877 și este mobilă vorbitoare. Crucea de piatră este un simbol la fel de vechi ca și localitatea, considerată că a existat aici înaintea așezării. Este posibil să fi fost o troiță la răspântie de drum sau un semn de hotar al unei moșii vechi. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----
HOTĂRÂRE nr. 1.100 din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288365]
-
vorbi cu Pilat și vom da bani soldaților să spună din nou tuturor că soldații lor s-au înțeles cu ucenicii și au vândut pe nazarinean la adăpostul nopții! Vom spune asta în orice piață pe orice stradă, la orice răspântie, în orice adunare. Căci un lucru spus insistent și repetat ajunge să fie crezut în cele din urmă chiar dacă acel lucru e o minciună sfruntată. Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman) Partea a treia - Al doilea fragment / Mihai Condur : Confluențe
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RONDEL DORULUI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare, Răspântii de tăceri scriu albe-rânduri Cu slove nevăzute de uitare. Ecoul inimii se frânge-n prunduri Și-i ochiul orb, lumină nu mai are, Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare. Din ruginiul clipei, astăzi, grunduri
RONDEL DORULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380020_a_381349]
-
scurs, tăiat, Ne-aștepta, legat cu fundă, Să-l ducem la botezat. Cu un colț de pâine ruptă, Înmuiată-n mierea dulce, Gura lacomă se-nfruptă Și pe buze-un of aduce. Miere, miere, miere dulce Dintr-un sat la răspântii, Pe a timpului răscruce, M-am scurs pe fărâma pâinii! Mangalia, 2015 Foto: Internet Referință Bibliografică: Gustul pâinii de la țară / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
România, din care reproducem câteva texte de aur: „Între Nistru și Tisa, din vechime adâncă, stai Tu, Românie, țară eroică. Istoria Ta, scrisă cu litere de sânge, îmi adeverează că Tu, Românie, ai fost o țară de jertfă. Stând la răspântie, Tu ai fost în trecut straja Apusului... Numai prin sângele Tău și prin ale Tale suferinți, neamurile din Apus au rămas neatinse și au ajuns la nume mari, la cultură înaltă și la bogății nenumărate. Datoria neamurilor apusene către Tine
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și păzește! Fie-ți milă de bobocu ista de mânz!,,. De gălăgie lupii au rămas pe loc, iapa a înaintat așezând sania de-a lungul răspântiei celor trei cărări, cu mânzul în partea stângă iar lupii în partea dreaptă. -Mă nărodule, o venit lupii după tine? a prins a răcni bătrânul tot bătând în alambic, împungând cu privirea întunericul pentru a ține numărătoarea lupilor: unu, doi
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Mărul În grădina cu mere roșii, au rămas sentimente elegant împachetate, cutii prețioase, cochete, cu amintiri dantelate, voalate privirilor indiscrete. Le- am revăzut secvențial din șezlongul așezat la răspântii de vise acum, la sfârșit de vară, sub streașina casei în care m-au primit cu zâmbet și-un " da" buzele blânde, bucurii promise printre nămeți, într- o seară dintr-un decembre" d' antan". Timpul se oprea când intrăm în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
când intrăm în curtea cu vișini și meri de straja lângă casa, ... Citește mai mult Mărulîn grădină cu mere roșii,au rămas sentimente elegant împachetate,cutii prețioase,cochete,cu amintiri dantelate,voalate privirilor indiscrete.Le- am revăzut secvențialdin sezlongulașezat la răspântii de viseacum, la sfârșit de vară,sub streașina caseiîn care m-au primitcu zâmbet și-un " da"buzele blânde,bucurii promiseprintre nămeți, într- o searădintr-un decembre" d' antan". Timpul se oprea când intramîn curtea cu vișini și meride straja lângă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
înserării. Îl parcurgem în tăcere, călcând peste semne, peste sunetul zorilor. Între noi există o legatură care ne ține orientați unul către altul, așa cum se așază lumina pe flori, izbăvitor de aproape. Între noi există parfum.E răspândit la orice răspântie de clipă. Eu sunt aici pentru tine. Privirea mea doar pe tine te caută. Privirea mea, peste tot te găsește. Între noi există o legătură. Ne ținem de mână hipnotic în dansul vieții, preludiu pentru eternitate. ( 16-19 dec. 2016) Referință
PRELUDIU PENTRU ETERNITATE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374336_a_375665]
-
Florentina Niță /p. 58 Florentina Niță (it.) Enrique A. Sanchez Liranzo /p. 59 Ioan Friciu (spaniolă) Lăcrămioara Iva /p. 62 Baki Ymeri (albaneză) Ștefan Jurcă /p. 64 Baki Ymeri (albaneză) Vehbi Miftari /p. 66 Baki Ymeri (albaneză) Pagini de român: Răspântia lui Serafim (fragment) /p. 68 autor: Simona Antonescu, Ploiești Universalia: Edith Södergran - poezie suedeză / p. 70 Proza scurtă /p. 71 Călătoria - autor: Lucia Patachi /p. 71 Poetul, dincolo de el însuși... / p. 73 autor: Slavomir Almajăn, Canada Pagini de istorie: Minunile
A APĂRUT NR. 6 (58), 2016 AL REVISTEI NOMEN ARTIS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373556_a_374885]
-
conturarea unei cariere ce s-a concretizat în angajarea mea ca solist profesionist la Ansamblul „Rapsodia Călimanilor” din Toplița, județul Harghita. Ne aflăm acum la o intersecție de drumuri. Ce punct cardinal ai țintit în acest moment, fiind deja la răspântia unor perspective de destin? M-am alăturat Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava și am colaborat de-a lungul timpului cu majoritatea formațiilor profesioniste din România. Aici, la Suceava, am colaborat ca redactor la ziarul regional „Crai nou”, unde reflectam actualitatea
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
-nțeapă, Ale cerurilor geamuri Trag a nopții neagră pleoapă... În unghere stinse-n zare Se înstână stânele, Cumpănele cu căldare Răscolesc fântânele. Peste sat, peste pășune Ultimele paseri zboară, Se zoresc să se adune Pe la cuibul lor de vară. Pe răspântii din pădure Unde ne-am iubit noi, dragă, Pe tăișuri de secure. Sângele de lemn se-ncheagă... Și în taina înserării Urma îți urmează zboru-ți, Eu cu dorul disperării, Tu cu disperarea-n doru-ți... în august de când există ceruri în
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
pale-n orizonturi cernite, Picăturile de ploaie-s triste iubite În noapte se-aprind felinarele-n negru Amurgul zeilor..și marșul funebru. Noapte tristă...mută și-un cer opac.. În lumina obscură ..decor întunecat.. Mărite vestale focu-n tăcere aprind Pe răspântii zei dansează și plâng Cerul flămând de iubire plânge Nori posomorâți s-adună și frânge, Iluziile din suflet decrepitat și-aruncat Peste copacii nopții triști și-aplecați Plouă și norii cu Sirenele-împreună Murmură cânt de-împăcare și furtună Noaptea-i
TIMPUL A ÎNCETAT SĂ EXISTE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371457_a_372786]
-
literatură pentru copii, Noapte bună, copii!, 1994, Anotimpurile copilăriei, 1996, și versiunea bilingvă pentru Seasons of childhood, în 2002. Citind cele trei volume, în ordinea apariției lor, realizez și parcursul poetic al autoarei, înregistrat în acești ani, odată cu schimbările și răspântiile drumului său, supus transformărilor, luărilor de capăt, experiențelor uneori dramatice, dar mereu ascendente spiritual. Și cum altfel ar vedea un pictor-poet aceste repere prin prisma creativității lirice decât reflexiv, vizual și contemplativ pictural? Primul volum, Confesiuni, 1993, editat și în
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mărul În grădina cu mere roșii, au rămas sentimente elegant împachetate, cutii prețioase, cochete, cu amintiri dantelate, voalate privirilor indiscrete. Le- am revăzut secvențial din șezlongul așezat la răspântii de vise acum, la sfârșit de vară, sub streașina casei în care m-au primit cu zâmbet și-un " da" buzele blânde, bucurii promise printre nămeți, într- o seară dintr-un decembre" d' antan". Timpul se oprea când intrăm în
MARUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373903_a_375232]
-
jos pe lac, Dansând tăcut prin valurile crețe, Acolo unde sălcii își desfac, Pletele lor cu clătinări mărețe. Acolo unde ceața ne cuprinde, Cu giulgiul ei cel dens și funerar, Iar steaua noastră nu se mai aprinde, Ci arde la răspântii foarte rar. Mi-e dor de tine, tu, cea nevăzută, Umbră din umbra mea, când te-nfiripi, Și uneori în flăcări prefăcută, În dorul meu te-ascunzi adânc și tipi. Rămâne banca singură pe lume, Castanii vechi ce nu mai
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
turlă veche, Limbă-n clopot și surghiun, Stai de pleacă a ta ureche Remușcărilor ce spun Câte-n viață n-au fost bune! Ca să fugi de astă lume, Mai îngăduie o vreme, Valului de amintiri, Să mai stăruie șoptit La răspântia de ceasuri Din clepsidra care trece, Clipa toată, în infinit! Referință Bibliografică: Apus în sufletul bătrân al nebunului ce piere / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia
APUS ÎN SUFLETUL BĂTRÂN AL NEBUNULUI CE PIERE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375357_a_376686]
-
sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. PRINȚESA TOAMNĂ Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu flori de crizantemă și să-l însoțești în codrii ruginii! Din harpă veche să îți cânte balade! Să te adoarmă cu vals în plutire! Să-ți aducă vise din verile calde! Să te îmbrace în flori
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
doar o umbră A chipului tău ..ce-i atât de sumbră Din noaptea-ți scurtă de pe urmă... A rămas o nesfârșită durere surdă Gându-mi poartă o sumbră reverie Se zbate încă-n pânza țesută alburie De ce lași umbre prin răspântii mute? Umbre solitare ce par necunoscute... Am să te iert pentru că mi-ai lăsat Cuvântul iubirii de oameni și nu abat Chipul tău și azi cu vise îl îmbrac Cu florile verii calde l-am amestecat. Referință Bibliografică: TRECUTUL PARE
TRECUTUL PARE ȚESUT de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372069_a_373398]