350 matches
-
ruga... încă un pahar cu apă...” (I.L. Caragiale) „-Uite ce e, drăguță, dacă nu te superi, te-aș mai ruga pentru un pahar cu apă...” (I.L. Caragiale) „- M-aș hi rugat la matale de o vorbă - De ce vorbă? întrebă Matei răstit. - Păi eu m-aș fi rugat să-mi dai drumul, coane.” (D. Zamfirescu) Structura morfologică Este un mod construit analitic. Semnul caracteristic este auxiliarul-morfem aș, ar etc., care precede, în sintagma potențial-optativului, forma verbului de conjugat: tema de infinitiv, la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
La furnică, pan’ la vară, Niscai boabe de secara! Pe cuvânt de lighioana, Voi plăti cinstit, cucoana, Cu dobânzi, cu tot ce vrei!.... Dar furnică, harnica Are un ponos al ei: Nu-i din fire darnica, Și-i răspunde cam răstit: Asta vară ce-ai păzit? Dacă nu e cu banat Zi și noapte am cântat. Pentru mine, pentru toți.... Joacă astăzi dacă poți! (La Fontaine) 112 BIBLIOGRAFIE 1. Adler A., 1995 „Psihologia școlarului greu educabil”, Ed. IRI, București; 2. Ajuriaguerra
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai strâns o dată de umăr, semn că trebuia să-mi țin gura. "De la mănăstire!" a răspuns Ioan. "Cu ce treburi pe-acolo?" a continuat interogatoriul. "În ospeție!" "Da de unde sunteți?" "Din București!" "Și ce meserie faceți?" Aici, Flora a răspuns răstit și apăsat: "Poeți. Suntem poeți!". S-a stârnit rumoare, iar eu am început să descâlcesc câte ceva prin ochelarii aburiți: era o încăpere nici mare, nici mică, populată de oameni ai locului, bărbați și femei, în haine de lucru, care ședeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
întredeschisă, s-o șterg repede afară, dacă omul voia să transforme încăperea în ring. Era de preferat să câștige partida prin abandonul adversarului, decât la puncte sau prin K.O. Boxerul se întinsese în pat și vorbea, când calm, când răstit. Am crezut întâi că vorbea la telefon. Nu, cu el vorbea. Am înțeles repede că făcea, bietul, exerciții de memorie. Era atât de trist! M-am întins pe pat, aproape fără să respir. — Eu mă numesc... Am o soție. Ea
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
den Linden. Teii pe care ploaia tocmai i-a spălat, trăsurile închise, asfaltul negru, oameni înarmați cu umbrele stând în fața hotelului și dintre care unii sunt, poate, de la poliția secretă. Ușa se deschide. Bătrânul Hasard anunță, cu obișnuitul său ton răstit: Vine. Pentru o clipă m-am simțit îngrozitor de singură în acest sărman salon. Ușa închisă se deschide repede și am văzut o siluetă clar conturată... A vrut, mai întâi, să se ocupe de sabia sa. O purta cu el când
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
amintirile, mare patriot și alții ejusdem farinae, un drept ce și-l arogă doar dictaturile. Dar nu asta este problema... Fiindcă grăniceri elvețieni, țară care nu este în spațiul liber de circulație Schengen, ar fi cerut pe un ton mai răstit ocupanților unei mașini cu plăci românești să se dea jos pentru un control, amicul meu găsește de cuviință să extrapoleze lucrurile și să afirme, nici mai mult nici mai puțin, că „în neutralitatea tot mai posomorât aseptică a Elveției se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
impune cu tărie (uneori coercitiv) conștiinței indivizilor prin "formule" stilizate. Unui observator din afară aceste "formule" pot să îi apară ca avînd o funcționalitate și o valoare îndoielnică, sau chiar nici una. Dacă cineva ar întreba ce utilitate poate avea salutul răstit, sacadat "Să trăiți dom-nu-le comandant" însoțit de o ținută corespunzătoare a corpului (pas cadențat, trupul drept, burta suptă, privirea înainte etc.), nu va găsi nici un răspuns. Dacă ar face însă efortul mental de demontare a acestor ritualuri și de înlocuire
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la Tirana pe acea vreme, se vede că în concediu, și care se ivise dintre arborii grei de rod: mere, pere umpleau și pământul dedesubt. Neplăcut surprins de prezența mea acolo, m-a întrebat pe un ton foarte nepoliticos, chiar răstit, ca și cum aș fi fost un intrus suspect, ce caut. I-am răspuns intimidat și stânjenit, bâlbâindu-mă, că aveam întâlnire cu părintele. „Nu-i acasă!“, m-a repezit namila de om și era cât pe-aci să renunț la vizită
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la ușă. În timp ce îmi aranjam ținuta îmbățoșată ... ușa se deschide și apare o ... servitoare bătrână ... abia târându-și niște saboți ... care ... oarecum deranjată ... mă întâmpină cu "ce doriți"? Ofensat puțin de atitudinea ei ireverențioasă, ridic și eu tonul ... spunând, ușor răstit, că vreau să vorbesc cu Domnișoara Terente. La răspunsul sec că "eu sunt" ... să cadă cerul pe mine. Abia după ce îi înmânez scrisoarea ... "A, e de la Mihai!", se dă puțin în lături și-mi face semn să intru. Mă introduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
toate asociațiile posibile, daca proful are cheia de aici înseamnă că au mare încredere unul în celălalt, înseamnă că proful e omul lor și că ea de fapt a fost atrasă într-o cursă...Nu-și pierdu însă cumpătul. Întreba răstit a cui este garsoniera și ceru un răspuns numaidecât, altminteri urma să coboare la portar, să verifice afișierul și să se convingă personal, apoi vor mai discuta. Primi deci informațiile necesare: garsoniera aparține domnului M., despre care Lăură știe sigur
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
în fața mea, desfăcu o bomboană și aproape cu forța mi-o puse în gură. Era bună și am mâncat-o. Cât timp tata le-a fiert cartofii, într-un tuci, rușii se adunaseră în "casa mare", unde vorbeau tare, chiar răstit. Mi se părea că se certau. După ce au terminat de mâncat, spre surprinderea noastră, și-au luat lucrurile, le-au dus în mașini și au plecat. Rusoaica a fost singura care i-a zis ceva tatei, probabil un soi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
e pe puțin un semn de autoritate, un semn vag dar sigur, de normalitate. Bărbosu, îmbrăcat în halat alb, cu chelie pe creștet, puțin puf alb crescut anemic pe lângă urechile-i mici și aproape rotunde, își mișcă barba albă vorbind răstit, rapid, foarte tare și puțin ,,pe nas''... De altfel un personaj pitoresc ,, piticu’ ’’, după cum îi spuneau în batjocură și niciodată în față, unii dintre pacienții ce avuseseră ,,de ceartă cu el’’. După mulți,,un director cam pe arătură’’ sau ,,plecat
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
de conflict cu nimeni. * * * Acum a intrat în salonul 9, special pentru mine, ca un uragan, stârnit din senin, ce pare că va spulbera totul în calea lui. Sunt punctul terminus al furiei dezlănțuite. Sunt cel vizat. Vorbește tare și răstit, mă ceartă pentru ceea ce a citit în ciorna găsită. Câteva idei generale și ceva impresii despre tot ce am trăit și am văzut de când sunt aici. Ești un nesimțit...! Cum de ți-ai permis să scrii așa ceva? Cum ai îndrăznit
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Mă gândesc la ce s-a întâmplat cu câteva zile în urmă.... La șapte dimineața intra în tură Cora. M-am trezit de dimineață și am ieșit la o scurtă plimbare pe holul pustiu. M-a întrebat pe un ton răstit și vădit arogant: ,,Și tu ce mai vrei?’’ Îi răspund: ,,Mă uit pe fereastră și îmi doresc să răsară soarele și pe strada mea!’’ Cora mi-a răspuns ironic: ,, Poți să aștepți mult și bine...!’’, și a intrat rapid în
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
împreună cu orchestra. Eu, cântând la acordeon, începător fiind, mă uitam unde să apăs pe clape pentru a nu greși. Dirijorul, profesorul Petrescu, cânta la vioară. La un moment dat, dirijorul se oprește și, furios, mă lovește cu arcușul, spunându-mi răstit: „când cânți despre tovarășul Stalin nu te uiți în jos, privești înainte, cu încredere, spre viitorul luminos spre care ne conduce marele conducător”. Lovitura a fost atât de puternică încât arcușul s-a rupt. Iată până unde ajunsese propaganda, sovietizarea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
aprobarea?!... Constantin Arion, tânăr nou intrat în Cameră și el, erea alături de Kogălniceanu. Arion, respectuos și zâmbind, spuse: — E un debut, coane Mihalache, dar nu puteți tăgădui că n-are talent. Kogălniceanu se întoarse brusc către Costică Arion și, cam răstit: — Domnule Arion, să știi de la mine un lucru: Nicăieri n-ai să găsești mai mult talent ca la Văcărești. Toată lumea a rămas tăcută! D-abia câteva zâmbete. Erea o vorbă care lăsa locul cugetării. A doua zi Camera a acordat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vom plăti extrastorage (suprataxă). În primul rând, nu ne-a permis să luăm armoniul - din cauza volumului - și jinta - armă albă - cu noi în avion. Locul lor era la cala de bagaje. Diana a insistat și atunci rusul, pe un ton răstit, a dat comanda: - Nazat! (Înapoi!) Speriat, m-am repezit și i-am luat Dianei din mână jinta, i-am înmânat-o celavekului (om-lb.rusă) și m-am încurajat singur că va avea grijă Mama de toate... A și avut, căci
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ai înscris la cursul meu? - Sunt în anul întâi. N-au voie să se înscrie decât cei din anul trei și patru. - Aș fi putut trage niște sfori, am zis, cu delicatețe. - Pe ce bază? întrebă el, un picuț cam răstit. Mi-am dat seama că flirtam cu el și m-am uitat iarăși la carte și la pixul din mână, jenat. - Nu sunt prea bun, îndrăzni el, dând să se ridice, realizând schimbarea bruscă, subtilă, din atmosfera încăperii. - Păi nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Nici telefoanele mobile, unele performante, pe care mulți și le lasă la încărcat. Toți îți zâmbesc amabil, toți sunt dispuși să te ajute, la fel și personalul hanurilor sau oriunde ai merge și ceri vreo informație. Nu am auzit vorbe răstite, certuri și nu am văzut nici un act de violență. Există un spirit pacifist pe camino, o dorință de autodepășire, de acceptare senină a greutății drumului. Este, cu siguranță, un anumit spirit propriu acestui drum, dar cum am mai spus pentru
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
o privire critică peste noi, cei patru diplomați, mă zări la biroul din colțul meu, de lângă fereastră: Aici, ești Sbârnă? Să-ți faci bagajele. Mă trimiteți la post, tovarășe ministru? Te trimit la dracu', îmi replică el pe un ton răstit. Ieși din birou, urmat de director, pe care îl luă cu el spre lift. Nu l-am întrebat pe director dacă avea mai multe detalii de la noul ministru în ceea ca mă privea. Oricum, știindu-l pe fostul ambasador din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
arcuri, m-am întors la Pitești, unde prefectul Brânzeu mă înștiința că printr-o telegramă circulară cifrată eram căutat în regiune, cu ordin de a mă prezenta de îndată la Ministerul Instrucției. La 30 oct. ministrul Duca, pe un foarte răstit ton îmi reproșă a fi indispus pe mitropolitul Pimen al Moldovei, care reclama ca obiectele colectate să fie predate Mitropoliei din Iași. Nevoind să ție seamă de ordinul M.C.G., ministrul Duca susținând că numai el, iar nu cei de la Curte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pildă, umblă din mână în mână, uneori pe căi atât de lungi că nici nu mai dau de urma lor. Criza de cititori e o invenție sau o frustrare venită din visul cifrelor mari. Mai deunăzi am auzit o voce răstită care voia să scoată poezia de pe lista genurilor premiabile, pentru că n-are destui cititori. Pe criteriul ăsta, vă dați seama, Andreea Esca n-o va avea de rivală decât pe Andreea Marin. (De altminteri, dacă ele ar scrie poezie, ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aminte că uneori, mai ales la cină, d-l Vintilă, nu venea cu nici un recipient în traistă, și noi ne cam supăram, mai mult în glumă decât în serios, iar Emil Pavelescu, un pictor deosebit de valoros, îi și spunea mai răstit: Lecitina, Bibicule !!! Bineînțeles că d-l Vintilă se cam supăra, dar oricum ne descurcam noi și altfel, apelam la rezervele proprii și ne luam de la bar ce ne poftea inima, de obicei seara câte o bere, două. De regulă taberele
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
colț de gură scuipa printre dinți la un metru depărtare. El sta pe un scaun de lemn picior peste picior cu un aer neprietenos și pufăia și scuipa, și scuipa și pufăia. Ce vroești, îmi zise el cu un glas răstit și răgușit, ca dintr-o pivniță. Am venit să mă jăluiesc. Contra cui? Contra mea. No! ce-i asta? Am făcut o greșală, domnule, și vin să mă denunț eu singur, spre a-mi primi pedeapsa ce vei socoti că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
așa era. În același moment, mă sculai în picioare, îmi înarmai pușca și adresându-mă celor doi oameni care se zăreau ca niște fantome prin întuneric și erau mai, mai să puie mâna pe dârlogii calului, le zisei cu glas răstit: Ia ascultați, bădișorilor! Poate ați prăpădit ceva în căruța mea; poftim, mă rog, să căutați!... Ei văzură steclind țevile puștei, auziră sunând cucoașele și imediat au rupt-o de fugă peste câmp, unul spre dreapta, celalalt spre stânga, dispărând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]