1,232 matches
-
poezie "Un răsunet", cunoscută și sub titlul „Deșteaptă-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după 1866 devine imn „La domnitor și steag”. Din 1881, pe timpul
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
Comunitate. Sper să nu se mai reia teoria altor generații de sacrificiu, pentru acumulări în care nu mai crede nimeni și salturi care nu mai au loc. Fac bine sau nu fac bine tinerii care reușesc să breveteze ceva de răsunet și aleargă să-și vândă invenția în străinătate? Un văr de-al meu, stă numai cu capul vârât între planșete, tomuri și documentație pentru ceva care, zice el, ne va schimba și optica asupra viitorului, dar și modul de viață
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
un breaking news cu Tokes & Co. Moldova, nicio comă alcoolică! Banatul, cum stăm cu accidentele de top? Dobrogea, niciun înec de referință? Maramureșul, o vizită a Demisului prin zonă, cu clop și traista pentru cerșit voturi? Muntenia nicio intoxicare de răsunet? Tipic dâmbovițeană. Udreniana e ca muzeele. Lunea închis. Slabă, slabă, mișcarea! Dreapta se coagulează sau se taie ca maioneza de la cuțitul PNL? Sigur, de dreapta! Noroc cu ro(mân)ii, că ne oferă știri grele. OTV-ul e, deja, în
TABLETA DE WEEKEND (46): SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346605_a_347934]
-
a putut revedea Patria. A trăit în continuare, ca rezident român - cu sejur permanent - la Munchen. P.S.: 2 februarie 2012: ANEXA II. La 14-16 februarie a.c., se împlinesc 57 de ani de când a avut loc acțiunea de la Berna, al cărei răsunet s-a bucurat de o amplă și diversă ilustrare în luările de poziții, în mass-media și mijloacele de informare din acea vreme, în lumea întreagă. Pentru informarea dumneavoastră redau mai jos, un fragment dintr-o relatare a unuia dintre numeroasele
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
iar băiatul cel mai mic (Pompiliu - pare-se cel mai înzestrat), cânta la instrumentele de percuție, la cele de suflat sau cu coarde. Viața culturală era bogată în Ardeal. În 1903, la Sibiu, a debutat Veturia (încă Mureșan), cu piesa Răsunetul de la Crișana de Ion Vidu. În scurt timp avea să devină ,,privighetoarea Ardealului, impunându-se în viața muzicală a Transilvaniei, ajutată de o voce și o forță cum nu-ți venea să crezi - scriau cronicarii vremii - privindu-i silueta destul de
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
3, septembrie 2009 - ,,Colosul de la poalele Ineului’’ de George Georgescu - Ring - reportaj ,,Mari scriitori romani și-au legat numele de Micul Paris’’ de Gelu Diaconu 27.04.2010 - România literară 2007 Numărul 48 Comentarii Critice:,,Capcanele rebrenologiei’’ de Ion Simuț - Răsunetul 02.08.2010 - Cotidianul bistrițenilor de oriunde, ,,Acasă la marii scriitori’’ - Menuț Maximinian Referință Bibliografică: 4 LIVIU REBREANU SI FANNY / Mihai Știrbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 733, Anul III, 02 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
iar băiatul cel mai mic (Pompiliu - pare-se cel mai înzestrat), cânta la instrumentele de percuție, la cele de suflat sau cu coarde. Viața culturală era bogată în Ardeal. În 1903, la Sibiu, a debutat Veturia (încă Mureșan), cu piesa Răsunetul de la Crișana de Ion Vidu. În scurt timp avea să devină ,,privighetoarea Ardealului, impunându-se în viața muzicală a Transilvaniei, ajutată de o voce și o forță cum nu-ți venea să crezi - scriau cronicarii vremii - privindu-i silueta destul de
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
de inimi în ochi, surâs cald și frumos pe gură, lumină albă întinsă ca o aură pe față; tinerețea-i vibrează tandrețe în glas, tinerețea-i așterne sub porii vibrațiilor acestora o catifea ca să nu țiuie ci să unduie în răsunet melodios...! Artista Anca Țurcașiu este omul frumos și artistul fermecător, dar și omul fermecător și artistul frumos, dar și omul și artistul frumos și fermecător...! S-a născut în anotimpul înfloririi cu flori și cu veselii ale reînnoirii naturii, pe
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
andaluz primitiv, originar). Se dorea astfel popularizarea formelor tradiționale și promovarea talentelelor neidentificate, din popor. N-ar fi de mirare ca actualele emisiuni televizate și mediatizate ale căutătorilor de talente să fi se inspirat din acel eveniment, căci amploarea și răsunetul nu s-au lăsat așteptate. Meritul incontestabil pentru acel succes răsunător îi aparține poetului național Lorca, înzestrat cu o sensibilitate poetică nemaipomenită și cu un simț al ritmului desăvârșit, care-l făcea să simtă și să transmită fiorul artei flamenco
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
să-și afirme prin această piesă Crezul artistic, să se rostească pe sine în diferitele ipostaze în care ar putea fi pusă de viață. Impactul pe care l-a avut mișcarea generală din decembrie asupra marii majorități a populației României, răsunetul de care s-a bucurat în întreaga lume, ecourile pe care le-a trezit în inimile românilor din Diaspora care în primii ani s-au grăbit să se reîntoarcă ori au venit cu ajutoare materiale în țară, pe meleagurile de unde
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
milă oficialilor culturali locali, ci de a putea să-mi prezint lucrările direct, nemijlocit în fața publicului pe care îl consider astăzi, după aproape 20 de ani, extrem de perceptiv, cu un instinct nesperat pentru calitate și valoare. De acolo din Canada răsunetul a fost destul de amplu dacă considerăm că lucrările mele au ajuns la Los Angeles într-o galerie din Beverly Hills. Ele s-au vehiculat apoi sub egida acestei galerii internaționale în expoziții în New York și Tokio iar porfoliul meu a
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
tur de forță prin care viața însăși l-a pus față în față cu propriul destin. Am conștientizat că am puterea de a discerne binele de rău și de a alege apele de uscat, finalizând proiecte generoase. Lucrez la cotidianul „Răsunetul” din anul 2002, iar din 2011 sunt director editorial, având acel soi de prietenie care face casă bună cu cititorul, cu oamenii dornici să descopere într-un jurnalist și valoarea umană, nu doar talentul ca mânuitor de „pix” pe hârtia
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
Comunitate. Sper să nu se mai reia teoria altor generații de sacrificiu, pentru acumulări în care nu mai crede nimeni și salturi care nu mai au loc. Fac bine sau nu fac bine tinerii care reușesc să breveteze ceva de răsunet și aleargă să-și vândă invenția în străinătate? Un văr de-al meu, stă numai cu capul vârât între planșete, tomuri și documentație pentru ceva care, zice el, ne va schimba și optica asupra viitorului, dar și modul de viață
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
școala de aici intra în categoria școlilor rurale model. În august 1877, Consiliul Permanent de Instrucție Publică hotărăște ca școala din Rucăr să fie socotită în rândul celor urbane. La intervenția revizorului școlar rămâne tot rurală, cu două posturi. Avusese răsunet și aici mișcarea pedagogică, pornită în jurul anului 1870, urmare în special, a acțiunilor întreprinse de "Societatea pentru învățătura poporului român"(1866), care prin C. Isarcu, P. Poenaru, ș.a. cereau ca instrucția gratuită și obligatorie să devină realități de zi cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului Unii lideri ai Partidului Național Liberal se joacă cu inteligența celor care au convingeri liberale. Multe decizii din ultimul an s-au dovedit perdante. Indivizi, care au obținut „insuccesuri” de răsunet dâmbovițean și național la alegeri, și-au depus acum candidatura pentru șefia partidului. Chiar dacă nu vor fi votați de delegații la Congresul din iunie, gestul lor dă prilejul unor noi discuții ce aruncă alte umbre negative asupra imaginii partidului. Am
TABLETA DE WEEKEND (195): MUTĂRI SINUCIGAŞE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368867_a_370196]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 10 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului mi-ai spus că zăcăminte nu-s din dor de dus din ziceri de poeme de-aceea azi când poame plâng la coama
SONETE CU RĂSUNETE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370908_a_372237]
-
am să plâng adeseori ci am să mă ascund sub drumul dus e ceasul buzelor prea coapte de gustul macilor ades eu am să-ți scriu iubite de prin câmpuri acolo unde doar sonetele mai ies Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE 10 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI, 12 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SONETE CU RĂSUNETE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370908_a_372237]
-
literatura română”. Lucrare de pionierat realizată la finele secolului al XlX-lea, această teză de doctorat a avut un ecou deosebit în țară, întrucât era o primă exegeză a unui ardelean asupra unei opere ce se bucura deja de un răsunet amplificat în Regat cât și în partea de țară ocupată încă, o primă micromonografe prezentată într-un mediu academic dinafara granițelor despre personalitatea poetului de ,,pe culme”(Perpessicius) al literaturii române, cel care a trasat cu pașii și scrisul său
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
cei mai cultivați și instruiți cărturari ai literaturii române. Din păcate, exegeza mai nouă nu mai ia în calcul literatura religioasă, interesată fiind mai degrabă de experimente estetice, de formule inovatoare ale avangardei care atrage tineretul, dar are și un răsunet mai pregnant în noul context european. Dar credința și tradiția reprezintă două concepte fundamentale ale actului literar, începând chiar cu sensul primar, etimologic al cuvântului, adică de ”fundamente” de temelie, de fundație a unei construcții făcute să reziste peste veacuri
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
șanț.“ Pentru Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Aioanei Prahoveanul șederile în preajma celor care se nevoiesc în mănăstiri, catedrale, biserici, capele au reprezentat unele dintre experiențele existențiale inițiatice cu care a fost norocit. Le-a trăit plenar și benefic, cu răsunet prelung în ființa sa de monah, arhimandrit, ierarh. S-a înnobilat din această veritabilă comuniune. Generos și dăruitor cum este, Preasfinția Sa a fost în permanență animat de dorința de a arăta și altora ce comori a descoperit. Atunci căuzașul
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
spectacol muzical-literar-poetic. În acest context un sprijin deosebit în promovarea scrierilor și activităților noastre l-au avut publicațiile A.R.P. coordonate de către Mariana Brăescu Silvestri, cotidianul clujean Făclia coordonat de către Mihaela Bocu, Port@Leu, condus de către scriitorul Corneliu Leu, revista Răsunetul din municipiul Bistrița condus de către Menuț Maximilian Oglinda literară prin scriitorul Gheorghe Neagu, Napoca News prin directorul editorialist Ionuț Țene, televiziunile locale din București, Baia Mare, Vâlcea, Bistrița, Iași, Timișoara, revistele editate de către publicistul George Roca, Gigi Baciu, Ion Iancu Vale
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
Dârțu, președintele filialei Ligii Scriitorilor Iași. Filiala Brașov, președintele Popescu C. Viorica, în colaborare cu Fundația „Itu”, a organizat numeroase manifestări culturale, iar filiala Bistrița prin Menuț Maximilian a provocat acțiuni culturale, revistele, cărțile și cronici culturale, în paginile cotidianului Răsunetul... Menționăm în mod deosebit activitatea Cenaclurilor literare ale filialei Cluj și „Vasile Sav”, unde în mod frecvent membrii Ligii Scriitorilor și nu numai își lansează cu succes noile creații literare, aducându-și un aport deosebit la dezvoltarea culturii...Tot în cadrul
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
cartea îl comparam în mintea noastră cu Alvin Toffler sau cu John Perkins. Credem sincer că această carte, ca de altfel toate cărțile scrise de acest autor și autentic gânditor politic, traduse în limbile de circulație vor fi cărți de răsunet, și vor avea o putere de penetrație remarcabilă în mediile sociale. Iată un portret făcut cu tușă groasă clasei politice din țara noastră și de pretutindeni: „Politicienii, acești rechini ai lumii moderne, lucrează în marea lor majoritate în folos propriu
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
importanța demersului autoarei. „O istorie didactică a literaturii române este un răspuns didactic la deficiențele manualelor alternative, cît și la eliminarea din programele liceale a unor scriitori reprezentativi - Dimitrie Cantemir, Corifeii Școlii Ardelene, Hașdeu, Coșbuc, Goga -, dar și opere cu răsunet în inimile adevăraților români iubitori de limbă și glie.ˮ , a subliniat L.E. Locusteanu despre cartea care „are un pronunțat caracter metodic, propunînd promovarea unor principii tradiționale privind predarea literaturii române, punînd accent pe latura informativ-formativăˮ. Prof. Zoe Bogdan a
LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353265_a_354594]
-
situa acest concurs între cele mai reușite din istoria acestor manifestări, garanție a faptului că resursele de creativitate și literară și artistică sunt foarte mari. Trebuie doar câte un dascăl, precum Gabriela Vasiliu, care să sfințească locul. Nicolae BĂCIUȚ Revista „Răsunetul” Bistrița-Năsăud 5 iunie 2012 Referință Bibliografică: Nicolae BĂCIUȚ - FESTIVALUL NAȚIONAL DE CREAȚIE ȘI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” - EDIȚIA I / Nicolae Băciuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 522, Anul II, 05 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Băciuț : Toate
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” [Corola-blog/BlogPost/353448_a_354777]