25,884 matches
-
și pe ziuă ne faci negre pe unde treci, de Viscol nu ai loc, pe Moș Crăciun nu-l suferi, dar tu, ce vrei până la urmă? Din câte văd, cauți nod în papură tuturor și ești pus nu mai pe rele. Vrei ca tu să te iei de toată lumea și ea să stea drepți în fața ta? N-ai să vezi așa ceva, niciodată! - Ei lasă, zăpădă imaculată, că după ce trec, culoarea ta își revine la loc, așa că nu te mai plânge! îi
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
tatălui său. Sare din car și, suspicios, insistă să-și cheme cânii: - Chioru! Costachi! Aici, dulăilor! Titișor, vin-la tată-tău!...Ce-aveți, proștilor!? Ați băut rachiu' tatei?. Apropiindu-se, începe să înțeleagă că la stână s-a întâmplat ceva. Ceva rău, căci câinii păreau amețiți, iar tată-său întârzia să se-arate în ușa șopronului ... Începe să strige, mai întâi aproape în gând, apoi din toată inima: - Tată! Tată!...Tatăăă!... Vocea băiatului era gâtuită. Îi săgetă prin minte un nume. Ba
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
cinstiți Baraba...cum putem judeca corect și cinstit ceva? Noi suntem niște tâlhari și atât, nu ne putem depăși soarta. Putem cel puțin să ne pocăim cum a spus Botezătorul în deșertul său. Abia atunci, când nu vom mai face răul și ne vom pocăi de faptele noastre vom putea întrezări adevărul și vom putea separa binele de rău. Iar sabia cu care putem tăia și separa binele de rău este chiar credința în Domnul Dumnezeu și în învățătura lui.” Baraba
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
depăși soarta. Putem cel puțin să ne pocăim cum a spus Botezătorul în deșertul său. Abia atunci, când nu vom mai face răul și ne vom pocăi de faptele noastre vom putea întrezări adevărul și vom putea separa binele de rău. Iar sabia cu care putem tăia și separa binele de rău este chiar credința în Domnul Dumnezeu și în învățătura lui.” Baraba îl ascultă în tăcere neștiind ce să-i spună, dar apoi revenindu-și îl contrazise pe acela cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
fie vreun nebun al satului rătăcit pe aici. Și mi s-a făcut o frică de moarte; acest om poate să mă omoare, să mă spânzure, să facă ce vrea cu mine... -Nu te speria că nu-ți fac nimic rău! Tu ai o minte crudă, vei ține minte ce-ți spun; peste timp trebuie să povestești ș tu copiilor și nepoților tăi despre mine. Ia stai lângă mine să-ți spun o poveste! -Bine dar am boii lăsați în pădure
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
veni timpuri grele... O juma de secol poporul va trece prin grele încercări... Se vor scula noi idoli și se vor război cu Dumnezeu... Închinați-vă și rugați-vă, Doamne, Dumnezeul nostru, iartă-ne și izbăvește-ne pe noi de rele!...> Ieșeau oamenii și femeile și copiii pe la porți și se închinau și se rugau și priveau la el cu milă... <Iartă-l, Doamne, ziceau ei, scoate-i din cap toate bazaconiile acestea, că a fost om la locul lui... Ce-
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
mai scris!... Să ne facem casă-n Univers Și să trăim ca-n Paradis! Vom face vâlvă printre aștri, Cu stelele ne-om cununa, Vom fi atâta de albaștri Că nimănui nu-i va păsa!... Aici, pe Terra, -s multe rele Ce înfloresc peste mormânt! Să evadăm, deci, printre stele Chiar de n-om scrie vreun cuvânt!... Ne-om întoarce-acasă peste ani Și-om găsi lumină vie, Vom împărăți fără tirani Și vom scrie POEZIE! Ce zici de-această provocare ? Să
PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1443117658.html [Corola-blog/BlogPost/381851_a_383180]
-
Serghei este fericit și vom afla din carte și de ce. Apoi ne vom uimi fiindcă, uite, ce ușor poate fi dar noi nu vrem să credem ... Consider această carte un fel de balsam cu care ne putem vindeca de multele rele care ne înconjoară, iar Francisca Stoleru este magul generos care ni-l oferă doar pentru că ne iubește. Mulțumesc, Francisca! ---------------------------------- Mihai BATOG-BUJENIȚĂ 14 iulie 2014 Iași Referință Bibliografică: Mihai BATOG-BUJENIȚĂ - FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405728782.html [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
păcate, nemilos, plătim, Când pe cei ce spun că ne iubesc Și ne iartă, noi îi pălmuim! (O dilemă) „Ce păcate plătim?” - se întreabă, îndurerat/indignat, poetul? Poate chiar pe cel aflat la temelia noastră ca români și popor: osul rău - osul dacic - cum îl numea Înalt Prea Sfințitul Serafim Joantă, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Occidentală; osul moștenit odată cu celelalte daruri lăsate de strămoșii noștri. De altfel, recunoaște și poetul: De peste două mii de ani Pe noi ne-
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
slava, Să-i sorb ambrozia, să-i lepăd otrava. Prea multe coclauri nevoit fui să bat, Să înving mii de piedici, când am vrut să răzbat; Nimic nu-mi fu prea lesne, ieftin sau neplătit - Numai sufletu-mi știe câte rele-am pățit. Dacă viața-i o luptă, eu ales-am să lupt; În apele ei tulburi nu reziști dedesubt. Am cerut foarte rar altora să m-ajute - Și regret și acum, dar regretele-s mute... În continuare, poetul filozofează pe
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
scris într-o zi de duminică din Postul Mare, încheie aceste Cioburi de vise: Lebede negre, lebede albe, Nopțile mele, zilele mele, Pe undele vieții vin să se scalde Ca niște nobile, vii caravele Lebede albe, lebede negre, Bunele mele, relele mele, Lângă lumină se-așează de veghe: Lire plutinde sub valuri de stele. (Lebede) Din capitolul Noi și Dumnezeu propun spre meditație câteva notații poetice: Unii ard mai amplu, mai intens, Alții pâlpâie ca lumânarea - Dar compunem toți un arc
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
ard mai amplu, mai intens, Alții pâlpâie ca lumânarea - Dar compunem toți un arc imens Peste timp, urmându-ne chemarea. (Râul vieții) Când mă sfădesc cu gândurile mele, Doar Ție, Doamne, mă mai confesez Rugându-te să îmi ferești de rele Ființa, ce sub talpă Ți-o așez. (Rugă) Când viscolele vieții cărările-ți închid, Iar clipele de zâmbet se sparg ca de un zid, Năuc, fără vreo țintă, cum mai rău nu se poate, Îți porți ca pe-o povară
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
să mearga la biserică și să creadă în Dumnezeu. Mi-a relatat cum cei mai mulți preoți erau ori omorâți ori aruncați în închisori, unde mai devreme sau mai târziu, mureau. Acest fapt m-a îngrozit. Până la urmă ce e așa de rău la religie și de ce nu puteau trăi comuniștii cu ea? Răspunsul însă a venit imediat. Comuniștii voiau absolut toată puterea și nu suportau ideea că există ceva mai puternic decât ei. De aceea au interzis orice formă de credință și
TÂNĂRA GENERAŢIE VORBIND DESPRE COMUNISM ŞI REVOLUŢIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1458286927.html [Corola-blog/BlogPost/343446_a_344775]
-
Tremurând de frică, la prima stație Floricica se dădu jos. Năucită, speriată, total dezorientată, nu-și mai dădea seama pe unde este, nu mai știa ce să facă...De ce s-au supărat călătorii, că ea nu le-a făcut nici un rău? Colindele nu fac rău! Și acum? Ce să facă ea acum? Să mai colinde? Uite că spre apus s-a înroșit cerul. Acum se lasă întunericul. Aoleu, trece Ajunul și ea n-a cântat toate cântecele, n-a urat și
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
fost iubit cât a trait, cuprins și de tristeți profunde pentru 'orânduielile' ce-n dezordine sunt! ba, chiar a fost înșelat de către asa-zisi-i lui prieteni și apropiați.. se spune ca însuși "marele lui protector" i-a făcut cel mai mare rău, internanadu-l în ospiciu, deși nu era bolnav.. căci, devenise incomod gândirii lor mărginașe, dar și sistemului... În ciuda acestui fapt, consider că încă îți trăiește Bucuria să Eternă în ceruri așa după cum și merită, fiind un suflet pur si neîntinat măcar
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_dumnezeu_i_valerian_mihoc_1383186704.html [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
era bolnav.. căci, devenise incomod gândirii lor mărginașe, dar și sistemului... În ciuda acestui fapt, consider că încă îți trăiește Bucuria să Eternă în ceruri așa după cum și merită, fiind un suflet pur si neîntinat măcar de o minimă intenție de rău. Alții gresindu-i, se enervă pe moment, dar îi trecea repede și nu purta ură, decat acelora ce striveau poporul sub deciziile lor absurde... Poporul, talpă țării, fiind pentru el o latură (poate că divină) din marea să iubire! A
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_dumnezeu_i_valerian_mihoc_1383186704.html [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
dintru început, având această destinație: a comuniunii și sfințirii însă noi, oamenii ulterior, am schimbat și transformat această casă a binecuvântării, îndemnați fiind de vrășmașul - diavol, într-o peșteră de tâlhari (Mat. 21, 13; Luc. 19, 46), în care cel rău a devenit puternic, „omul cel puternic”, căpetenia celor nelegiuiți, a tâlharilor (Mat. 12, 29). Cu toate acestea, Dumnezeu, ca Părinte și Tată al oamenilor, nu a părăsit lumea, ci în virtutea dragostei proniatoare, și-a trimis Fiul, pe Iisus Hristos Dumnezeul
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465290090.html [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
Ura față de trupul pământesc, trecător și dorul arzător după suflet se finalizează cu integrarea în creația divină, în Acela ce abia-i sugerat, ce abia dacă e numit. Acceptare a morții și contemplare/ căutare a sufletului/ contemplare cu seninătate a relelor lumii./ Nu se mai teme de umbrele trecutului... Eugen Dorcescu a fost calificat drept poet metafizic, versurile sale mustind, în plus, de nuanțe ascetice: individul uman ce se întreabă asupra viețuirii sale și care află ecou în cugetarea profundă, în
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
Mihai ,, pe cât de greu ți-e acum, pe atât de fericit...” Fericit?! Eu?! Prețul pentru o iubire e cam mare să mi-l pot asuma. Poate că e mai bine să mă prefac că iubesc și să plătesc altora cu răul ce l-am primit sau poate să nu mai exist. Sau poate timpul va așeza viața mea altfel. Sau cine știe... Referință Bibliografică: DEPRESIE / Maria Burcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017. Drepturi de
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1490882651.html [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]
-
să nască Fecioarei, pe Pruncul Sfânt Într-un grajd de oi și vite Pe-amândoi îi alungă Să stea până-n zorii zilei Cu toiag i-amenință Și-acolo născu Fecioara Pe Fiul lui Dumnezeu Lânga oile și boii Bătrânului celui rău În iesle, pe fânul rece Iisus Pruncul privea Cum boii veneau la Dânsul Și suflând Îl încălzeau Iar Maria, Maica Sfântă Sta mirându-se privind Cum boii recunoștință Arătau spre-al lor Stăpân Dar de-odată se văzură Îngeri ce
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1481633999.html [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
ei au adus Și cu drag le așezară Lângă ieslea lui Iisus Și păstori de oi sosiră, De prin văi și de prin munți Lui Iisus să i se-nchine De îngeri fiind vestiți Acea stea văzând bătrânul Crăciun cel rău și zgârcit, A-nțeles cine-s străinii Ce la grajd i-a găzduit. Și cu lacrimi de durere, Către iesle alergând Iertare-ncepu a cere De la Blândul său Stăpân Și încă spunând acestea Bătrânul ce povestea Lacrimile-i udau fața
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1481633999.html [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
pentru a arăta că nu suntem așa datorită Lui. L-am creat pe Diavol ca să ne justificăm căderea din absolut și nevoia de a tinde spre el, apoi l-am negat pentru a arăta că absolutul cuprinde și binele și răul totodată. Absolutul înseamnă Unul sau Multiplu? Unul și Multiplu? Unul Multiplu? Nu ne putem decide, dar certitudinea e că înseamnă Unul, și de aici rezultă nevoia de uniformitate, fie că excludem, acceptăm sau includem diversitatea. Unitate în diversitate. Toți pentru
Povestea ca viață: Scripta manent. Primul lucru pe care tata mi l-a spus despre Noul Testament: „N-ar fi trebuit scris” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-scripta-manent-primul-lucru-pe-care-tata-mi-l-a-spus-despre-noul-testament-zn-ar-fi [Corola-blog/BlogPost/338528_a_339857]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SOLDATUL NECUNOSCUT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului chemat cu surle și tobe să omori oameni străini care nu ți-au făcut nici un rău, să le otrăvești fântânile, să le arzi gospodăriile într-un război care nu era al tău iar la sfârșit ți-au lăsat oasele să putrezească în pământul „eliberat” de tine și în semn de recunoștință îți vor ridica un monument
SOLDATUL NECUNOSCUT de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Soldatul_necunoscut.html [Corola-blog/BlogPost/341786_a_343115]
-
E LOC Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu judeca... o lume, după tine, Când ești cuprins de griji și de dureri, În noapte, te-au târât atâtea seri, Și peste rău... nu mai încape bine. Când pe altarul vieții arde foc Și te-a cuprins, puțin câte puțin, Iar sufletul îți pare că e plin... Și dincolo de suflet... mai e loc. Și dincolo de suflet cresc iubiri, Sămânța lor... răsare fără ploi
ȘI DINCOLO DE SUFLET... MAI E LOC de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1454315044.html [Corola-blog/BlogPost/377517_a_378846]
-
atunci trebuiau să revină la realitate, Gabi nu s-ar mai fi despărțit de ei niciodată. Laura înflorise, mlădie, cu părul auriu fluturându-i pe umeri în valuri bogate, era ca o divă din filme. Pentru moment, uitase de toate relele din viața ei și se bucura de fiecare clipă, simțindu-se iubită, prețuită. Realiză că iubirea lui Gabi era balsamul de care avea atâta nevoie și inima-i bătea frenetic, ori de câte ori se întâlneau. Se va lăsa în voia sorții și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1462728212.html [Corola-blog/BlogPost/340141_a_341470]