539 matches
-
intensă. În șaua calului, pe când se apropia de un urcuș, trupul i se clătina. Deodată, Hanbei trase de căpăstru, ca și cum tocmai și-ar fi amintit ceva. — Kumataro, spuse el, mai aveam ceva de comunicat și am uitat. Voi scrie un răvaș și aș dori să alergi Înapoi și să i-l dai lui Oyu. Și, scoțând o foaie de hârtie, mâzgăli ceva și i-o dădu lui Kumataro. — Eu merg Înainte Încet, ca să mă ajungi din urmă. Kumataro luă scrisoarea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
RĂVAȘUL, publicație apărută la Cluj, săptămânal din 4 aprilie 1903, bilunar în 1908 și 1909, apoi lunar până în decembrie 1910. Proprietar-editor: Elie Dăianu, redactori responsabili: Basil Moldovanu (1903-1904), Iuliu Florian (1905), Petru P. Barițiu (1906). Caracterul religios al publicației este accentuat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
Speranția, Aron Cotruș, D. Petrino, Panait Cerna, N. G. Rădulescu-Niger, Iuliu Domșa, Emil A. Chiffa, Alexandru Aciu, N. Marcu, I.U. Soricu (care semna și Al. Dafin ori M. Iustin), G. Tutoveanu. Proza este găzduită de obicei la rubrica „Foița «Răvașului»”: George Coșbuc, Pădurile din America Latină, I. Agârbiceanu (Domnișoara), I. Al. Brătescu- Voinești (Puiul), Al. Lupeanu-Melin, Florian Cristescu, I. Roșiu ș.a. În afară de versuri, N. Iorga are câteva contribuții importante: Căutați urmele trecutului vostru!, Vorbe înțelepte, Iorga despre Goga (1905), Neamul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
7/1919, în subtitlu să se adauge și Banatul, redactor responsabil fiind acum Tiron Albani. Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
păziți-vă mai bine treaba și nu-mi tot spuneți cai verzi pe pereți, că eu sunt Stan Pățitul!". Cea mai îndrăzneață satiră la adresa femeilor o găsesc într-un cântecel a cărui compoziție savantă nu indică o origine cu adevărat populară. ""Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul." "Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" "Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l, vine." "Las' să vie, dracul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mai bine treaba și nu-mi tot spuneți cai verzi pe pereți, că eu sunt Stan Pățitul!". Cea mai îndrăzneață satiră la adresa femeilor o găsesc într-un cântecel a cărui compoziție savantă nu indică o origine cu adevărat populară. ""Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul." "Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" "Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l, vine." "Las' să vie, dracul știe! Calea
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cai verzi pe pereți, că eu sunt Stan Pățitul!". Cea mai îndrăzneață satiră la adresa femeilor o găsesc într-un cântecel a cărui compoziție savantă nu indică o origine cu adevărat populară. ""Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul." "Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" "Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l, vine." "Las' să vie, dracul știe! Calea mărăcini să-i fie. Eu cămașa i-am
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
satiră la adresa femeilor o găsesc într-un cântecel a cărui compoziție savantă nu indică o origine cu adevărat populară. ""Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul." "Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" "Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l, vine." "Las' să vie, dracul știe! Calea mărăcini să-i fie. Eu cămașa i-am spălat, Cu urzici i-o am frecat Și pe spini i-
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
post[elnicul]”, „Pârvul postelnicul cu frații lui, feciorii răposatului Drăghici spătarul”) era îndreptățit. „Și au vădit pre Stroe aiave” - continuă cronicarul, căutând pentru ucigaș referințe biblice: „Vrând să să ascunză, ca Cain de sângele frăține-său, lui Avel” - cu „3 răvașe scrise cu mâna lui cătră un hoț asémenea cu el, Costandin păharnicul Vărzariul sin Radului armașul Vărzariul, ca să facă lui Costandin postelnicul moarte, iar într-alt chip nu”. Evidența („acéle trei răvașe” căzute „în mâna jupânései Elenei și a coconilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de sângele frăține-său, lui Avel” - cu „3 răvașe scrise cu mâna lui cătră un hoț asémenea cu el, Costandin păharnicul Vărzariul sin Radului armașul Vărzariul, ca să facă lui Costandin postelnicul moarte, iar într-alt chip nu”. Evidența („acéle trei răvașe” căzute „în mâna jupânései Elenei și a coconilor ei”) a anulat opoziția mincinoasă („bâha”) lui Stroe și l-a obligat să-și recunoască vina. Pedeapsa impusă de „sfânta pravilă” cade firesc: „Aflară să-l omoare și pre Stroe, ca să ia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
stătut de pierzare pentru moartea acelor copii de țigan. Și au plătit deșugubina domnească deplin și de tot și au statul Radul voevod să o piarză. într-acéia Marica văzând așa că va peri, pârât-au pe Stanciul logofăt Cepariul cu un răvaș în taină, de-au zis că sânt la dânsul o mie de galbeni de auru ai doamnei Marghitei, muma lui Gavriil vodă, și alte scule, ca să-și scoață capul ei de la perzare” (D.R.H. B. țara Românească, vol. XXIV, p. 442, doc
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îndelung m-au pipăit, urlând singuratice” (din cuvântul tău rostit în pustiu, 3). În Poeme de sedus realitatea (2000), materia poetică se concentrează, spațiul poemului se condensează, dar peisajul rămâne tot al apocalipsei: „Orizont tumefiat în care mucegaiul sapă noi răvașe. seară cu/ dinți ce rupe din maluri bucăți reci, indiferente. fiecare trecere/ ne naște mai goi și mai străini./ cei rămași mai așteaptă încă/ viermuiala viselor rătăcite sub pernă, locul unde cioburile / sângelui strălucesc orbitor. cuprinși în întuneric ca într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
de încredere al Societății pentru Fond de Teatru Român, sprijinitor al Ligii Culturale -, cât și prin lucrările pe care le-a scris, prin publicațiile pe care le-a condus: „Dreptatea”, „Tribuna”, „Steaua Transilvaniei”, „Dezrobirea”. O mențiune specială se cuvine pentru „Răvașul”, prima publicație pentru popor apărută la Cluj, la 4 aprilie 1903, și militând pentru o literatură popular-națională, de nuanță sămănătoristă. În spiritul generației care a pregătit Unirea din 1918, activitatea lui D. se sprijină pe convingerea că idealul unității culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
XVIII) b. la sfintele besearici (AAM.1713: 7r) (31) a. evreiasca limbă (CV.1563−83: 18v) b. dumnezeesculu ajutoriu (CC2.1581: 475) c. proroceasca grăire (CC2.1581: 493) (32) a. ale lui reale fapte (FD.1592-604: 570r) b. al meu răvaș (DÎ.1600: XXXV) (33) a. cu a lui Dumnedzău agiutoriu (CD.1698: IIIv) b. a lui dumnezeiască vreare (CC2.1581: 63) c. a lui iaste de oameni iubire (CC2.1581: 63) d. Tuturor sfârșitul apropie-se (CV.1563−83: 79v
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
preda religia la Năsăud (1910-1924), istoria bisericească și dreptul la Gherla (1924-1931) și la Cluj (1931-1938), editând, cu scopuri didactice, mai multe manuale. Debutează în 1901 la „Revista ilustrata” cu balada populară, literaturizata, Năzdravanul. Mai scrie la „Arhiva someșana”, „Unirea”, „Răvașul”, „Cultură creștină” ș.a. A semnat și A.C. Albinus, Alexandru Ciplea, Cziple Sándor. Deși numeroase creații populare, scoase la lumină în genere de culegători modești, au apărut îndeosebi după anii ’70 ai secolului al XIX-lea în publicații că „Gutinul”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
n P.S. - Socotind că, în materie de reportaje, astăzi se scrie de cele mai multe ori fără îngrijire literară, fără respect pentru cel ce te citește, m-am gandit să reproduc - pentru comparație - câteva din articolele mele apărute în trecut, în volumul Răvașe din Kamceatka, apărut în 2000, la Editura Alfa. Știu, e ca și cum aș vrea să dau o lecție de stil și în același timp o dovadă de respect față de cititor. Știu, și să fiu iertat pentru îndrăzneală. Dar asta este. Sunt
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
observator prea vechi al realității și un scriitor prea fidel și prețuitor al celui ce ia cartea în mână și își apleacă ochii asupra ei, citind-o. Și apoi, în anul 2000 când apărură, în plină epocă sexoasă în proză, răvașele mele imaginare, trimise din fabuloasa Kamceatka, Eldorado-ul înghețat, siberian, din nord-estul Eurasiei, nu trecură, în ușurateca Românie, a unei democrații noi, prost înțelese - neobservate?... Este spiritul de conectare la care țin să anexez următoarele cinci articole, cu precizarea finală
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
cel din urmă. De pildă, în confruntarea polițelor, să le zicem, pe care le au Cetățeanul turmentat și Trahanache, colegi la 11 februarie, titlu valabil are hârtia lui Zaharia, care deturnează deznodământul. Cealaltă își urmează circuitul ei privat, ca și răvașul lui Dandanache, simple zgândăriri, spuneam, ale unei apocalipse amânate. Nu altceva e revoluția pe care crede că o (re)trăiește Leonida. O glumă, o prevenire și nimic mai mult a ceea ce ar putea fi, dar nu e încă. Precum în
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]
-
an într-o dispoziție de bun augur" (Săptămîna 28 dec. 1973, 3). Unul dintre fenomenele de "cultură populară" specifice vremii și dispărute între timp era publicarea de almanahuri. Cele din anii 60-70 ofereau o intensă tematizare a revelionului (plăcinte cu răvașe, rochia de revelion, șampania, machiajul, ornarea mesei, bucăți umoristice), probabil gîndită să pună în umbră sărbătorirea privată a Crăciunului; cele din ultimii ani eliminau aproape total ideea de petrecere, sărbătoarea fiind legată, cu anticipație, de aniversările politice ale anului. Și
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
se înscrie cu simboluri perfide/ în genele pregătite pentru o nouă născare/ în urmași;// și nu mă întreba nici despre felul/ acestor victorii, ca să nu mă constrîngi/ la sinceritate, acea ipostază în care/ tristețea o simt că mă șterge/ din răvașul ontic” (Nu mă întreba). În atari condiții satisfacția autorului e însăși tăria renunțării, forța existențială întoarsă pe cealaltă parte: „am dobîndit puterea de a refuza/ orice victorie,/ un act de voință prin care m-am despovărat” (ibidem). Voluntar inhibat, Kocsis
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
roșu-albastru, în culorile British Airways, pe care îl aveau scrisorile francate «Par avion». Toți preferam într-o vreme aceste plicuri, le cumpăram de la papetărie cu duzina, hârtia era mai bună și stiloul aluneca atunci când scriai adresa, apreciam cum arătau aceste răvașe în chintesența lor poștală.” Pornind de aici, prozatorul clujean face de fapt „cronica unei morți anunțate” - e vorba despre moartea unei forme de comunicare, scrisoarea, fără de care, până de curând, viețile noastre erau de neconceput. De citit, nu doar fiindcă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4066_a_5391]
-
că nu e personaj lipsit de secrete, fiecare ființă părând că găzduiește undeva, prin tenebrele sufletului, un soi de fațetă întunecată, un Mr. Hyde personal care își face apariția în momente de cumpănă. Cele mai caste soții primesc pe furiș răvașe de amor de la foști iubiți, cei mai cuviincioși bărbați nutresc pasiuni ascunse pentru prostituate, cei mai faimoși scriitori ai vremii sunt dispuși la compromisuri care aduc a pact faustic. E o lume dură, în care adevărul și minciuna sunt perfect
Două traduceri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4426_a_5751]
-
că soția profesorului stă și bea cafea. Deodată sună. Ce este? "Aveți colet". Nevasta se bucură, rîde cu toată gura, strecoară cinci ruble în mîna poștașului și deschide iute coletul. Privește, iar în colet - un borcănel cu cenușă și un răvaș: Asta e tot ce-a rămas din soțul Dumneavoastră". Soția nu poate să înțeleagă nimic. Zgîlțîie borcănașul, îl privește la lumină, a citit de șase ori scrisorica, în sfîrșit a înțeles care-i treaba, s-a tulburat groaznic. Nevasta profesorului
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
vii și mai frumoase scrisori din Frig îi aparțin, indubitabil, acestui artist și om adevărat pe nume Aurel Dumitrașcu. Revanșa prietenului mai tânăr o consider chiar volumul de față, substanțial și incitant, dacă nu emoționant, și anticipat printr-un superb răvaș de acum un sfert de veac: Domnule domn drag, sunt alături de tine și de logosul tău minunat în toate întâmplările anului și anilor următori. Adrian, dec. 1984".
Doi poeți (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7566_a_8891]
-
bani, cînd tu n-ai nimic?" Dialoguri din Cum se-nțeleg țăranii și prejudecăți cuminți de prin Slavici. Un alt fel de istorie literară. Și istorii mai mici, de pildă aceea pe care-o poți dibui din cărți poștale ilustrate: răvașe la o petrecere, de la oameni cu chef, prăpădiți cu toții - "ce mai amintiri! Aceste cărți poștale ilustrate sînt niște inscripții funerare, niște semne pe colombarii, niște fișe de bolnavi decedați în spital, păstrate zeci de ani de zile, pulbere de scoici
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]